Connect with us

ECONOMIE

Execuţia bugetară a încheiat primele două luni cu un excedent de 397,1 milioane de lei

CECCAR FM

Publicat

pe

Execuţia bugetului general consolidat pe lunile ianuarie şi februarie s-a încheiat cu un excedent de 397,1 milioane de lei, reprezentând 0,05% din PIB, în scădere faţă de perioada similară a anului trecut, când execuţia bugetară a consemnat un excedent de 788,1 milioane de lei, cu o pondere de 0,10% din PIB, a anunţat Ministerul Finanţelor, citat de News.ro.

„Conform datelor operative, execuţia bugetului general consolidat pe primele două luni ale anului 2017 s-a încheiat cu un excedent de 397,1 milioane lei, respectiv 0,05% din PIB, faţă de 788,1 milioane lei, respectiv 0,10% din PIB, înregistrat la aceeaşi perioadă a anului 2016”, a anunţat, luni, Ministerul Finanţelor.

Totodată, veniturile bugetului general consolidat, în sumă de 34,9 miliarde lei, reprezentând 4,3% din PIB, au fost cu 1,4% mai mici, în termeni nominali, faţă de perioada similară a anului precedent.

Potrivit Ministerului Finanţelor, s-au înregistrat creşteri faţă de anul trecut la încasările din impozitul pe salarii şi venit (+13,6%), contribuţiile sociale (+11,9%), impozitul pe comerţ exterior şi tranzacţiile internaţionale (+18,8%) şi la venituri din capital (+76,8%).

Totodată, încasările din alte impozite şi taxe pe bunuri şi servicii au crescut cu 90,9% faţă de ianuarie-februarie 2016 creşterea fiind determinată, în principal, de evoluţia încasărilor aferente contribuţiei datorate pentru medicamente, precum şi pentru contractele cost-volum/cost-volum-rezultat finanţate din bugetul Fondului naţional unic de asigurări sociale de sănătate, precizează Ministerul Finanţelor.

În acelaşi timp, încasările din TVA au înregistrat o scădere faţă de primele două luni din 2016, cu 15,8%, pe fondul reducerii, începând cu 1 ianuarie 2016, a cotei standard de TVA de la 24% la 20%, măsură care s-a reflectat în încasări începând cu luna februarie 2016, mai arată sursa citată.

Începând cu luna februarie 2017 se reflectă în încasări şi efectele reducerii TVA de la 20% la 19%.

Încasările din accize au fost cu 5,3% mai mici în primele două luni din 2017 comparativ cu aceeaşi perioadă a anului precedent, fiind influenţate negativ de reducerea nivelului acestora pentru unele produse energetice începând cu 1 ianuarie 2017.

Cheltuielile bugetului general consolidat, în sumă de 34,5 miliarde lei, scad în termeni nominali cu 0,3% faţă de aceeaşi perioadă din anul precedent, diminuându-se şi cu 0,3 puncte procentuale ca pondere în PIB.

Cheltuielile de personal au crescut cu 13,3% faţă de aceeaşi perioadă a anului precedent fiind determinate de majorările salariale acordate în a doua parte a lui 2016, respectiv aplicarea, începând cu august 2016, a OUG 20/2016 privind salarizarea, precum şi de creşterile salariale acordate în 2017, respectiv creşterea cu 15% a salariilor din sănătate şi din educaţie.

Cheltuielile cu bunuri şi servicii s-au redus cu 5,1% faţă de perioada similară a anului trecut, scăderi majore înregistrându-se la instituţiile finanţate din venituri proprii şi din subvenţii (9,4%), precum şi în administraţia locală (6,1%), precizează Ministerul Finanţelor.

Dobânzile sunt cu 4,1% mai mici faţă de aceeaşi perioadă a anului precedent, menţinându-se la acelaşi nivel ca procent din Produsul Intern Brut, respectiv 0,2%.

Subvenţiile sunt în creştere cu 51,1% faţă de aceeaşi perioadă a anului 2016, creşterea majoră provenind de la subvenţiile pentru sprijinirea producătorilor agricoli.

Cheltuielile cu asistenţa socială au crescut faţă de anul precedent cu 9,4%, fiind influenţate, în principal, de majorarea cu 5,25% a punctului de pensie de la 1 ianuarie 2017, precum şi de alte măsuri ce au fost aprobate în timpul anului 2016, care au contribuit la sporirea cheltuielilor sociale cum sunt: creşterea numărului de beneficiari de ajutor social prin excluderea alocaţiei de stat pentru copii din veniturile familiei la stabilirea ajutorului social (VMG); majorarea indemnizaţiei acordate adultului cu handicap vizual grav prin majorarea cu 25% a salariului net al asistentului social debutant cu studii medii din unităţile de asistenţă socială din sectorul bugetar, altele decât cele cu paturi, şi majorarea numărului de persoane încadrate în diverse tipuri de handicap; majorarea şi modificarea modalităţii de stabilire a indemnizaţiei lunare pentru creşterea copilului şi a stimulentului de inserţie; pensii de serviciu pentru grefieri, personal aeronautic, funcţionari publici parlamentari, auditori ai Curţii de Conturi.

Cheltuielile pentru investiţii, care includ cheltuielile de capital, precum şi cele aferente programelor de dezvoltare finanţate din surse interne şi externe, au fost de 870,1 milioane lei, respectiv 0,11% din PIB, mai arată Ministerul Finanţelor.

Continuare
Comentează

Comentează

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Verificare anti-roboți *

ECONOMIE

Sprijin pentru reducerea consumului de energie și a emisiilor de gaze cu efect de seră

CECCAR FM

Publicat

pe

În Monitorul Oficial nr. 945 din 27 septembrie 2022 a fost publicat Ordinul nr. 2.613/2022 al ministrului Investițiilor și Proiectelor Europene pentru aprobarea Schemei de ajutor de minimis privind eficiența energetică la nivelul IMM-urilor și întreprinderilor mari în cadrul Programului Operațional Infrastructură Mare 2014-2020.

Obiectivul schemei de ajutor de minimis îl constituie promovarea unor investiții pentru reducerea consumului de energie și a emisiilor de gaze cu efect de seră prin sisteme dedicate modernizării, monitorizării și eficientizării consumului de energie la nivelul întreprinderilor, cu finanțare din fonduri externe nerambursabile alocate în cadrul Programului Operațional Infrastructură Mare 2014-2020 (POIM).

Schema de ajutor de minimis se adresează IMM-urilor și întreprinderilor mari cu excepția întreprinderilor cu activitățile enumerate în Anexa nr. 1 la HG nr. 780/2006 privind stabilirea schemei de comercializare a certificatelor de emisii de gaze cu efect de seră, cu modificările și completările ulterioare, cu condiția depunerii la Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene (MIPE) a unei cereri de finanțare scrise de acordare a ajutorului de minimis, conform cerințelor din prezenta schemă și din Ghidul solicitantului, și a semnării ulterioare a unui contract de finanțare.

Schema se aplică pentru proiectele care propun investiții în măsuri de eficiență energetică și de reducerea consumului de energie și a emisiilor de gaze cu efect de seră prin sisteme dedicate modernizării, monitorizării și eficientizării consumului de energie la nivelul IMM-urilor și al întreprinderilor mari.

În cadrul schemei, ajutorul de minimis se acordă sub formă de finanțare nerambursabilă. Toate sumele utilizate sunt brute, înainte de orice deducere de impozite și taxe, cu respectarea următoarelor plafoane: a) valoarea totală a ajutoarelor de minimis acordate solicitantului nu poate depăși echivalentul în lei a 200.000 euro, pe o perioadă de 3 ani fiscali consecutivi (doi ani fiscali anterior încheiați și anul fiscal în curs), indiferent dacă ajutorul a fost acordat din surse naționale sau europene. Valoarea totală a ajutoarelor de minimis acordate solicitantului care efectuează transport rutier de mărfuri în contul terților sau contra cost nu poate depăși echivalentul în lei a 100.000 euro pe o perioadă de 3 ani fiscali consecutivi. Aceste ajutoare de minimis nu pot fi utilizate pentru achiziționarea de vehicule pentru transport rutier de mărfuri. În cazul în care solicitantul face parte dintr-o întreprindere unică, pentru verificarea îndeplinirii acestui criteriu se vor lua în considerare ajutoarele de minimis acordate întreprinderii unice; b) atunci când o întreprindere care efectuează transport rutier de mărfuri în numele unor terți sau contra cost desfășoară și alte activități pentru care se aplică plafonul de 200.000 euro, în cazul întreprinderii respective se aplică plafonul de 200.000 euro, echivalent în lei, cu condiția prezentării documentelor contabile care atestă separarea evidenței acestor activități sau distincția între costuri, pentru a dovedi că suma de care beneficiază activitatea de transport rutier de mărfuri nu depășește echivalentul în lei a 100.000 euro și că ajutoarele de minimis nu se folosesc pentru achiziționarea de vehicule pentru transportul rutier de mărfuri; c) plafoanele de minimis se aplică indiferent de forma ajutorului de minimis sau de obiectivul urmărit și indiferent dacă ajutorul acordat de statul membru este finanțat în totalitate sau parțial din resurse comunitare.

Finanțarea nerambursabilă maximă acordată pentru un proiect de investiții în cadrul prezentei scheme nu poate depăși 100% din valoarea eligibilă a investiției, cu respectarea plafonului de minimis aferent tipului de investiție finanțat, respectiv echivalentul în lei a 200.000 euro sau 100.000 euro, după caz.

Ajutorul de minimis se consideră acordat în momentul în care dreptul legal de a beneficia de acesta este conferit întreprinderii, în temeiul legislației naționale aplicabile, indiferent de data la care ajutorul de minimis se plătește.

Pentru ajutoarele de minimis acordate eșalonat, în mai multe tranșe, acestea se actualizează la valoarea lor în momentul în care sunt acordate, utilizând rata de actualizare aplicabilă la data acordării ajutoarelor.

Continuare

ECONOMIE

AFM: O nouă sesiune de înscriere în programele „Rabla” și „Rabla Plus” începe la 30 septembrie

CECCAR FM

Publicat

pe

Ultima sesiune de înscriere în cadrul programelor „Rabla” și „Rabla Plus” pentru persoanele fizice, persoanele juridice și instituții publice va începe la data de 30 septembrie, informează Administrația Fondului pentru Mediu (AFM), într-un comunicat citat de Agerpres. Sesiunea se va derula în perioada 30 septembrie – 25 noiembrie 2022, timp în care persoanele fizice se vor putea înscrie în cele două programe prin intermediul dealerilor autorizați, iar persoanele juridice vor putea depune dosarele de finanțare prin accesarea aplicației informatice puse la dispoziție de AFM.

Potrivit sursei citate, bugetele totale care vor fi puse la dispoziție pentru această etapă se împart astfel: pentru Programul „Rabla Clasic” – persoane fizice, buget de 139.898.500 lei, persoane juridice – buget de 173.300.500 lei, instituții publice – buget de 15 milioane de lei, în timp ce pentru Programul Rabla Plus – persoane fizice, bugetul este de 115.500.000 lei, persoane juridice – 202.303.000 lei și instituții publice – 15 milioane de lei.

AFM precizează că pe site-ul propriu este disponibil calendarul de desfășurare a sesiunilor de înscriere în cadrul celor două programe și sumele alocate pentru fiecare categorie de solicitanți. De asemenea, listele cu producătorii/dealerii auto care au semnat contracte de participare cu instituția sunt publicate pe www.afm.ro, la secțiunile programelor.

Continuare

ECONOMIE

Strategia națională privind economia circulară, publicată în Monitorul Oficial

CECCAR FM

Publicat

pe

În Monitorul Oficial nr. 943 din 27 septembrie 2022 a fost publicată HG nr. 1.172/2022 pentru aprobarea Strategiei naționale privind economia circulară (SNEC), al cărei  obiectiv este asigurarea tranziției României de la un model economic liniar la unul circular, în acord cu Planul Uniunii Europene de Acțiune pentru Economie Circulară.

Documentul statuează că România are un potențial semnificativ de îmbunătățire în toate etapele presupuse de economia circulară, de la o mai mare eficiență a resurselor și utilizarea de materiale secundare în producție, până la prevenirea deșeurilor și o mai bună gestionare a acestora.

SNEC stabilește obiective-cheie în șapte sectoare economice și furnizează direcții pentru îndeplinirea lor. Direcțiile și obiectivele formulate în această strategie vor constitui baza unui Plan de Acțiune care va conține măsuri concrete pentru maximizarea potențialului de circularitate pe cele șapte domenii: agricultură și silvicultură, industria automotive, construcții, bunuri de consum, cum ar fi produsele alimentare și băuturile, ambalajele, textilele și echipamentele electrice și electronice.

Obiectivele cheie pentru o tranziție la Economia Circulară sunt:  acordarea de prioritate producției locale, în fața produselor și materialelor importate; ▪ consolidarea competitivității economice și a forței de muncă; ▪ aprovizionarea responsabilă și durabilă cu materii prime; ▪ promovarea cu prioritate a inovării și cercetării în domeniul Economiei circulare; ▪ conservarea și utilizarea sustenabilă a resurselor naturale; ▪ prevenirea generării de deșeuri și gestionarea sustenabilă a deșeurilor; ▪ promovarea consumului responsabil și a educației pentru mediu; ▪ protecția ecosistemului și a sănătății cetățenilor.

Potrivit reprezentanților Guvernului, implementarea SNEC va aduce beneficii precum reducerea presiunii asupra mediului, o mai mare securitate a aprovizionării cu materii prime, creșterea competitivității, stimularea inovării, stimularea creșterii economice și crearea de locuri de muncă. Consumatorii vor beneficia de produse durabile și inovatoare care le vor spori calitatea vieții și le vor aduce economii pe termen lung. Strategia își propune crearea premiselor pentru reducerea utilizării resurselor naturale, exploatare rațională și sustenabilă.

Aplicarea principiilor Economiei Circulare în întreaga economie a UE are potențialul de a crește PIB-ul UE cu încă 0,5% până în 2030 și de a crea aproximativ 700.000 de locuri de muncă. Economia circulară reprezintă o oportunitate de a reduce dependența de importurile de materii prime care este la un nivel ridicat în România și în întreaga Europă.

Continuare

CECCAR BUSINESS MAGAZINE

CECCAR TV

Buletin legislativ

CECCAR BUSINESS REVIEW

ceccar.ro

Trending

  • http://southcast01.ceccarfm.ro:8000/
  • CECCAR FM