Connect with us

ECONOMIE

Execuţia bugetară a încheiat luna ianuarie cu un excedent de 3 miliarde lei

CECCAR FM

Publicat

pe

Execuţia bugetului general consolidat pe luna ianuarie a acestui an s-a încheiat cu un excedent de 3 miliarde lei, reprezentând 0,37% din PIB, în scădere faţă de luna similară a anului trecut, când execuţia bugetară a consemnat un excedent de 4,7 miliarde lei, cu o pondere de 0,62% din PIB, a anunţat Ministerul Finanţelor.

„Veniturile bugetului general consolidat, în sumă de 19,2 miliarde lei, reprezentând 2,4% din PIB, au fost cu 5,7% mai mici, în termeni nominali, faţă de aceeaşi perioadă a anului precedent”, a anunţat luni Ministerul Finanţelor.

S-au înregistrat creşteri faţă de anul precedent la încasările din impozitul pe salarii şi venit (+24,9%), impozitul pe comerţ exterior şi tranzacţiile internaţionale (+10,1%), venituri din capital (+63,9%) şi la contribuţiile sociale (+9,4%).

Încasările din TVA au înregistrat o scădere faţă de ianuarie 2016 cu 24,8%, pe fondul reducerii cotei standard de TVA de la 24% la 20% începând cu 1 ianuarie 2016, măsură care s-a reflectat în încasările începând cu luna februarie 2016, arată Ministerul de Finanţe, citat de News.ro.

De asemenea, rambursările de TVA au fost mai mari cu 75 milioane lei faţă de aceeaşi perioadă a anului precedent, reprezentând 1,2 miliarde lei.

Cheltuielile bugetului general consolidat, în sumă de 16,2 miliarde lei, au crescut în termeni nominali cu 3,5% faţă de aceeaşi perioadă din anul precedent, diminuându-se cu 0,1 puncte procentuale ca pondere în PIB.

Cheltuielile de personal au crescut cu 8,2% faţă de aceeaşi perioadă a anului precedent fiind determinate de majorările salariale acordate în a doua parte a anului trecut, respectiv aplicarea, începând cu luna august 2016, a prevederile OUG nr. 20/2016 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 57/2015 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice în anul 2016, prorogarea unor termene, precum şi unele măsuri fiscal-bugetare şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative.

Cheltuielile cu bunuri şi servicii s-au redus cu 7,4% faţă de aceeaşi perioadă a anului precedent.

Cheltuielile cu asistenţa socială au crescut faţă de anul precedent cu 9,5%, fiind influenţate, în principal, de majorarea cu 5,25% a punctului de pensie de la 1 ianuarie în acest an, ajungând la 917,5 lei (OUG 99/2016), precum şi de alte măsuri ce au fost aprobate în timpul anului 2016 care au contribuit la sporirea cheltuielilor sociale.

Între aceste măsuri, Ministerul de Finanţe enumeră: creşterea numărului de beneficiari de ajutor social prin excluderea alocaţiei de stat pentru copii din veniturile familiei la stabilirea ajutorului social (VMG), majorarea indemnizaţiei acordate adultului cu handicap vizual grav prin majorarea cu 25% a salariului net al asistentului social debutant cu studii medii din unităţile de asistenţă socială din sectorul bugetar, altele decât cele cu paturi, şi majorarea numărului de persoane încadrate în diverse tipuri de handicap.

O altă măsură care a contribuit la sporirea cheltuielilor sociale a fost majorarea şi modificarea modalităţii de stabilire a indemnizaţiei lunare pentru creşterea copilului şi stimulentul de inserţie, dar şi pensiile de serviciu pentru grefieri, personal aeronautic, funcţionari publici parlamentari, auditori ai Curţii de Conturi.

Cheltuielile pentru investiţii, care includ cheltuielile de capital, precum şi cele aferente programelor de dezvoltare finanţate din surse interne şi externe, au fost de 305,8 milioane lei, respectiv 0,04% din PIB.

Continuare
Comentează

Comentează

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Verificare anti-roboți *

ECONOMIE

UE are în vedere noi măsuri pentru a reduce prețul gazelor

CECCAR FM

Publicat

pe

Comisia Europeană intenționează să anunțe noi măsuri pentru a contracara o criză energetică fără precedent prin reducerea fluctuațiilor extreme de pe piață, creșterea lichidității și reducerea prețului gazelor naturale, informează Bloomberg citând surse din apropierea acestui dosar, relatează Agerpres.

Potrivit surselor, Executivul comunitar intenționează să dea publicității la data de 28 septembrie un document în care va detalia noi pași destinați să reducă volatilitatea și să crească volumul tranzacțiilor pe piețele de energie, în condițiile în care explozia prețurilor a dus la majorarea apelurilor în marjă, precum și măsuri pe care blocul comunitar ar putea să le ia pentru a reduce prețul carburanților.

Cu toate acestea, chiar dacă unele state membre ale UE cer plafonarea prețului gazelor naturale, sursele citate de Bloomberg susțin că Executivul comunitar nu are de gând să propună noi reglementări în acest sens săptămâna viitoare.

Noile măsuri se vor adăuga pachetului propus anterior, care include o taxă pe profiturile excesive, un plafon pentru veniturile producătorilor de electricitate care nu utilizează gaze naturale și o țintă obligatorie de reducere a consumului de electricitate.

Potrivit Bloomberg, noul document, cunoscut în jargonul UE sub denumirea de „comunicare”, ar da guvernelor statelor membre asigurări cu privire la noi măsuri care ar urma să vină de la Bruxelles, în contextul în care miniștrii europeni ai Energiei speră să ajungă la un acord cu privire la planul inițial cu prilejul reuniunii din data de 30 septembrie. În mod normal, un plan de acțiune este urmat de propuneri detaliate care au nevoie de aprobarea statelor membre.

Criza energetică va fi un subiect cheie la reuniunea informală a liderilor UE care va avea loc la Praga la data de 7 octombrie, precum și la summitul trimestrial programat în perioada 20-21 octombrie la Bruxelles.

Un plan pentru prețul gazelor naturale ar urma să fie discutat la aceste reuniuni, după ce mai mult de jumătate dintre țările membre au cerut o astfel de măsură la reuniunea miniștrilor Energiei care a avut loc la începutul lunii septembrie. Însă cei care sprijină o astfel de idee au opinii diferite cu privire la modul în care ar putea fi implementată. Italia este pentru plafonarea tranzacțiilor fizice și financiare la toate hub-urile de gaze din UE, în timp ce Grecia susține plafonarea la hub-ul Title Transfer Facility din Amsterdam, unde se stabilesc prețurile de referință în Europa, iar Polonia vrea o limită de preț pentru gazele importate de la furnizori, inclusiv din Rusia. În replică, țările care se opun ideii unui plafon de preț susțin că o astfel de măsură ar încuraja consumul de gaze într-un moment în care Uniunea Europeană intenționează să reducă utilizarea combustibililor fosili.

Continuare

ECONOMIE

Dialog public-privat pentru instituirea unui fond de garantare a serviciilor de călătorie

CECCAR FM

Publicat

pe

Ministerul Antreprenoriatului și Turismului (MAT) precizează că, în scopul evitării unor situații similare cu recenta suspendare temporară a zborurilor de către compania aeriană Blue Air (situație care a afectat semnificativ agențiile de turism din România, care, suplimentar față de măsurile de criză întreprinse de Guvern, au asigurat din fonduri proprii repatrierea turiștilor în condiții de siguranță), mediul asociativ de profil a solicitat instituirea unui fond de garantare, care să asigure vacanțele organizate, atunci când acestea sunt afectate de către un colaborator.

Potrivit unui comunicat al MAT, inițiativa a fost asumată și de ministrul de resort, Constantin-Daniel Cadariu, care a dispus constituirea unui grup de lucru public-privat. În cadrul întâlnirii organizate miercuri, 21 septembrie a.c., au fost prezenți la discuții, alături de specialiștii din cadrul ministerului de resort, reprezentanți ai Fondului Național de Garantare a Creditelor pentru Întreprinderile Mici și Mijlocii (FNGCIMM), ai Fondului Român de Contragarantare (FRC), precum și ai Asociației Naționale a Agenții de Turism (ANAT).

„Ne-am luat angajamentul facilitării unei întâlniri cu factorii interesați de instituirea unui fond de garantare a pachetelor de servicii de călătorie, necesar atât pentru siguranța turiștilor, cât și pentru redobândirea credibilității industriei. Acum că acest lucru s-a întâmplat, nu ne rămâne decât să încercăm transpunerea soluțiilor identificate în practică. Respectiv, fiind vorba despre o schemă privată de garantare, așa cum prevede directiva europeană, aplicată la nivel național prin OG nr. 2/2018, o variantă plauzibilă ar fi crearea unui program în cadrul FNGCIMM, pe modelul IMM Invest. Vom continua discuția și cu Ministerul Finanțelor și contăm pe sprijinul oferit, în speranța că vom reuși într-un timp cât mai scurt să conturăm imaginea de ansamblu a acestei propuneri, ca ulterior să facem toate demersurile premergătoarea implementării”, a declarat ministrul.

Programul de garantare, așa cum a fost subliniat în cadrul discuțiilor, ar putea fi capitalizat din fondurile FNGCIMM. Suplimentar, vor fi adăugate sumele plătite de agențiile de turism, corespunzător cifrei de afaceri, atunci când acestea se autorizează. În acest sens – menționează reprezentanții MAT – este necesară actualizarea Ordinului nr. 156/2019 pentru aprobarea Procedurilor de garantare a sumelor plătite de călători în legătură cu pachetele de servicii de călătorie/serviciile de călătorie asociate în cazul insolvenței agenției de turism organizatoare și procedurile de despăgubire a călătorilor, astfel încât să fie prevăzută clar posibilitatea alocării sumelor în acest scop. Specialiștii din cadrul ministerului de resort vor lucra pentru realizarea modificărilor specifice, documentul urmând a fi supus aprobării mediului asociativ de profil.

În cadrul întâlnirii, reprezentanții agențiilor de turism au evidențiat și nevoia instituirii unui fond de garantare separat, dedicat exclusiv zborurilor. „Acestea pot fi vândute inclusiv ca servicii unice de călătorie (transport) și, pentru că nu intră sub incidența OG nr. 2/2018, nu vor putea fi garantate de fondul aferent pachetelor de servicii de călătorie. Însă, în acest caz, este necesară crearea unui nou temei primar, care să permită capitalizarea fondurilor provenite din costurile de operare ale companiilor aeroportuare. Prin urmare, dialogul va fi extins și la nivelul Ministerului Transporturilor și Infrastructurii, în calitate de instituție responsabilă de acest domeniu”, se subliniază în comunicat.

Continuare

ECONOMIE

MAT a lansat în consultare publică proiectul privind „Licența industrială unică”

CECCAR FM

Publicat

pe

Ministerul Antreprenoriatului și Turismului (MAT) a lansat în consultare publică proiectul de OUG privind licența industrială unică, proiect inițiat alături de Consiliul Concurenței.

„Acest act normativ creează premisele necesare simplificării procesului investițiilor în România pentru beneficiar: un singur punct de contact pentru depunerea documentelor, o singură dată. Este o reformă așteptată de privați, dar dureroasă pentru birocrație pentru că presupune simplificarea tuturor procedurilor necesare pentru obținerea de avize, acorduri, certificate, autorizații și orice document de care un beneficiar are astăzi nevoie pentru a dezvolta o afacere în zona de industrie. Este un adevărat test al conlucrării a 38 de instituții, pentru care antreprenorul român își va înjumătăți timpul pentru demararea investiției. Mai mult, în maximum 180 de zile de la data la care a fost considerată valabil depusă, cererea solicitantului de licență industrială unică va fi soluționată”, a declarat ministrul de resort, Constantin-Daniel Cadariu.

Potrivit unui comunicat al MAT, scopul proiectului de act normativ îl reprezintă modificarea sau renunțarea la procedurile care împiedică ritmul de dezvoltare a noilor investiții, prin oferirea unui cadru legal predictibil pentru solicitanții și titularii de licențe. Nerevizuirea procedurilor de către autoritățile competente constituie contravenții și se sancționează cu amendă de la 5.000 lei la 50.000 lei.

Totodată, actul normativ vizează integrarea licențelor, autorizațiilor, acordurilor, avizelor sau permiselor aferente obiectului de activitate într-o singură procedură simplificată în scopul emiterii licenței industriale unice. În acest sens, se va înființa Oficiul pentru Licență Industrială, cu rol de raționalizare, simplificare și digitalizare a procedurilor specifice în vederea obținerii licenței industriale unice.

Prin proiectul de OUG publicat pentru consultare se urmărește simplificarea procedurilor de obținere a unei licențe industriale, precum și a autorizațiilor, acordurilor, avizelor, permiselor sau alte acte administrative prevăzute de lege în vederea desfășurării unei activități industriale aferente obiectului de activitate, astfel încât antreprenorii să beneficieze de următoarele:  obținerea licenței industriale unice prin depunerea cererii într-un singur punct de contact electronic; ▪ posibilitatea utilizării simulatorului de licență pentru a cunoaște din timp termenele de obținere, procedurile și tarifele aferente; ▪ eliminarea controalelor duble, fiind interzisă impunerea unor condiții de acordare a licenței industriale unice prin care se dublează cerințele și controalele echivalente sau comparabile ca scop, la care solicitantul licenței industriale a fost supus deja în România; ▪ comunicare facilă cu autoritățile implicate în procesul de licențiere.

Intrarea în vigoare a legii „Licenței industriale unice” reprezintă jalonul 243, din cadrul Componentei 9 „Suport pentru sectorul privat, cercetare, dezvoltare și inovare”, aferentă Pilonului III „Creștere inteligentă, sustenabilă și favorabilă incluziunii, inclusiv coeziune economică, locuri de muncă, productivitate, competitivitate, cercetare, dezvoltare și inovare, precum și o piață internă funcțională, cu întreprinderi mici și mijlocii (IMM-uri) puternice”.

Suplimentar, proiectul de act normativ a avut la bază Raportului Final al proiectului „Comprehensive redesign of the licensing system in Romania” privind simplificarea licențierii activității mediului de afaceri, elaborat de către Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE) și lansat în România în luna mai 2022.

Continuare

CECCAR BUSINESS MAGAZINE

CECCAR TV

Buletin legislativ

CECCAR BUSINESS REVIEW

ceccar.ro

Trending

  • http://southcast01.ceccarfm.ro:8000/
  • CECCAR FM