ECONOMIE
Deficitul bugetar a coborât la 1,3 miliarde lei după primele zece luni
Deficitul bugetului general consolidat al statului a coborât după primele zece luni ale anului la 1,3 miliarde lei, de la 3,7 miliarde lei în septembrie, ajungând la o pondere de 0,17% din PIB, faţă de 0,49% la finele lunii precedente, arată datele Ministerului Finanţelor Publice, astfel că nivelul este cu mult sub cel programat, de 2,8% pe metodologia cash.
Bugetul general consolidat cuprinde atât bugetul de stat, din care se fac cheltuielile curente ale statului, cât şi bugetele sociale, categorie în care intră bugetul pensiilor publice şi cel de şomaj.
Pentru întregul an, deficitul bugetar este estimat la circa 21 miliarde lei, echivalent cu 2,8% din produsul intern brut (PIB) calculat pe metodologia cash.
După primele nouă luni din acest an, bugetul înregistra un deficit mult mai mare, de 3,7 miliarde lei, sau 0,49% din PIB, ceea ce înseamnă că bugetul a fost excedentar în luna octombrie cu 2,4 miliarde lei.
„Execuţia bugetului general consolidat pe primele zece luni ale anului 2016 s-a încheiat cu un deficit de 1,3 miliarde de lei, respectiv 0,17% din PIB”, a anunţat MFP, citat de News.ro.
Veniturile bugetului general consolidat au însumat 187,6 miliarde de lei (24,7% din PIB) și au fost cu 2,1% mai mici faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut.
Scăderea încasărilor bugetare s-a adâncit faţă de primele nouă luni, când declinul era de 2%.
Cel mai mare declin s-a înregistrat, după primele zece luni, la încasările din TVA, care au scăzut cu 8,8% faţă de perioada echivalentă a anului trecut. În perioada ianuarie-septembrie, scăderea a fost de 8,6%, în ciuda creşterii vânzărilor de retail cu aproape 20%.
Ministerul motivează evoluţia prin reducerea cotei standard de TVA de la 24% la 20%, începând cu 1 ianuarie, şi de la 24% la 9% pentru alimente, de la 1 iunie 2015.
Totuşi, alte taxe au adus mai mulţi bani la buget.
„S-au înregistrat creşteri faţă de aceeaşi perioadă a anului precedent la încasările din: impozitul pe profit (+11,2%), contribuţii de asigurări sociale (+7,3%), accize (+5,6%), impozitul pe salarii şi venit (+4,3%)”, arată datele MFP.
La nivelul administraţiilor locale s-au înregistrat, de asemenea, creşteri faţă de anul precedent la veniturile nefiscale cu 15,7%, la impozite şi taxe pe proprietate cu 6,5% şi la taxa pe utilizarea bunurilor cu 2,9%.
Cheltuielile bugetului general consolidat, de 188,8 miliarde lei, au crescut în primele zece luni cu 3,4% faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, reducându-şi ritmul avansului de la 4% în primele nouă luni şi de la 4,7% la finele lunii august. Totodată, acestea s-au redus cu 0,7 puncte procentuale ca pondere în PIB.
Cheltuielile cu salariile bugetarilor au crescut cu 10,7% faţă de aceeaşi perioadă din 2015, în principal ca urmare a majorărilor salariale acordate în a doua parte a anului 2015 şi a creşterii salariului minim pe economie la 1.250 de lei, de la 1 mai.
Cheltuielile cu bunuri şi servicii au scăzut cu 1,4% faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, înregistrându-se diminuări la unităţile administrativ teritoriale, în timp ce cheltuielile cu bunuri şi servicii la Fondul naţional unic de asigurări sociale de sănătate au crescut cu 7%.
Cheltuielile cu asistenţa socială au crescut faţă de aceeaşi perioadă a anului precedent cu 7,8%, fiind influenţate în principal de majorarea cu 5% a punctului de pensie de la 1 ianuarie 2016 şi de dublarea alocaţiei de stat pentru copii începând cu 1 iunie 2015.
Cheltuielile pentru investiţii, care includ cheltuielile de capital, precum şi cele aferente programelor de dezvoltare finanţate din surse interne şi externe, au fost de 19,3 miliarde de lei, respectiv 2,5% din PIB, ceea ce înseamnă că în octombrie acestea au însumat 2 miliarde lei, având în vedere că se plasau la 17,3 miliarde lei la finele lunii septembrie, însă totuşi cu mult sub nivelul programat.
Pentru întregul an 2016, bugetul prevede 37,7 miliarde lei pentru investiţii, din care 17 miliarde lei din fonduri europene, 19,2 miliarde lei de la buget, iar restul din alte surse.
ECONOMIE
MF propune modificări procedurale la HG nr. 807/2014

Ministerul Finanțelor (MF) a publicat pe site-ul instituției, pentru consultare, un proiect de Hotărâre privind modificarea HG nr.807/2014 pentru instituirea unor scheme de ajutor de stat având ca obiectiv stimularea investițiilor cu impact major în economie.
Prin proiect se propune o modificare de ordin procedural privind flexibilizarea condițiilor referitoare la demonstrarea și fundamentarea indicatorului calitativ Asigurarea resurselor financiare necesare derulării investiției. În momentul de față, potrivit HG nr. 807/2014, beneficiarii de ajutor de stat au obligația de a transmite, sub sancțiunea revocării acordului, documente justificative care să demonstreze Asigurarea resurselor financiare necesare derulării investiției, în termen de 6 luni de la data emiterii acordului pentru finanțare, așa cum a fost prezentat în planul de afaceri care a stat la baza emiterii acordului pentru finanțare, cu respectarea tipului și a valorii fiecărei surse folosită pentru finanțarea proiectului de investiții. În Nota de fundamentare care însoțește noul proiect de act normativ, MF menționează Inițiatorii noului proiect de act normativ menționează, în Nota de fundamentare, că din cauza contextului economic actual, național și internațional, caracterizat de perturbarea lanțurilor de aprovizionare, de criza energetică generată de războiului din Ucraina, rate ale inflației la cote record la nivel european, sistemul bancar a devenit reticent în creditarea investițiilor pentru a preveni creșterea volumului creditelor neperformante, toate fiind suprapuse cu recentele perturbări ale pieței financiar-bancare generate de instabilitatea creată de conflictul din Ucraina. „Acestea creează dificultăți de accesare a unui credit bancar de către beneficiarii de ajutor de stat în termenul menționat. În situația în care nu pot accesa un credit bancar, beneficiarii de ajutor de stat au posibilitatea de finanțare a proiectelor de investiții și din alte surse de finanțare, respectiv profit reinvestit, majorare de capital social, împrumut intra-grup. Prevederile actuale ale HG nr. 807/2014 nu prevăd în mod expres posibilitatea modificării, în termenul de 6 luni, a structurii surselor de finanțare prezentate în documentația care stă la baza emiterii acordului pentru finanțare”, subliniază inițiatorii proiectului.
În acest context, prin noul proiect de HG, se introduce o prevedere care să dea posibilitatea întreprinderilor ca, în termen de 6 luni de la obținerea acordului pentru finanțare, să-și modifice structura surselor proprii de finanțare prezentate inițial în documentația care a stat la baza emiterii acordului pentru finanțare, cu condiția ca valoarea totală a acestora să fie cel puțin egală cu diferența dintre valoarea proiectului de investiții și valoarea ajutorului de stat aprobat.
ECONOMIE
De la 1 aprilie se majorează valoarea tichetelor culturale acordate salariaților

Conf. univ. dr. Marcel VULPOI, expert contabil
Tichetele culturale acordate angajaților, lunar sau ocazional, pentru achitarea contravalorii de bunuri și servicii culturale vor avea o valoare de 200 lei/lună, respectiv, maximum 400 lei/eveniment pentru primul semestru al anului. Actul normativ care reglementează valoarea acestora a fost publicat recent în Monitorul Oficial (Ordinul nr. 1.098/2.748/2023 privind stabilirea valorii sumei indexate care se acordă sub formă de tichete culturale pentru semestrul I al anului 2023). Prezentăm, mai jos, principalele prevederi ale ordinului.
Principalele prevederi:
Pentru semestrul I al anului 2023, valoarea sumei care se acordă lunar, respectiv ocazional, sub formă de tichete culturale este de maximum 200 lei/lună, respectiv, de maximum 400 lei/eveniment.
De reținut: Valoarea nominală stabilită mai sus se aplică și pentru primele 2 luni ale semestrului II al anului 2023, respectiv august 2023 și septembrie 2023.
Amintim că valorile anterioare (stabilite pentru semestrul II al anului 2022) au fost de 190 lei/lună, respectiv, maximum 380 lei/eveniment. Aceste valori se aplică și pentru primele 2 luni ale semestrului I al anului 2023, respectiv, februarie 2023 și martie 2023.
În concluzie, noile valori (200 lei/lună, respectiv, maximum 400 lei/eveniment) se vor aplica începând cu luna aprilie 2023.
ECONOMIE
APIA: adeverințe pentru crescătorii de animale care vor să acceseze credite

Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA) eliberează adeverințe pentru crescătorii de animale, beneficiari ai măsurii DR 06 – Bunăstarea animalelor, care intenționează să acceseze credite în vederea finanțării activităților curente, de la instituțiile bancare și nebancare ce au încheiat convenții cu APIA, pentru anul de angajament 2023, a anunțat instituția de plăți, citată de Agerpres. Astfel, potrivit convențiilor, la solicitarea scrisă a fermierului, APIA eliberează o adeverință prin care confirmă că acesta a depus cerere de plată aferentă anului de angajament 2023, pentru DR 06 – Plăți în favoarea bunăstării animalelor – pachetul a) porcine sau pachetul b) păsări.
Prin adeverință se confirmă valoarea de 85% din suma solicitată în cererea de plată aferentă anului de angajament 2023.
Valoarea creditului va fi de până la 90% din suma înscrisă în adeverința cuvenită beneficiarului pentru Plățile privind bunăstarea animalelor, anul de angajament 2023.
Potrivit sursei citate, Fondul de Garantare a Creditului Rural IFN – SA (FGCR) și Fondul Național de Garantare a Creditului pentru întreprinderi Mici și Mijlocii IFN – SA (FNGCIMM) garantează maximum 80% din valoarea fiecărui credit acordat de bănci fermierilor. Potrivit Ordinului Ministrului Agriculturii și Dezvoltării Rurale nr. 703/2013, care stabilește condițiile în care se vor încheia convențiile dintre instituțiile financiar-bancare și nebancare și APIA, dobânda aferentă acordării creditelor va fi de RON-ROBOR 6M + maximum 2%.
În ceea ce privește comisioanele practicate de instituțiile finanțatoare, APIA atrage atenția fermierilor care doresc să acceseze credite să analizeze cu atenție sporită soluțiile de finanțare propuse de instituțiile financiar-bancare și nebancare în ceea ce privește costul acestora, astfel încât să aleagă modalitățile de finanțare care răspund cel mai bine necesităților proprii.
Până în prezent, APIA a încheiat Convenții cu nouă instituții bancare și nebancare și cu cele două fonduri de garantare, FGCR și FNGCIMM.
Toate convențiile încheiate între APIA, instituțiile bancare și nebancare, respectiv FGCR/ FNGCIMM vor fi postate pe site-ul instituției: www.apia.org.ro.
-
ECONOMIEacum 6 zile
ANAF: Precizări privind depunerea declarației de mențiuni
-
ÎNREGISTRĂRIacum 3 zile
Economia la bani mărunți – Ediția din 23.03.2023
-
ECONOMIEacum 7 zile
Persoanele fizice și juridice se pot înscrie în Programele Rabla Clasic și Rabla Plus din 24 martie
-
ECONOMIEacum 6 zile
Duminică, transportul feroviar trece la ora de vară
-
ECONOMIEacum 6 zile
ANAF a publicat lista seminarelor web pentru luna aprilie
-
ECONOMIEacum 7 zile
MF lansează, la 27 martie, prima ediție din acest an a programului de titluri de stat FIDELIS
-
ECONOMIEacum 2 zile
MF a publicat noua variantă a proiectului de HG privind prețurile maxime la RCA
-
ECONOMIEacum 7 zile
ANAF: 25 mai 2023, termen pentru depunerea Declarației Unice