Rețele sociale

ECONOMIE

MF: Procedura de implementare a decontului precompletat RO e-TVA, în consultare publică

Radio CECCAR FM

Ministerul Finanțelor (MF) propune, printr-un proiect de Ordonanță de urgență publicat în transparență decizională, o serie de măsuri de implementare și utilizare a decontului precompletat RO e-TVA și valorificarea datelor și informațiilor prin implementarea unui sistem de guvernanță specific și alte măsuri fiscale. Documentul cuprinde procedura de implementare a decontului precompletat RO e-TVA și modul de guvernanță raportat la atribuțiile autorităților implicate în gestionarea acestuia. Decontul precompletat RO e-TVA conține date și informații privind operațiunile economice declarate de persoanele impozabile și transmise în sistemele informatice ale Ministerului Finanțelor și Agenției Naționale de Administrare Fiscală. Acesta se transmite, pentru fiecare perioadă fiscală de raportare, persoanelor impozabile înregistrate în scopuri de TVA, prin intermediul Spațiului privat virtual, până la data de 20 inclusiv a fiecărei luni următoare încheierii perioadei fiscale.

După primirea decontului precompletat RO e-TVA, persoanele impozabile înregistrate în scopuri de TVA verifică datele și informațiile precompletate în concordanță cu operațiunile impozabile realizate și starea de fapt fiscală. Indiferent de primirea decontului precompletat RO e-TVA, persoana impozabilă are obligația de a transmite decontul de taxă pe valoarea adăugată până la termenul prevăzut de lege.

„În vederea realizării comparabilității, actul normativ reglementează definirea diferențelor semnificative în sensul valorilor care depășesc pragul de semnificație ce îndeplinește condițiile cumulative de minimum 20% în cotă procentuală și o valoare absolută de minimum 1.000 lei, rezultate din compararea valorilor înscrise în rândurile din decontul de taxă pe valoarea adăugată depus de persoana impozabilă, cu cele corespunzătoare rândurilor din decontul precompletat RO e-TVA. Stabilirea pragului de semnificație în cadrul actului normativ creează premisele conștientizării obiectivelor urmărite de administrația fiscală și, implicit, ale creșterii conformării voluntare a persoanelor impozabile înregistrate în scopuri de TVA”, menționează MF, în Nota de fundamentare care însoțește proiectul de act normativ.

După identificarea diferențelor semnificative, se transmite formularul electronic de notificare „Diferențe operațiuni impozabile RO e-TVA” în Spațiul privat virtual, iar persoana impozabilă înregistrată în scopuri de TVA are obligația transmiterii formularului electronic denumit Notă justificativă privind diferențe RO e-TVA prin mijloacele electronice, ca rezultat al verificărilor realizate asupra diferențelor comunicate. ANAF analizează Nota justificativă privind diferențe RO e-TVA și dispune măsurile legale în conformitate cu competențele atribuite și obiectivele actului normativ propus.

De asemenea, actul normativ reglementează transmiterea, în baza analizei de risc efectuate de ANAF, a formularului „Diferențe operațiuni impozabile RO e-TVA” și în situația în care diferențele identificate sunt sub pragul de semnificație.

Modelele de formulare electronice, modificarea acestora, precum și actualizarea pragului de semnificație se realizează prin ordine ale președintelui ANAF în termenele și condițiile precizate de actul normativ.

De asemenea, se stabilesc sancțiunile aplicabile în cazul netransmiterii Notei justificative privind diferențe RO e-TVA sau al nerespectării termenului legal de transmitere a acesteia.

Suplimentar, actul normativ reglementează faptul că nefurnizarea sau furnizarea parțială a informațiilor solicitate prin Nota justificativă privind diferențe RO e-TVA reprezintă indicator de risc fiscal privind nivelul de declarare al taxei pe valoare adăugată. În funcție de nivelul riscului fiscal al persoanei impozabile, stabilit pe baza analizei de risc, aceasta poate face obiectul inspecției fiscale sau controlului antifraudă. De asemenea, se stabilesc și alte situații în care persoana impozabilă înregistrată în scopuri de TVA prezintă risc de rambursare necuvenită a TVA, în plus față de cele deja prevăzute la art. 169 alin. (4) din Codul de procedură fiscală.

Prevederile referitoare la obligația privind transmiterea, respectiv termenul de transmitere a Notei justificative privind diferențe RO e-TVA, precum și sancțiunile aplicabile, urmează să intre în vigoare în termen de 90 de zile de la data publicării ordonanței de urgență în Monitorul Oficial.

„Decontul precompletat RO e-TVA nu constituie titlu de creanță în sensul Legii nr. 207/2015 privind Codul de procedură fiscală, cu modificările și completările ulterioare și nu generează obligații fiscale în sarcina persoanelor impozabile înregistrate în scopuri de TVA”, se precizează în Nota de fundamentare.

În vederea stabilirii cadrului de guvernanță, actul normativ prevede instituțiile responsabile pentru implementarea, dezvoltarea și gestionarea Sistemul informatic național RO e-TVA, precum și atribuțiile fiecăreia. De asemenea, se reglementează constituirea Comitetul Național pentru Decontul precompletat RO e-TVA, precum și atribuțiile acestuia.

Se creează premisele simplificării declarațiilor fiscale pe care persoanele impozabile înregistrate în scopuri de TVA au obligația să le completeze și să le transmită ANAF în situația operaționalizării complete a facturării electronice în România.

De asemenea, se are în vedere modificarea Codul fiscal în vederea adoptării măsurilor necesare realizării precompletării decontului de TVA în termenul prevăzut de OUG nr. 116/2023 privind unele măsuri pentru gestionarea și evidențierea veniturilor curente ale bugetului public prin implementarea unor proiecte de digitalizare.

ECONOMIE

Au fost stabilite Normele metodologice de aplicare a prevederilor articolului V din Legea nr.126/2024

Radio CECCAR FM

Prin HG nr. 1.490/2024, publicată în Monitorul Oficial nr. 1175 din 25 noiembrie 2024, au fost stabilite Normele metodologice de aplicare a prevederilor art. V din Legea nr. 126/2024 privind unele măsuri pentru consolidarea capacității de combatere a evaziunii fiscale, precum și pentru modificarea și completarea unor acte normative, cu privire la autoritatea vamală competentă, identificarea, păstrarea, depozitarea, valorificarea sau ridicarea mijloacelor de transport reținute până la plata amenzii, precum și identificarea proprietarilor acestora.

Potrivit unui comunicat al Guvernului, aceste Norme vor asigura aplicarea unitară a prevederilor Legii nr.126/2024 prin care au fost stabilite noi măsuri referitoare la regimul juridic al mijloacelor de transport reținute de reprezentanții autorității vamale, respectiv intrarea în proprietatea privată a statului și condițiile de valorificare a mijloacelor de transport reținute.

Legea nr.126/2024 privind unele măsuri pentru consolidarea capacității de combatere a evaziunii fiscale stabilește, la articolul V, regimul juridic al mijloacelor de transport reținute de reprezentanții autorității vamale ca urmare a sancționării faptei de sustragere de la controlul vamal a oricăror bunuri sau mărfuri care ar trebui plasate sub un regim vamal.

Potrivit reprezentanților Guvernului, intervenția legislativă a devenit necesară pe fondul îngreunării activității structurilor autorității vamale ca urmare a blocării spațiilor deținute cu un număr foarte mare de mijloace de transport reținute în temeiul art. 653 alin. (2) din Regulamentul de aplicare a Codului vamal al României, aprobat prin HG nr.707/2006, potrivit căruia „în cazul în care contravenția prevăzută la alin.(1) lit.a) are ca obiect produse accizabile, contravenția se sancționează cu amendă de la 10.000 lei la 30.000 lei, confiscarea bunurilor sustrase de la controlul vamal și reținerea mijlocului de transport folosit la săvârșirea contravenției până la plata amenzii.”

Continuare

ECONOMIE

Activele nete ale fondurilor de investiții au crescut în octombrie cu 1,1%, până la 48,5 miliarde de lei

Radio CECCAR FM

Activele nete ale celor 247 de fonduri deschise și închise, locale și străine, au crescut în luna octombrie, față de luna anterioară, cu 1,1% până la nivelul de 48,5 miliarde de lei (9,7 miliarde de euro), iar de la începutul anului au crescut cu 22%, conform unui comunicat al Asociației Administratorilor de Fonduri citat de Agerpres. Intrările nete ale lunii au totalizat 546 milioane de lei (109,7 milioane euro).

Cele mai performante 5 fonduri în ultimele 12 luni au înregistrat randamente anuale nete între 27,2% și 29,3%; pe un orizont de 36 de luni, cele mai performante 5 fonduri au avut randamente cuprinse între 50,3% și 94,8%, obținute de-a lungul ultimilor 3 ani de zile (față de luna octombrie 2021).

Activele nete ale celor 94 de fonduri deschise locale au crescut în luna octombrie cu 1,8%, până la 26,4 miliarde de lei (5,3 miliarde de euro), iar de la începutul anului au crescut cu 29,6%.

Fondurile deschise locale au înregistrat în luna octombrie intrări nete de 549 milioane de lei (110,4 milioane euro), fiind vizate fondurile de obligațiuni și instrumente cu venit fix (+404,0 milioane lei), cele reunite sub categoria „alte fonduri” (+108,9 milioane lei) și cele diversificate (+47,7 milioane lei) în vreme ce fondurile de acțiuni au avut ieșiri nete (-11,6 milioane lei).

Activele nete exprimate în lei ale celor 117 fonduri deschise străine distribuite în România au crescut în luna octombrie cu 0,7% față de luna precedentă, până la 2,1 miliarde lei (0,43 miliarde euro) iar de la începutul anului au crescut cu 15,5%.

Fondurile deschise străine distribuite în România, având o pondere de 7,4% în totalul activelor fondurilor deschise de investiții, au înregistrat în luna octombrie intrări 17,8 milioane lei (3,6 milioane euro).

Activele nete ale celor 36 de fonduri de investiții alternative au crescut cu 0,3% în luna octombrie, până la 19,9 miliarde lei (4 miliarde euro), iar de la începutul anului au crescut cu 13,8%; fondurile de investiții alternative locale au avut ieșiri nete de 21 milioane lei (4,2 milioane euro) în luna raportată.

Continuare

ECONOMIE

Noi modificări privind măsurile fiscal-bugetare în domeniul cheltuielilor publice

Radio CECCAR FM

Prin OMF nr. 6557/2024, publicat astăzi în Monitorul Oficial nr. 1172/25.11.2024, a fost stabilită Procedura de punere în aplicare a prevederilor art. VIII și IX din OUG nr. 115/2023 privind unele măsuri fiscal-bugetare în domeniul cheltuielilor publice, pentru consolidare fiscală, combaterea evaziunii fiscale, pentru modificarea și completarea unor acte normative, precum și pentru prorogarea unor termene. Actul normativ stabilește procedura de plată eșalonată a sumelor prevăzute prin hotărâri judecătorești, devenite executorii în perioada 1 ianuarie 2024 – 31 decembrie 2024, având ca obiect acordarea unor drepturi de natură salarială și/sau a unor daune-interese moratorii sub forma dobânzii legale pentru plata eșalonată a sumelor prevăzute în titluri executorii având ca obiect acordarea unor drepturi salariale personalului din aparatul propriu al Ministerului Finanțelor și din instituțiile publice aflate în subordinea acestuia. Prevederile noului ordin se aplică și tranșelor neplătite până la data de 31 decembrie 2023 aferente sumelor prevăzute prin hotărâri judecătorești având ca obiect acordarea unor drepturi de natură salarială și/sau a unor daune-interese moratorii sub forma dobânzii legale pentru plata eșalonată a sumelor prevăzute în titluri executorii având ca obiect acordarea unor drepturi salariale, care fac obiectul plății eșalonate, conform legii.

Plata sumelor datorate în temeiul hotărârilor judecătorești se realizează astfel: a) în primul an de la data la care hotărârea judecătorească devine executorie se plătește 5% din valoarea titlului executoriu; b) în al doilea an se plătește 10% din valoarea titlului executoriu; c) în al treilea an se plătește 25% din valoarea titlului executoriu; d) în al patrulea an se plătește 25% din valoarea titlului executoriu; e) în al cincilea se plătește 35% din valoarea titlului executoriu.

Termenul privind eșalonarea anuală la plată se calculează de la data la care hotărârea judecătorească devine executorie, iar plata fiecărei tranșe din valoarea titlului executoriu se realizează într-un an calendaristic. La sumele eșalonate se acordă dobânda legală remuneratorie, calculată de la data la care hotărârea judecătorească a rămas executorie. În situația în care, prin hotărârile judecătorești menționate, s-a dispus actualizarea sumelor acordate cu indicele prețurilor de consum, comunicat de Institutul Național de Statistică sau orice altă modalitate de actualizare, se aplică în mod corespunzător dispozițiile hotărârii judecătorești.

În ceea ce privește tranșele aferente sumelor acordate prin hotărârile judecătorești menționate în acest Ordin, care fac obiectul plății eșalonate conform legii, neplătite până la data de 31 decembrie 2023, acestea se plătesc eșalonat, începând cu anul 2024, astfel: a) în primul an se plătește 5% din valoarea tranșelor neplătite; b) în al doilea an se plătește 10% din valoarea tranșelor neplătite; c) în al treilea an se plătește 25% din valoarea tranșelor neplătite; d) în al patrulea an se plătește 25% din valoarea tranșelor neplătite; e) în al cincilea an se plătește 35% din valoarea tranșelor neplătite. Sumele se actualizează cu indicele prețurilor de consum, comunicat de Institutul Național de Statistică. La sumele actualizate se acordă dobânda legală remuneratorie, calculată de la data la care hotărârea judecătorească a rămas executorie.

Continuare

Trending