Rețele sociale

ECONOMIE

Consiliul Concurenţei a avizat Hotărârea de Guvern privind tarifele maxime la RCA

Radio CECCAR FM

Consiliul Concurenţei a avizat Hotărârea de Guvern care stabileşte tarifele maxime pentru poliţele de asigurare obligatorie de răspundere civilă auto (RCA), au declarat pentru News.ro reprezentanţii instituţiei. Autoritatea de concurenţă a publicat joi un raport care arată că nivelul de dezvoltare a sectorului asigurărilor auto din România rămâne încă redus faţă de majoritatea statelor europene, chiar şi faţă de cele din regiune.

O primă constatare a autorităţii anti-monopol se referă la avansul pe care sectorul asigurărilor auto l-a avut în ultimii ani, datorat subscrierilor pentru asigurările auto de răspundere civilă, ”în contrast evident cu reducerea subscrierilor pentru asigurările auto facultative în perioada 2011-2014 şi stagnarea din 2015”, se menţionează în raport.

Potrivit acestuia, tendinţa de concentrare, numărul de societăţi care practică asigurări RCA în scădere, obligativitatea deţinerii RCA şi faptul că unii asigurători evită anumite categorii de asiguraţi mai riscanţi, practicând preţuri mult mai mari, ”creează premisele apariţiei fenomenului cunoscut sub denumirea de ‘efectul de umbrelă'”, mai arată documentul.

Efectul de umbrelă este o situaţie caracteristică, în general, pieţelor cu structură de oligopol, unde firmele mai mari, prin stabilirea unor preţuri ridicate, creează loc pentru companiile mai mici să opereze profitabil sub nivelul acestora.

De asemenea, începând cu ianuarie 2005 până în august 2016, Consiliul Concurenţei remarcă reducerea constantă a numărului de societăţi, atât în cazul asigurărilor auto facultative, cât şi în cel al asigurărilor de răspundere civilă a autovehiculelor.

Astfel, numărul de asigurători CASCO a coborât de la 31, la începutul anului 2005, până la 20 de societăţi autorizate în semestrul II al acestui an, în timp ce numărul de asigurători RCA a scăzut, în aceeaşi perioadă, de la 17 la 9.

Raportul arată, totodată, continuarea tendinţei de uşoară creştere a gradului de concentrare în segmentul asigurărilor auto facultative de tip CASCO din perioada 2011-2015.

Primele cinci societăţi ce oferă asigurări auto facultative controlează peste 80% din total, începând cu 2014, pentru ca în iunie 2016 să ajungă la 86%. Iar primele şapte societăţi active în acest segment al asigurărilor auto acoperă peste 96% din subscrieri, fiind un indiciu al caracterului oligopolist al asigurărilor auto facultative, potrivit Consiliului Concurenţei

Instituţia remarcă faptul că şi segmentul RCA pare să prezinte unele trăsături oligopoliste, întrucât primii şapte jucători activi controlează peste 90% din totalul subscrierilor începând cu iunie 2015.

În iunie 2016, asigurările obligatorii de răspundere civilă auto reprezentau aproape 72% din totalul subscrierilor pentru asigurări auto, de la aproximativ 49% în anul 2011.

În acelaşi timp, valoarea cheltuielii medii pentru asigurări auto în România în 2014 – de 50 euro/locuitor, în uşoară creştere faţă de 2013, când era de 47 euro – se află la un nivel similar doar cu nivelul din Ungaria şi Turcia (49 de euro/locuitor).

În alte state din regiune, acest indicator înregistrează valori mai ridicate: 70 de euro/locuitor în Bulgaria, 82 de euro/locuitor în Polonia şi 95 de euro/locuitor în Slovacia.

”În sectorul asigurărilor auto, Consiliul Concurenţei a finalizat la începutul acestui an o anchetă sectorială prin care au fost identificate o serie de disfuncţionalităţi, în special în ceea ce priveşte piaţa RCA. Multe dintre propunerile formulate pentru remedierea disfuncţionalităţilor constatate în urma anchetei sectoriale, au fost preluate în reglementările recente care vizează această piaţă”, a declarat preşedintele Consiliului Concurenţei, Bogdan Chiriţoiu.

Autoritatea anti-monopol constată gradul constant de penetrare a asigurărilor auto în perioada 2011-2015, situat în jurul valorii de 0,7%, ceea ce arată că avansul subscrierilor pentru asigurările auto a urmat ritmul de creştere a produsului intern brut (PIB).

România este pe ultimul loc în clasamentul european în ceea ce priveşte numărul de vehicule pentru pasageri la mia de locuitori, cu 264 de maşini. Pe primele locuri în UE la acest capitol se află Malta şi Finlanda, cu 788, respectiv 695 de vehicule la mia de locuitori.

Piaţa RCA este zguduită de probleme, în condiţiile în care două companii de pe piaţă, Astra şi Carpatica Asig, au intrat în faliment, iar City Insurance şi Euroins se află în diverse proceduri speciale. Pe piaţa RCA au rămas acum doar opt jucători: Euroins, City Insurance, Allianz-Ţiriac, Generali, Asirom, Omniasig, Groupama şi Uniqa.

La presiunea patronatelor din transporturi, care s-au plâns că plătesc preţuri prea mari la poliţele RCA, Guvernul a aprobat o Ordonanţă de Urgenţă prin care îngheaţă, pentru şase luni, tarifele RCA din România, pe baza unor preţuri maxime stabilite de ASF.

ASF a stabilit în 5 octombrie preţurile care vor fi valabile timp de şase luni în România, după decizia Guvernului de îngheţare a preţurilor.

Astfel, tariful maxim RCA pentru un camion cu masa peste 16 tone va fi de 7.534 lei, iar tariful maxim anual al unei poliţe obişnuite, pentru un autoturism cu o capacitate cilindrică între 1.201-1.400 cmc, deţinut de o persoană cu vârsta cuprinsă între 31 şi 40 de ani, va fi de 610 lei.

ECONOMIE

ANAF: Modificări în cuprinsul unor formulare de declarații de impunere

Radio CECCAR FM

Agenția Națională de Administrare Fiscală (ANAF) a modificat, prin OPANAF nr. 779/2024, publicat în  Monitorul Oficial nr. 374 din 22 aprilie 2024, o serie de acte normative din domeniul declarării impozitelor, taxelor și contribuțiilor sociale.

ANAF reamintește, în Referatul de aprobare a actului normativ, că, potrivit dispozițiilor art. 9 alin. (1) din OUG nr. 116/2023 privind unele măsuri pentru gestionarea și evidențierea veniturilor curente ale bugetului public prin implementarea unor proiecte de digitalizare, începând cu data de 1 ianuarie 2024 s-a înființat, la nivelul instituției, Evidența operativă a veniturilor din digitalizare, care are drept scop evidențierea/urmărirea/ monitorizarea lunară a veniturilor suplimentare rezultate ca urmare a utilizării neconcordanțelor și/sau inadvertențelor identificate prin Sistemul informatic de interes strategic național (SIISN) și a modulelor de valorificare, precum și ca urmare a utilizării profilelor de risc.

Notificările de conformare cuprind riscurile fiscale identificate și se transmit de organele cu atribuții de control, în temeiul prevederilor Legii nr. 207/2015 privind Codul de procedură fiscală, cu modificările și completările ulterioare, în scopul reanalizării de către contribuabili a situației fiscale și, după caz, de a depune sau de a corecta declarațiile fiscale.

În vederea identificării declarațiilor rectificative depuse de contribuabili ca urmare a unei notificări de conformare transmisă de organele fiscale, ANAF a stabilit, prin noul Ordin, ca, în cuprinsul formularelor de declarații de impunere, pentru care este prevăzută și posibilitatea de rectificare a datelor declarate inițial, să fie cuprinsă o căsuță distinctă pentru această situație.

Formularele de declarații fiscale vizate de această modificare sunt:

 formularul 101 „Declarație privind impozitul pe profit”;

▪ formularul 101 Grup fiscal „Declarație consolidată privind impozitul pe profit determinat de grupul fiscal”;

▪ formularul (301) „Decont special de taxă pe valoarea adăugată”;

▪ formularul (307) „Declarație privind sumele rezultate din ajustarea/corecția ajustărilor/regularizarea taxei pe valoarea adăugată”;

▪ formularul (311) „Declarație privind taxa pe valoarea adăugată colectată datorată de către persoanele impozabile al căror cod de înregistrare în scopuri de taxă pe valoarea adăugată a fost anulat conform art. 316 alin. (11) lit. a) – e), lit. g) sau lit. h) din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal”;

▪ formularul 710 „Declarație rectificativă”.

Tot ca urmare a unei notificări de conformare transmisă de organele fiscale, persoana impozabilă înregistrată în scopuri de TVA poate solicita corectarea erorilor materiale din decontul de taxă pe valoarea adăugată.

Pentru a identifica această sursă de venituri, ANAF a modificat OPANAF nr.3604/2015, prin:  aprobarea unui nou formular, „Cerere privind corectarea erorilor materiale din decontul de taxă pe valoarea adăugată„, în care contribuabilul să poată menționa că solicitarea de corectare a erorilor materiale este formulată ca urmare a unei notificări de conformare; ▪ completarea Instrucțiunilor de corectare a erorilor materiale din deconturile de taxă pe valoarea adăugată, astfel încât în formularul ”Decizie de corectare a erorilor materiale din decontul de taxă pe valoarea adăugată” să se înscrie o mențiune referitoare la faptul că solicitarea de corectare a fost formulată ca urmare a unei notificări de conformare.

Continuare

ECONOMIE

Proiectul Programului START UP NATION – ROMÂNIA 2024, în consultare publică

Radio CECCAR FM

Ministerul Economiei, Antreprenoriatului și Turismului (MEAT) a publicat astăzi, în transparență decizională, proiectul de OUG privind aprobarea și implementarea Programului pentru stimularea întreprinderilor mici și mijlocii „START UP NATION – ROMÂNIA“ ediția 2024, finanțat din fonduri externe nerambursabile, aferente Programului Educație și Ocupare 2021-2027.

Proiectul stabilește cadrul general de acordare a sprijinului financiar de minimis pentru înființarea și dezvoltarea de întreprinderi mici și mijlocii prin intermediul Programului „Start Up Nation – România”, ediția 2024. Coordonatorul Programului este MEAT, cu rol de beneficiar responsabil de inițierea și implementarea operațiunilor prevăzute de prezenta ordonanță de urgență precum și de administrator operațional al aplicației informatice, în parteneriat cu ATIMMT și STS.

Bugetul Programului, asigurat din fonduri externe nerambursabile aferente Programului Educație și Ocupare (PEO) 2021 – 2027,  este de 446.185.295 euro calculat la cursul Inforeuro din luna aprilie 2024, din care:  Pilonul I – Activarea potențialului anteprenorial al tinerilor, cu un buget de 295.750.000 euro;  Pilonul II – Sprijin pentru dezvoltarea anteprenoriatului în rândul persoanelor din grupul țintă, cu un buget de 150.435.295,00 euro.

În cadrul componentei specifice pilonului I – Activarea potențialului anteprenorial al tinerilor se are în vedere asigurarea accesului la cursuri de formare în vederea dobândirii de competențe anteprenoriale pentru un număr estimat de 25.000 de persoane fizice eligibile în conformitate cu prevederile PEO 2021 -2027.

Minimum 10% din persoanele fizice sprijinite pentru participarea la cursuri de formare în vederea dobândirii de competențe anteprenoriale vor fi persoane ce aparțin minorității rome. Încadrarea în categoria de persoane aparținând minorității rome se realizează pe bază de declarație pe propria răspundere.

În cadrul componentei specifice pilonului I se finanțează un număr estimat de 5.250 de înteprinderi nou înființate. Întreprinderile vor crea prin intermediul programului un număr estimat de 10.500 de locuri de muncă.

În cadrul componentei specifice pilonului II – Sprijin pentru dezvoltarea anteprenoriatului în rândul persoanelor din grupul țintă se are în vedere asigurarea accesului la cursuri de formare în vederea dobândirii de competențe anteprenoriale pentru un număr estimat de 4.600 de persoane fizice eligibile, care au domiciliul în regiunile mai puțin dezvoltate. În cadrul componentei specifice pilonului II se finanțează un număr estimat de 2.500 de întreprinderi nou înființate.

În cadrul întreprinderilor se va crea un număr estimat de 5.000 de locuri de muncă.

Sprijinul financiar pentru beneficiarii de ajutor de minimis este de maximum 250.000 lei/beneficiar de ajutor de minimis și reprezintă maximum 90% din valoarea totală eligibilă a proiectului. Beneficiarul ajutorului de minimis are obligația de a asigura o cofinanțare de minimum 10% din valoarea proiectului.

Totodată, beneficiarii ajutorului de minimis au obligația de a menține ocupate locurile de muncă asumate prin formularul de finanțare pentru o perioadă de minim 24 de luni de la finalizarea perioadei de implementare și nu au dreptul de a înstrăina acțiunile/părțile sociale pe perioada implementării sau sustenabilității afacerii.

Procedura de implementare a Programului se elaborează și aprobă de către MEAT în termen de 30 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei ordonanțe de urgență și se actualizează, după caz, în conformitate cu prevederile Ghidului solicitantului – Condiții Specifice și ale schemei de ajutor de minimis elaborate și aprobate de către MIPE. Pentru implementarea Programului, MEAT va încheia acte adiționale la convențiile de colaborare cu instituțiile de credit  partenere, în vederea plății ajutorului de minimis, respectiv contracte de formare profesională cu furnizorii autorizați de cursuri de antreprenoriat.

Continuare

ECONOMIE

Reguli care obligă companiile să repare produsele uzate

Radio CECCAR FM

Parlamentul European (PE) a adoptat Directiva privind așa-numitul „drept la reparare”, care dă consumatorilor dreptul de a le fi reparate produsele uzate, precum mașini de spălat sau smartphone-uri, de către producători, la un preț rezonabil și într-un termen rezonabil după perioada de garanție legală, relatează Agerpres. Noile norme adoptate de PE clarifică obligațiile producătorilor de a repara bunurile și încurajează consumatorii să prelungească ciclul de viață al produselor reparându-le.

Noile norme prevăd că producătorii au obligația să furnizeze servicii de reparații în timp util și la costuri accesibile și să informeze consumatorii în legătură cu dreptul lor la reparare. Bunurile reparate în perioada de garanție vor beneficia de o prelungire de un an a garanției legale. Astfel, consumatorii vor fi încurajați și mai mult să aleagă să repare produsul în loc să îl înlocuiască.

După ce expiră perioada de garanție, producătorii vor avea în continuare obligația să repare produsele comune de uz casnic, care pot fi reparate din punct de vedere tehnic conform legislației Uniunii. În această categorie intră mașinile de spălat, aspiratoarele și chiar telefoanele mobile. Lista categoriilor de produse poate fi extinsă în timp. Totodată, consumatorii pot să împrumute un dispozitiv cât timp dispozitivul lor este reparat sau pot să opteze pentru unul recondiționat ca alternativă, dacă produsul nu mai poate fi reparat.

Noile norme urmăresc să consolideze piața reparațiilor din Uniune și să reducă costul reparațiilor suportat de consumatori. Producătorii vor avea obligația să ofere piese de schimb și ustensile la un preț rezonabil. De asemenea, le va fi interzis să utilizeze clauze contractuale și tehnici legate de componente sau de programele informatice care împiedică repararea. Mai precis, producătorii nu vor putea să împiedice reparatorii independenți să utilizeze componente second-hand sau imprimate 3D și nici nu vor putea să refuze să repare un produs doar din motive economice sau fiindcă a fost reparat anterior de altcineva.

Pentru a face reparațiile mai accesibile, fiecare țară a Uniunii va trebui să aplice cel puțin una dintre următoarele măsuri: să ofere vouchere și fonduri pentru reparații, să desfășoare campanii de informare, să ofere cursuri de reparare sau să sprijine inițiativele din domeniu de la nivelul comunităților.

„Dreptul consumatorilor de a repara produse va deveni acum o realitate. A repara va fi mai ușor și mai ieftin în loc de a cumpăra produse noi, scumpe. Aceasta este o reușită semnificativă pentru Parlament și angajamentul său de a sprijini consumatorii în lupta împotriva schimbărilor climatice. Noua legislație extinde garanțiile legale cu 12 luni atunci când se optează pentru reparații, oferă un acces mai bun la piesele de schimb și asigură reparații mai ușoare, mai ieftine și mai rapide”, a declarat raportorul Rene Repasi. După ce Directiva va fi aprobată oficial de Consiliu și publicată în Jurnalul Oficial al UE, statele membre vor avea la dispoziție 24 de luni pentru a o transpune în legislația națională.

Continuare

Trending