ECONOMIE
Comisia Europeană a îmbunătăţit estimarea de creştere a economiei României de la 4,2% la 5,2%
Comisia Europeană a îmbunătăţit miercuri estimarea de creştere a economiei României în 2016 cu 1 punct procentual, la 5,2%, potrivit prognozei de toamnă a Comisiei Europene, în care se arată că avansul este susţinut de relaxarea fiscală şi creşterea salariilor, conform News.ro.
”Creşterea reală a PIB este în prezent una dintre cele mai ridicate din UE şi va rămâne solidă în viitorul estimat, susţinută de relaxarea fiscală şi creşterile de salarii. Inflaţia se va accelera odată cu disiparea efectelor reducerilor de taxe. Deficitul guvernului general va creşte considerabil, din cauza reducerilor de taxe şi a majorărilor salariale”, potrivit celor mai importante concluzii ale raportului CE.
În următorii doi ani, Comisia prognozează că avansul PIB va încetini la 3,9% în 2017 şi la 3,6% în 2018.
FMI a îmbunătăţit la rândul său, în octombrie, estimarea de creştere a economiei României în 2016 cu 0,8 puncte procentuale, la 5%, iar pentru 2017 anticipează un avans mai ridicat cu 0,2 puncte, la 3,8%, potrivit ediţiei de toamnă a raportului World Economic Outlook (WEO) al instituţiei financiare.
În pofida avansului economic puternic, Comisia Europeană se aşteaptă la adâncirea semnificativă a deficitului bugetar în perioada analizată, ca efect al reducerilor de taxe şi al cheltuielilor mai mari.
Pentru 2016, deficitul bugetar ar urma să urce la 2,8% din PIB, de la 0,8% în 2015.
Instituţia europeană notează că reducerile de taxe aplicate la sfârşitul anului trecut, în special reducerea TVA standard cu 4 puncte procentuale, vor avea un impact negativ asupra veniturilor fiscale.
În privinţa cheltuielilor, salariile din sectorul public au crescut considerabil, în timp ce investiţiile statului au scăzut din cauza unui început lent al proiectelor finanţate din programarea bugetară a UE pentru 2014-2020.
În 2017, deficitul bugetar se va deteriora şi mai mult, până la 3,2% din PIB, iar în 2018 va rămâne la acelaşi nivel, dacă politicile nu vor fi modificate.
Reducerea TVA cu încă 1 punct procentual, la 19% şi eliminarea taxelor speciale pe carburant şi construcţii vor avea la rândul lor un efect negativ asupra veniturilor bugetare, avertizează raportul.
Estimările nu iau în considerare alte iniţiative legislative expansioniste aflate încă în discuţie în Parlament la momentul realizării raportului, între care majorări de pensii, reducerea cu 5 puncte procentuale a contribuţiilor sociale şi eliminarea a circa 100 de taxe mai mici.
Deficitul de cont curent ar urma să se dubleze în acest an, comparativ cu 2015, la 2,2% din PIB, ca urmare a amplificării deficitului comercial.
În 2017, deficitul de cont curent va urca la 2,6% din PIB, iar anul următor la 2,8%, chiar dacă şi exporturile şi importurile vor creşte.
Referitor la inflaţie, indicatorul a atins un minim istoric de -3% în luna mai, din cauza reducerii TVA.
Odată cu disiparea efectului tăierii TVA, inflaţia anuală va atinge în acest an -1%. În 2017, inflaţia anuală va accelera la 1,8%, iar în 2018 la 2,9%.
În septembrie, Comisia Naţională de Prognoză (CNP) a revizuit în urcare, de la 4,2% până la 4,8%, estimarea oficială de creştere economică pentru acest an, după evoluţia mult peste estimări din prima jumătate a acestui an, arată prognoza preliminară de toamnă realizată de instituţie.
În prognoza de primăvară, CNP, instituţie aflată în subordinea Ministerului Finanţelor şi pe care guvernul îşi bazează proiecţiile bugetare şi economice, estima o creştere a economiei cu 4,2%, nivel identic cu estimarea de atunci a Fondului Monetar Internaţional (FMI) şi cu cea a Comisiei Europene.
Revizuirea prognozei vine după ce economia românească a înregistrat, în prima jumătate a acestui an, o creştere de 5,2% în termeni reali faţă de perioada echivalentă din 2015.
ECONOMIE
MF propune modificări procedurale la HG nr. 807/2014

Ministerul Finanțelor (MF) a publicat pe site-ul instituției, pentru consultare, un proiect de Hotărâre privind modificarea HG nr.807/2014 pentru instituirea unor scheme de ajutor de stat având ca obiectiv stimularea investițiilor cu impact major în economie.
Prin proiect se propune o modificare de ordin procedural privind flexibilizarea condițiilor referitoare la demonstrarea și fundamentarea indicatorului calitativ Asigurarea resurselor financiare necesare derulării investiției. În momentul de față, potrivit HG nr. 807/2014, beneficiarii de ajutor de stat au obligația de a transmite, sub sancțiunea revocării acordului, documente justificative care să demonstreze Asigurarea resurselor financiare necesare derulării investiției, în termen de 6 luni de la data emiterii acordului pentru finanțare, așa cum a fost prezentat în planul de afaceri care a stat la baza emiterii acordului pentru finanțare, cu respectarea tipului și a valorii fiecărei surse folosită pentru finanțarea proiectului de investiții. În Nota de fundamentare care însoțește noul proiect de act normativ, MF menționează Inițiatorii noului proiect de act normativ menționează, în Nota de fundamentare, că din cauza contextului economic actual, național și internațional, caracterizat de perturbarea lanțurilor de aprovizionare, de criza energetică generată de războiului din Ucraina, rate ale inflației la cote record la nivel european, sistemul bancar a devenit reticent în creditarea investițiilor pentru a preveni creșterea volumului creditelor neperformante, toate fiind suprapuse cu recentele perturbări ale pieței financiar-bancare generate de instabilitatea creată de conflictul din Ucraina. „Acestea creează dificultăți de accesare a unui credit bancar de către beneficiarii de ajutor de stat în termenul menționat. În situația în care nu pot accesa un credit bancar, beneficiarii de ajutor de stat au posibilitatea de finanțare a proiectelor de investiții și din alte surse de finanțare, respectiv profit reinvestit, majorare de capital social, împrumut intra-grup. Prevederile actuale ale HG nr. 807/2014 nu prevăd în mod expres posibilitatea modificării, în termenul de 6 luni, a structurii surselor de finanțare prezentate în documentația care stă la baza emiterii acordului pentru finanțare”, subliniază inițiatorii proiectului.
În acest context, prin noul proiect de HG, se introduce o prevedere care să dea posibilitatea întreprinderilor ca, în termen de 6 luni de la obținerea acordului pentru finanțare, să-și modifice structura surselor proprii de finanțare prezentate inițial în documentația care a stat la baza emiterii acordului pentru finanțare, cu condiția ca valoarea totală a acestora să fie cel puțin egală cu diferența dintre valoarea proiectului de investiții și valoarea ajutorului de stat aprobat.
ECONOMIE
De la 1 aprilie se majorează valoarea tichetelor culturale acordate salariaților

Conf. univ. dr. Marcel VULPOI, expert contabil
Tichetele culturale acordate angajaților, lunar sau ocazional, pentru achitarea contravalorii de bunuri și servicii culturale vor avea o valoare de 200 lei/lună, respectiv, maximum 400 lei/eveniment pentru primul semestru al anului. Actul normativ care reglementează valoarea acestora a fost publicat recent în Monitorul Oficial (Ordinul nr. 1.098/2.748/2023 privind stabilirea valorii sumei indexate care se acordă sub formă de tichete culturale pentru semestrul I al anului 2023). Prezentăm, mai jos, principalele prevederi ale ordinului.
Principalele prevederi:
Pentru semestrul I al anului 2023, valoarea sumei care se acordă lunar, respectiv ocazional, sub formă de tichete culturale este de maximum 200 lei/lună, respectiv, de maximum 400 lei/eveniment.
De reținut: Valoarea nominală stabilită mai sus se aplică și pentru primele 2 luni ale semestrului II al anului 2023, respectiv august 2023 și septembrie 2023.
Amintim că valorile anterioare (stabilite pentru semestrul II al anului 2022) au fost de 190 lei/lună, respectiv, maximum 380 lei/eveniment. Aceste valori se aplică și pentru primele 2 luni ale semestrului I al anului 2023, respectiv, februarie 2023 și martie 2023.
În concluzie, noile valori (200 lei/lună, respectiv, maximum 400 lei/eveniment) se vor aplica începând cu luna aprilie 2023.
ECONOMIE
APIA: adeverințe pentru crescătorii de animale care vor să acceseze credite

Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA) eliberează adeverințe pentru crescătorii de animale, beneficiari ai măsurii DR 06 – Bunăstarea animalelor, care intenționează să acceseze credite în vederea finanțării activităților curente, de la instituțiile bancare și nebancare ce au încheiat convenții cu APIA, pentru anul de angajament 2023, a anunțat instituția de plăți, citată de Agerpres. Astfel, potrivit convențiilor, la solicitarea scrisă a fermierului, APIA eliberează o adeverință prin care confirmă că acesta a depus cerere de plată aferentă anului de angajament 2023, pentru DR 06 – Plăți în favoarea bunăstării animalelor – pachetul a) porcine sau pachetul b) păsări.
Prin adeverință se confirmă valoarea de 85% din suma solicitată în cererea de plată aferentă anului de angajament 2023.
Valoarea creditului va fi de până la 90% din suma înscrisă în adeverința cuvenită beneficiarului pentru Plățile privind bunăstarea animalelor, anul de angajament 2023.
Potrivit sursei citate, Fondul de Garantare a Creditului Rural IFN – SA (FGCR) și Fondul Național de Garantare a Creditului pentru întreprinderi Mici și Mijlocii IFN – SA (FNGCIMM) garantează maximum 80% din valoarea fiecărui credit acordat de bănci fermierilor. Potrivit Ordinului Ministrului Agriculturii și Dezvoltării Rurale nr. 703/2013, care stabilește condițiile în care se vor încheia convențiile dintre instituțiile financiar-bancare și nebancare și APIA, dobânda aferentă acordării creditelor va fi de RON-ROBOR 6M + maximum 2%.
În ceea ce privește comisioanele practicate de instituțiile finanțatoare, APIA atrage atenția fermierilor care doresc să acceseze credite să analizeze cu atenție sporită soluțiile de finanțare propuse de instituțiile financiar-bancare și nebancare în ceea ce privește costul acestora, astfel încât să aleagă modalitățile de finanțare care răspund cel mai bine necesităților proprii.
Până în prezent, APIA a încheiat Convenții cu nouă instituții bancare și nebancare și cu cele două fonduri de garantare, FGCR și FNGCIMM.
Toate convențiile încheiate între APIA, instituțiile bancare și nebancare, respectiv FGCR/ FNGCIMM vor fi postate pe site-ul instituției: www.apia.org.ro.
-
ECONOMIEacum 6 zile
ANAF: Precizări privind depunerea declarației de mențiuni
-
ECONOMIEacum 7 zile
Persoanele fizice și juridice se pot înscrie în Programele Rabla Clasic și Rabla Plus din 24 martie
-
ÎNREGISTRĂRIacum 3 zile
Economia la bani mărunți – Ediția din 23.03.2023
-
ECONOMIEacum 6 zile
Duminică, transportul feroviar trece la ora de vară
-
ECONOMIEacum 6 zile
ANAF a publicat lista seminarelor web pentru luna aprilie
-
ECONOMIEacum 7 zile
MF lansează, la 27 martie, prima ediție din acest an a programului de titluri de stat FIDELIS
-
ECONOMIEacum 2 zile
MF a publicat noua variantă a proiectului de HG privind prețurile maxime la RCA
-
ECONOMIEacum 7 zile
ANAF: 25 mai 2023, termen pentru depunerea Declarației Unice