Connect with us

ECONOMIE

Guvernul uşurează condiţiile de eligibilitate pentru plăţile directe în agricultură din fonduri europene

CECCAR FM

Publicat

pe

Guvernul a aprobat, joi, o Ordonanţă de Urgenţă pentru asigurarea unui acces mai uşor al fermierilor la schemele de plăţi aferente PAC 2014-2020, actul normativ urmând să relaxeze anumite condiţii de eligibilitate pentru plăţile directe în agricultură din fonduri europene, având în vedere că se apropie perioada de depunere a cererilor unice de plată, respectiv 1 martie -15 mai 2017. Prin adoptarea acestei OUG este simplificat numărul de formulare pe care fermierul trebuie să le prezinte la APIA pentru dovedirea calităţii de fermier activ.

”Pentru asigurarea unui acces deplin şi mai facil al fermierilor români la schemele de plăţi aferente PAC 2014-2020, Guvernul a adoptat astăzi o Ordonanţă de Urgenţă prin care modifică două acte normative. Este vorba despre modificarea şi completarea OUG nr. 3/2015 pentru aprobarea schemelor de plăţi care se aplică în agricultură în perioada 2015-2020 şi despre modificarea art. 2 din Legea nr. 36/1991 privind societăţile agricole şi alte forme de asociere în agricultură”, precizează Executivul într-un comunicat de presă.

Potrivit Guvernului, actul normativ relaxează anumite condiţii de eligibilitate pentru plăţile directe în agricultură din fonduri europene, având în vedere că se apropie perioada de depunere a cererilor unice de plată, respectiv 1 martie -15 mai 2017, şi aduce clarificări în ceea ce priveşte anumite prevederi, condiţii şi documente care însoţesc cererea unică de plată.

Totodată, se creează cadrul legal în vederea implementării rapide a prevederilor unor normative europene existente sau în curs de a fi adoptate şi se asigură compatibilitatea cu legislaţia UE.

Concret, în cazul schemelor de plăţi directe pentru fermieri, actul normativ creşte gradului de claritate si informare corectă a fermierilor privind cuantumul plăţilor directe, simplifică numărul de formulare pe care fermierul trebuie să le prezinte la APIA şi reduce rata de eroare în ceea ce priveşte localizarea parcelelor.

Astfel, declararea suprafeţelor utilizate se face la momentul digitizării terenului în aplicaţia GIS pusă la dispoziţie de către APIA (Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură).

De asemenea, în cazul beneficiarilor de tipul formelor asociative de proprietate, vor fi consideraţi eligibili şi cei care nu deţin titlu de proprietate, dar deţin alte acte cu forţă juridică egală doveditoare ale dreptului de proprietate.

În cazul în care beneficiarul plăţilor este formă asociativă de proprietate asupra terenurilor agricole, actul normativ creează posibilitatea de a depune copia titlului de proprietate asupra terenurilor aparţinând formei asociative sau a altor acte cu forţă juridică egală doveditoare ale dreptului de proprietate.

O altă prevedere arată că pentru accesarea schemelor de sprijin cuplat de către marea majoritate a fermierilor care cultivă legume în spaţii protejate, în cazul serelor şi solariilor, suprafaţa minimă a parcelei a fost redusă de la 0,1 ha la 0,03 ha.

De asemenea, terenul agricol, inclusiv zonele de interes ecologic, se vor afla la dispoziţia fermierului.

În cazul schemei pentru micii fermieri, se creează cadrul legal pentru a se oferi acestora posibilitatea să opteze pentru rămânerea în schemă, chiar dacă valoarea cuantumului depăşeşte 1250 euro.

De asemenea, beneficiarii care decid să se retragă din schema pentru micii fermieri în ceea ce priveşte un an ulterior anului 2015, trebuie să informeze autoritatea competentă cu privire la retragerea lor în conformitate cu modalităţile stabilite de statele membre.

Actul normative exclude de la plată doar schema sau schemele pentru care a fost constatată crearea de condiţii artificiale, fără a afecta celelalte scheme de sprijin solicitate prin cerere unică de plată.

Fermierii care deţin parcele agricole cu o suprafaţă de până la 0,1 ha nesolicitate la plată pot să nu le declare, cu condiţia ca suprafaţa însumată a acestor parcele să nu depăşească un hectar.

Şi, de asemenea, sunt actualizate definiţiile transferului unei exploataţii, culturilor permanente şi zonelor cu strat vegetal (ex.: prin transferul de exploataţie din sectorul zootehnic se înţelege transferul unei/unor exploataţii cu cod ANSVSA);

În ceea ce priveşte raportarea la legislaţia europeană, prin Ordonanţa aprobată astăzi se crează cadrul legal în vederea implementării rapide a prevederilor unui potenţial act legislativ al Parlamentului European şi al Consiliului Uniunii Europene, prin care procentajul de 5% referitor la zonele de interes ecologic ar creşte la 7%.

De asemenea, se creează cadrul legal necesar implementării alin. (6) al art.53 a Regulamentului nr. 639/2014, care prevede că “Autoritatea competentă a statului membru care intenţionează să ia o decizie de a transfera fonduri între măsurile de sprijin informează fermierii cu privire la un posibil transfer înainte de data de deschidere a perioadei de depunere a cererilor.”

România beneficiază, în perioada 2014-2020, de importante alocări financiare de la Uniunea Europeană, fapt care impune necesitatea creării unui cadru naţional adecvat şi eficient pentru managementul şi implementarea tehnică şi financiară a fondurilor comunitare acordate României.

”Ordonanţa de Urgenţă de astăzi a fost aprobată de Guvern în ideea de fi preîntâmpinate atât reducerea numărului de beneficiari eligibili pentru plăţile directe în agricultură din fonduri europene, cât şi scăderea capacităţii de absorbţie a fondurilor alocate României în actualul exerciţiu financiar, cu impact negativ asupra sectorului agricol national”, mai precizează Executivul, citat de News.ro.

Continuare
Comentează

Comentează

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Verificare anti-roboți *

ECONOMIE

FMI avertizează în legătură cu un posibil război comercial fără un acord fiscal mondial

Fondul Monetar Internațional (FMI) a avertizat în legătură cu un posibil război comercial la nivel mondial dacă nu se ajunge la un acord fiscal cu reguli globale privind impozitul pe profitul marilor companii multinaționale, relatează agenția EFE, preluată de Agerpres.

CECCAR FM

Publicat

pe

Acesta a fost avertismentul directorului general al FMI, Kristalina Georgieva, într-un discurs virtual, în care a semnalat că este „urgent” să se încheie un pact multilateral, similar celui propus de președintele american, Joe Biden, în Statele Unite.

„Suntem deosebit de optimiști în legătură cu un acord global privind impozitul pe profitul companiilor în 2021.(…) Și e nevoie urgent de acesta pentru a evita, în viitor, riscul de a cădea într-o spirală haotică a impozitelor sau un război comercial în care toți vor avea de pierdut”, a spus Kristalina Georgieva.

În urmă cu câteva săptămâni, în timpul Reuniunii de primăvară a FMI și Băncii Mondiale, Fondul a surprins prin solicitarea unui impozit „temporar” pe profiturile mai mari și „bogăție”, destinat finanțării nevoilor generate de pandemie și de criza pe care aceasta a provocat-o și care a dus la creșterea generalizată a deficitului și datoriei.

Planul lui Joe Biden, pe care Georgieva l-a dat drept exemplu, prevede creșterea cotei de impozitare a companiilor mari din țară de la 21% la 28% și aplicarea unui impozit minim de 15% pe veniturile contabile, cele care se raportează investitorilor, nu cele raportate Trezoreriei SUA, printre alte măsuri.

Continuare

ECONOMIE

CE propune un nou regulament pentru a limita denaturările cauzate de subvențiile străine

CECCAR FM

Publicat

pe

Comisia Europeană (CE) a propus un nou instrument menit să abordeze potențialele efecte de denaturare cauzate de subvențiile străine în cadrul pieței unice, potrivit unui comunicat al Executivului comunitar. „Propunerea legislativă prezentată a fost elaborată în urma adoptării cărții albe în iunie 2020 și a organizării unui amplu proces de consultare cu părțile interesate. Scopul său este de a elimina o lacună în materie de reglementare care afectează piața unică. În prezent, subvențiile acordate de guvernele țărilor terțe nu fac în mare măsură obiectul unui control, în timp ce subvențiile acordate de statele membre sunt atent analizate. Noul instrument este conceput pentru a aborda în mod eficace subvențiile străine care cauzează denaturări și afectează condițiile de concurență echitabile din cadrul pieței unice în orice situație de pe piață. De asemenea, noul instrument este un element-cheie pentru realizarea Strategiei industriale a UE, a cărei versiune actualizată a fost adoptată tot acum, prin promovarea unei piețe unice echitabile și competitive, stabilind astfel condițiile de care industria europeană are nevoie pentru a prospera”, se menționează în comunicat.

Normele UE privind concurența, achizițiile publice și instrumentele de apărare comercială joacă un rol important în asigurarea unor condiții echitabile pentru întreprinderile care își desfășoară activitatea în cadrul pieței unice. Însă niciunul dintre aceste instrumente nu se aplică subvențiilor străine care le oferă beneficiarilor lor un avantaj inechitabil atunci când achiziționează întreprinderi din UE, participă la achiziții publice în UE sau desfășoară alte activități comerciale în UE. Astfel de subvenții străine pot lua diferite forme, cum ar fi împrumuturile cu dobândă zero și alte tipuri de finanțare sub cost, garanțiile de stat nelimitate, acordurile cu taxe zero sau granturile directe.

Noua propunere a CE este însoțită de un raport de evaluare a impactului, care explică în detaliu raționamentul care stă la baza regulamentului propus și descrie o serie de situații în care subvențiile străine pot provoca denaturări în cadrul pieței unice.

În temeiul regulamentului propus, CE va avea competența de a investiga contribuțiile financiare acordate de autoritățile publice ale unei țări terțe în beneficiul întreprinderilor care desfășoară o activitate economică în UE și de a remedia efectele de denaturare ale acestor contribuții, după caz.

În acest context, în regulament se propune introducerea a trei instrumente, două bazate pe notificare și un instrument general de investigare a pieței:

 un instrument bazat pe notificare având ca scop investigarea concentrărilor care implică o contribuție financiară din partea unui guvern al unei țări terțe, în cazul în care cifra de afaceri din UE a întreprinderii care urmează să fie achiziționată (sau cel puțin a uneia dintre părțile care participă la concentrare) este de minimum 500 milioane euro, iar contribuția financiară străină este de cel puțin 50 milioane euro;

▪ un instrument bazat pe notificare având ca scop investigarea ofertelor din cadrul procedurilor de achiziții publice care implică o contribuție financiară din partea unui guvern al unei țări terțe, în cazul în care valoarea estimată a contractului de achiziții publice este de minimum 250 milioane euro, și

▪ un instrument având ca scop investigarea tuturor celorlalte situații de pe piață, precum și investigarea concentrărilor și a achizițiilor publice cu o valoare mai redusă, în cazul cărora Comisia va putea deschide investigații din proprie inițiativă (ex officio) și va putea solicita notificări ad-hoc.

În ceea ce privește cele două instrumente bazate pe notificare, achizitorul sau ofertantul va trebui să notifice ex ante orice contribuție financiară primită de la un guvern al unei țări terțe în legătură cu concentrările sau achizițiile publice care ating pragurile stabilite. Concentrarea în cauză nu va putea fi finalizată, iar ofertantul investigat nu va putea primi contractul înainte ca notificarea să fie analizată de către CE. Sunt prevăzute termene obligatorii pentru adoptarea deciziei de către CE.

În temeiul regulamentului propus, în cazul în care o întreprindere nu respectă obligația de a notifica o concentrare subvenționată sau o contribuție financiară primită în cadrul unei proceduri de achiziții publice care atinge pragurile stabilite, CE poate să impună amenzi și să analizeze tranzacția ca și cum aceasta ar fi fost notificată.

Pe de altă parte, instrumentul general de investigare a pieței îi va permite Comisiei să investigheze și alte tipuri de situații de pe piață, cum ar fi investițiile de tip greenfield sau concentrările și achizițiile publice care nu ating pragurile stabilite, atunci când suspectează că este posibil să se fi acordat o subvenție străină. În aceste cazuri, Comisia va putea să deschidă investigații din proprie inițiativă (ex officio) și să solicite notificări ad hoc.

Pe baza feedback-ului primit cu privire la cartea albă, asigurarea respectării regulamentului îi va reveni exclusiv Comisiei, astfel încât să se asigure aplicarea uniformă a acestuia în întreaga UE. În cazul în care stabilește că există o subvenție străină și că aceasta denaturează concurența, CE va lua în considerare, dacă acest lucru se justifică, posibilele efecte pozitive ale subvenției străine și le va pune în balanță cu efectele negative cauzate de denaturare.

Atunci când efectele negative le depășesc pe cele pozitive, CE va avea competența de a impune măsuri reparatorii sau de a accepta angajamente asumate de întreprinderile în cauză pentru a remedia denaturarea.

Măsuri reparatorii și angajamente. În ceea ce privește măsurile reparatorii și angajamentele, regulamentul propus include o serie de măsuri corective structurale sau comportamentale, cum ar fi cesionarea anumitor active sau interzicerea anumitor comportamente pe piață. În cazul tranzacțiilor notificate, Comisia va avea, de asemenea, competența de a interzice achiziția subvenționată sau atribuirea contractului de achiziții publice ofertantului subvenționat.

Parlamentul European și statele membre vor discuta propunerea CE în cadrul procedurii legislative ordinare, în vederea adoptării textului final al regulamentului. De asemenea, propunerea va face obiectul unei consultări publice, care va fi deschisă timp de opt săptămâni. Odată adoptat, regulamentul va fi direct aplicabil în întreaga UE.

Continuare

ECONOMIE

APIA: Campania de primire a cererii unice de plată în anul 2021 se va încheia la 17 mai

Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA) reamintește fermierilor care nu au depus încă cererea unică de plată în anul 2021 că au mai rămas doar câteva zile până la finalizarea campaniei de primire a cererilor unice de plată.

CECCAR FM

Publicat

pe

Potrivit unui comunicat al APIA, citat de Agerpres, campania se va încheia la data de 17 mai 2021, iar până la aceasta dată s-au depus un număr de 632.831 cereri, pentru o suprafață de 5.068.754 hectare.

„Pentru că siguranța în contextul pandemiei Covid-19 este foarte importantă pentru noi, fermierii depun cererea prin mijloace electronice fără a se prezenta la Centrele județene/locale APIA și/sau Centrul Municipiului București”, spun reprezentanții instituției.

APIA este alături de fermieri pe tot parcursul Campaniei și acordă tot sprijinul necesar pentru parcurgerea cu succes a etapelor necesare pentru accesarea fondurilor europene și de la bugetul de stat.

Continuare

CECCAR BUSINESS MAGAZINE

CECCAR TV

Buletin legislativ

CECCAR BUSINESS REVIEW

ceccar.ro

Trending

Din motive tehnice, emisia CECCAR FM poate suferi întreruperi.

 

Ne cerem scuze pentru disconfortul creat și vă mulțumim pentru înțelegere!