Suntem și pe

ECONOMIE

Consiliul Concurenţei a avizat Hotărârea de Guvern privind tarifele maxime la RCA

CECCAR FM

Publicat

pe

Consiliul Concurenţei a avizat Hotărârea de Guvern care stabileşte tarifele maxime pentru poliţele de asigurare obligatorie de răspundere civilă auto (RCA), au declarat pentru News.ro reprezentanţii instituţiei. Autoritatea de concurenţă a publicat joi un raport care arată că nivelul de dezvoltare a sectorului asigurărilor auto din România rămâne încă redus faţă de majoritatea statelor europene, chiar şi faţă de cele din regiune.

O primă constatare a autorităţii anti-monopol se referă la avansul pe care sectorul asigurărilor auto l-a avut în ultimii ani, datorat subscrierilor pentru asigurările auto de răspundere civilă, ”în contrast evident cu reducerea subscrierilor pentru asigurările auto facultative în perioada 2011-2014 şi stagnarea din 2015”, se menţionează în raport.

Potrivit acestuia, tendinţa de concentrare, numărul de societăţi care practică asigurări RCA în scădere, obligativitatea deţinerii RCA şi faptul că unii asigurători evită anumite categorii de asiguraţi mai riscanţi, practicând preţuri mult mai mari, ”creează premisele apariţiei fenomenului cunoscut sub denumirea de ‘efectul de umbrelă'”, mai arată documentul.

Efectul de umbrelă este o situaţie caracteristică, în general, pieţelor cu structură de oligopol, unde firmele mai mari, prin stabilirea unor preţuri ridicate, creează loc pentru companiile mai mici să opereze profitabil sub nivelul acestora.

De asemenea, începând cu ianuarie 2005 până în august 2016, Consiliul Concurenţei remarcă reducerea constantă a numărului de societăţi, atât în cazul asigurărilor auto facultative, cât şi în cel al asigurărilor de răspundere civilă a autovehiculelor.

Astfel, numărul de asigurători CASCO a coborât de la 31, la începutul anului 2005, până la 20 de societăţi autorizate în semestrul II al acestui an, în timp ce numărul de asigurători RCA a scăzut, în aceeaşi perioadă, de la 17 la 9.

Raportul arată, totodată, continuarea tendinţei de uşoară creştere a gradului de concentrare în segmentul asigurărilor auto facultative de tip CASCO din perioada 2011-2015.

Primele cinci societăţi ce oferă asigurări auto facultative controlează peste 80% din total, începând cu 2014, pentru ca în iunie 2016 să ajungă la 86%. Iar primele şapte societăţi active în acest segment al asigurărilor auto acoperă peste 96% din subscrieri, fiind un indiciu al caracterului oligopolist al asigurărilor auto facultative, potrivit Consiliului Concurenţei

Instituţia remarcă faptul că şi segmentul RCA pare să prezinte unele trăsături oligopoliste, întrucât primii şapte jucători activi controlează peste 90% din totalul subscrierilor începând cu iunie 2015.

În iunie 2016, asigurările obligatorii de răspundere civilă auto reprezentau aproape 72% din totalul subscrierilor pentru asigurări auto, de la aproximativ 49% în anul 2011.

În acelaşi timp, valoarea cheltuielii medii pentru asigurări auto în România în 2014 – de 50 euro/locuitor, în uşoară creştere faţă de 2013, când era de 47 euro – se află la un nivel similar doar cu nivelul din Ungaria şi Turcia (49 de euro/locuitor).

În alte state din regiune, acest indicator înregistrează valori mai ridicate: 70 de euro/locuitor în Bulgaria, 82 de euro/locuitor în Polonia şi 95 de euro/locuitor în Slovacia.

”În sectorul asigurărilor auto, Consiliul Concurenţei a finalizat la începutul acestui an o anchetă sectorială prin care au fost identificate o serie de disfuncţionalităţi, în special în ceea ce priveşte piaţa RCA. Multe dintre propunerile formulate pentru remedierea disfuncţionalităţilor constatate în urma anchetei sectoriale, au fost preluate în reglementările recente care vizează această piaţă”, a declarat preşedintele Consiliului Concurenţei, Bogdan Chiriţoiu.

Autoritatea anti-monopol constată gradul constant de penetrare a asigurărilor auto în perioada 2011-2015, situat în jurul valorii de 0,7%, ceea ce arată că avansul subscrierilor pentru asigurările auto a urmat ritmul de creştere a produsului intern brut (PIB).

România este pe ultimul loc în clasamentul european în ceea ce priveşte numărul de vehicule pentru pasageri la mia de locuitori, cu 264 de maşini. Pe primele locuri în UE la acest capitol se află Malta şi Finlanda, cu 788, respectiv 695 de vehicule la mia de locuitori.

Piaţa RCA este zguduită de probleme, în condiţiile în care două companii de pe piaţă, Astra şi Carpatica Asig, au intrat în faliment, iar City Insurance şi Euroins se află în diverse proceduri speciale. Pe piaţa RCA au rămas acum doar opt jucători: Euroins, City Insurance, Allianz-Ţiriac, Generali, Asirom, Omniasig, Groupama şi Uniqa.

La presiunea patronatelor din transporturi, care s-au plâns că plătesc preţuri prea mari la poliţele RCA, Guvernul a aprobat o Ordonanţă de Urgenţă prin care îngheaţă, pentru şase luni, tarifele RCA din România, pe baza unor preţuri maxime stabilite de ASF.

ASF a stabilit în 5 octombrie preţurile care vor fi valabile timp de şase luni în România, după decizia Guvernului de îngheţare a preţurilor.

Astfel, tariful maxim RCA pentru un camion cu masa peste 16 tone va fi de 7.534 lei, iar tariful maxim anual al unei poliţe obişnuite, pentru un autoturism cu o capacitate cilindrică între 1.201-1.400 cmc, deţinut de o persoană cu vârsta cuprinsă între 31 şi 40 de ani, va fi de 610 lei.

Continuare
Comentează

Lasă un mesaj

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

ECONOMIE

Comisia Europeană extinde cadrul temporar pentru măsuri de ajutor de stat

Prin modificarea propusă acum, se prelungește perioada de valabilitate a dispozițiilor Cadrului temporar, pragurile actuale fiind menținute pentru o perioadă suplimentară de șase luni, respectiv până la 30 iunie 2021, cu excepția măsurilor de recapitalizare care se prelungesc cu trei luni, respectiv până la 30 septembrie 2021.

CECCAR FM

Publicat

pe

Comisia Europeană a decis să prelungească și să extindă domeniul de aplicare a Cadrului temporar pentru măsuri de ajutor de stat adoptat la 19 martie 2020, pentru a sprijini economia în contextul pandemiei, se arată într-un comunicat al Executivului comunitar, citat de Agerpres. Toate secțiunile Cadrului temporar sunt prelungite cu șase luni, respectiv până la 30 iunie 2021, iar secțiunea care permite acordarea de sprijin pentru recapitalizare este prelungită cu trei luni, respectiv până la 30 septembrie 2021.

„Cadrul temporar a sprijinit statele membre în eforturile lor de a face față efectelor crizei. Prelungim valabilitatea cadrului temporar, pentru a răspunde nevoilor persistente ale întreprinderilor, protejând, în același timp, piața unică a UE. De asemenea, introducem o nouă măsură grație căreia statele membre vor putea sprijini întreprinderile care înregistrează pierderi semnificative ale cifrei de afaceri contribuind la o parte a costurilor fixe neacoperite ale acestora. Introducem totodată noi posibilități pentru ieșirea statului din întreprinderile recapitalizate; statul își poate menține participația anterioară la aceste întreprinderi, limitând astfel denaturarea concurenței”, a declarat Margrethe Vestager, vicepreședinte executiv responsabil cu politica în domeniul concurenței.

Inițial, cadrul temporar urma să expire la 31 decembrie 2020, cu excepția măsurilor de recapitalizare care puteau fi acordate până la 30 iunie 2021. Prin modificarea propusă acum, se prelungește perioada de valabilitate a dispozițiilor Cadrului temporar, pragurile actuale fiind menținute pentru o perioadă suplimentară de șase luni, respectiv până la 30 iunie 2021, cu excepția măsurilor de recapitalizare care se prelungesc cu trei luni, respectiv până la 30 septembrie 2021. Obiectivul este de a le permite statelor membre să sprijine întreprinderile în contextul crizei provocate de epidemia de COVID-19, în special în cazurile în care necesitatea sau capacitatea de a utiliza cadrul temporar nu s-a materializat integral până în prezent, asigurând totodată condiții de concurență echitabile. Înainte de 30 iunie 2021, Comisia va revizui și va analiza necesitatea de prelungire sau de adaptare ulterioară a cadrului temporar.

Prin această modificare se introduce, de asemenea, o nouă măsură care să le permită statelor membre să sprijine întreprinderile care se confruntă cu o scădere a cifrei de afaceri în cursul perioadei eligibile de cel puțin 30% comparativ cu aceeași perioadă a anului 2019, ca urmare a epidemiei de COVID-19. Sprijinul va contribui la o parte din costurile fixe ale beneficiarilor care nu sunt acoperite de veniturile lor, în limita a cel mult 3 milioane euro pe întreprindere. Sprijinirea acestor întreprinderi printr-o contribuție temporară la o parte din costurile înregistrate are ca scop prevenirea deteriorării capitalului lor, menținerea activității economice a acestora și asigurarea unei platforme solide în vederea redresării. Acest lucru permite acordarea unui ajutor mai bine direcționat către întreprinderile care evident au nevoie de ajutor

Comisia a adaptat, totodată, condițiile pentru măsurile de recapitalizare prevăzute în cadrul temporar, în special condițiile pentru ieșirea statului din recapitalizarea întreprinderilor în care statul era un acționar existent înainte de recapitalizare. Modificarea permite statului să iasă din capitalul propriu al unor astfel de întreprinderi prin intermediul unei evaluări independente; acesta își poate restabili totodată participația anterioară și poate continua garanțiile pentru a menține concurența efectivă pe piața unică.

De asemenea, având în vedere că există în continuare o insuficiență generală de capacitate a sectorului privat de a acoperi toate riscurile justificabile din punct de vedere economic pentru exporturile către țări care figurează pe lista statelor cu riscuri asigurabile pe piața privată, modificarea prevede prelungirea până la 30 iunie 2021 a eliminării temporare a tuturor țărilor de pe lista statelor cu riscuri asigurabile pe piața privată în temeiul Comunicării privind asigurarea creditelor la export pe termen scurt.

Continuare

ECONOMIE

Noi modele ale cererii și declarației pe propria răspundere pentru indemnizația de șomaj tehnic

În actul normativ sunt prevăzute modelele cererii, declarației pe propria răspundere a angajatorului privind întreruperea activității în perioada stării de urgență/de alertă sau ca urmare a hotărârii Comitetului județean/al municipiului București pentru situații de urgență și listei persoanelor care urmează să beneficieze de plata indemnizației, prevăzută la art. XII alin. (1) din OUG nr. 30/2020 (șomaj tehnic).

CECCAR FM

Publicat

pe

În Monitorul Oficial nr. 933 din 12 octombrie 2020 a fost publicat Ordinul ministrului muncii și protecției sociale nr. 1.468/2020 privind modificarea anexei nr. 1 la Ordinul ministrului muncii și protecției sociale nr. 741/2020 pentru aprobarea modelului documentelor prevăzute la art. XII alin. (1) din OUG nr. 30/2020 pentru modificarea și completarea unor acte normative, precum și pentru stabilirea unor măsuri în domeniul protecției sociale în contextul situației epidemiologice determinate de răspândirea coronavirusului SARS-CoV-2, cu modificările și completările aduse prin OUG nr. 32/2020 pentru modificarea și completarea OUG nr. 30/2020 pentru modificarea și completarea unor acte normative, precum și pentru stabilirea unor măsuri în domeniul protecției sociale în contextul situației epidemiologice determinate de răspândirea coronavirusului SARS-CoV-2 și pentru stabilirea unor măsuri suplimentare de protecție socială.

În actul normativ sunt prevăzute modelele cererii, declarației pe propria răspundere a angajatorului privind întreruperea activității în perioada stării de urgență/de alertă sau ca urmare a hotărârii Comitetului județean/al municipiului București pentru situații de urgență și listei persoanelor care urmează să beneficieze de plata indemnizației, prevăzută la art. XII alin. (1) din OUG nr. 30/2020 (șomaj tehnic).

Ordinul nr. 1.468/2020 conține și Tabelul cu activitățile restricționate pe durata stării de alertă.

Continuare

ECONOMIE

Premiul Nobel pentru Economie, atribuit americanilor Paul R. Milgrom și Robert B. Wilson

Premiul Nobel pentru Economie a fost instituit în anul 1968 de Banca Centrală a Suediei și a fost decernat prima dată în 1969. Premiul este finanțat de Banca Centrală a Suediei, spre deosebire de celelalte premii, care sunt finanțate de Fundația Nobel.

CECCAR FM

Publicat

pe

Premiul Nobel pentru Economie a fost atribuit, luni, 12 octombrie a.c., la Institutul Karolinska din Stockholm, americanilor Paul R. Milgrom and Robert B. Wilson pentru „îmbunătățirile aduse teoriei licitației și invențiilor referitoare la noile formate ale licitației”, informează site-ul oficial nobelprize.org, citat de AGERPRES.

Noile formate ale licitației reprezintă „un exemplu minunat” al modului în care cercetările de bază pot ulterior genera invenții de care va beneficia societatea. Laureații din acest an, Paul Milgrom și Robert Wilson, de la Universitatea Stanford, au studiat cum funcționează licitațiile. De asemenea, ei au folosit cunoștințele dobândite pentru a schița noi formate ale licitației pentru bunuri și servicii care sunt dificil de vândut în mod tradițional, cum ar fi frecvențele radio. Au beneficiat de descoperirile lor vânzătorii, cumpărătorii și plătitorii de taxe din întreaga lume, precizează nobelprize.org.

Anul trecut, Premiul Nobel pentru Economie a fost câștigat de economiștii Abhijit Banerjee, Esther Duflo și Michael Kremer pentru că „au introdus o nouă abordare pentru a obține răspunsuri serioase privind cele mai bune metode de a lupta împotriva sărăciei globale. Cercetările lor au îmbunătățit considerabil capacitatea noastră de a lupta împotriva sărăciei globale, care este acum un domeniu de cercetare înfloritor”.

Fiecare premiu este însoțit de un cec în valoare de zece milioane de coroane suedeze (circa 1,1 milioane de dolari).

Premiul Nobel pentru Economie a fost instituit în anul 1968 de Banca Centrală a Suediei și a fost decernat prima dată în 1969. Premiul este finanțat de Banca Centrală a Suediei, spre deosebire de celelalte premii, care sunt finanțate de Fundația Nobel.

Tradiționala ceremonie de înmânare a premiilor Nobel organizată la Stockholm pe 10 decembrie, dată la care se comemorează moartea lui Alfred Nobel, a fost anulată în acest an din cauza pandemiei de COVID-19.

Continuare

CECCAR TV

CECCAR BUSINESS MAGAZINE

Buletin legislativ

CECCAR Business Review

ceccar.ro

Trending