Connect with us

ECONOMIE

Câştigul salarial mediu net a accelerat în octombrie, cu un avans de 13,7%, până la 2.720 lei

CECCAR FM

Publicat

pe

Câştigul salarial mediu net a crescut în octombrie, nominal, cu 13,7% faţă de aceeaşi lună a anului trecut, la 2.720 lei, ritm accelerat faţă de luna precedentă, iar creşterea reală, în raport cu evoluţia preţurilor de consum, a fost de 9,1%, potrivit datelor transmise marţi de Institutul Naţional de Statistică (INS) și citate de News.ro.

În septembrie, câştigul salarial mediu net a crescut, nominal, cu 13,1%, faţă de aceeaşi lună a anului trecut, la 2.688 lei, ritm accelerat faţă de luna precedentă, iar creşterea reală, în raport cu evoluţia preţurilor de consum, a fost de 7,7%.

În octombrie, indicele câştigului salarial real (câştigul salarial în raport cu evoluţia preţurilor de consum – n.r.) faţă de aceeaşi lună a anului trecut a fost de 109,1%.

În octombrie, câştigul salarial mediu nominal net a crescut faţă de luna precedentă cu 32 lei (+1,2%). Indicele câştigului salarial real a fost de 100,7% pentru luna octombrie faţă de luna precedentă.

Faţă de luna octombrie 1990, indicele câştigului salarial real a fost de 193,4%, cu 1,3 puncte procentuale mai mare faţă de cel înregistrat în luna septembrie 2018.

În octombrie, valorile cele mai mari ale câştigului salarial mediu nominal net s‐au înregistrat în activităţi de servicii în tehnologia informaţiei, inclusiv activităţi de servicii informatice, 6.380 lei, transporturi aeriene, 5.390 lei, activităţi de editare, 5.356 lei, şi extracţia petrolului brut şi a gazelor naturale, 5.353 lei.

Cele mai mici salarii nete lunare s-au înregistrat în hoteluri şi restaurante, 1.580 lei, fabricarea articolelor de îmbrăcăminte (1.667 lei) şi prelucrarea lemnului, fabricarea produselor din lemn şi plută, cu excepţia mobilei; fabricarea articolelor din paie şi din alte materiale vegetale împletite (1.811 lei).

”În luna octombrie 2018, în majoritatea activităţilor din sectorul economic, nivelul câştigului salarial mediu net a fost mai mare decât în luna septembrie 2018, ca urmare a acordării de premii ocazionale (prime trimestriale, anuale sau pentru performanţe deosebite), drepturi în natură şi ajutoare băneşti, sume din profitul net şi din alte fonduri (inclusiv tichete de masă şi tichete cadou). De asemenea, creşterile câştigului salarial mediu net s-au datorat realizărilor de producţie ori încasărilor mai mari (funcţie de contracte/proiecte), cât şi disponibilizărilor de personal cu câştiguri salariale mici din unele activităţi economice”, se arată în comunicat.

Cele mai mari creşteri ale câştigului salarial mediu net s-au înregistrat astfel: cu 9,2% în depozitare şi activităţi auxiliare pentru transport, respectiv cu 9,1% în industria metalurgică; între 3% şi 5,5% în fabricarea altor mijloace de transport, fabricarea calculatoarelor şi a produselor electronice şi optice, fabricarea produselor din tutun, industria construcţiilor metalice şi a produselor din metal (exclusiv maşini, utilaje şi instalaţii), fabricarea articolelor de îmbrăcăminte.

Cele mai mari scăderi ale câştigului salarial mediu net s-au înregistrat astfel: cu 17,2% în extracţia petrolului brut şi a gazelor naturale, respectiv cu 16,2% în fabricarea produselor de cocserie şi a produselor obţinute din prelucrarea ţiţeiului; între 1,5% şi 6% în alte activităţi extractive, activităţi de editare, activităţi auxiliare intermedierilor financiare, activităţi de asigurare şi fonduri de pensii, fabricarea produselor farmaceutice de bază şi a preparatelor farmaceutice, producţia şi furnizarea de energie electrică şi termică, gaze, apă caldă şi aer condiţionat.

În sectorul bugetar s-au înregistrat creşteri ale câştigului salarial mediu net faţă de luna precedentă în învăţământ (+4,2% ca urmare a acordării sumelor reprezentând plata cu ora a cadrelor didactice), în administraţie publică (+0,4%), respectiv în sănătate şi asistenţă socială (+0,3%), potrivit INS.

Continuare
Comentează

Comentează

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Verificare anti-roboți *

ECONOMIE

Vânzările globale de PC-uri au înregistrat cea mai mare creștere din ultimii 20 de ani

Vânzările globale de calculatoare personale au înregistrat în primele trei luni ale acestui an cea mai mare creștere din ultimele două decenii, în condițiile în care oamenii le-au cumpărat pentru a putea lucra și învăța de la distanță în timpul crizei COVID-19, a anunțat firma de cercetare de piață Gartner Inc, informează Reuters, preluată de Agerpres.

CECCAR FM

Publicat

pe

Potrivit datelor Gartner, în perioada ianuarie-martie 2021, livrările de PC-uri, care includ atât laptopuri, cât și computere de tip desktop, au crescut cu 32% în ritm anual până la 69,9 milioane de unități. Este vorba de cel mai puternic ritm de creștere consemnat de Gartner după 2000, când compania a început să urmărească piața PC-urilor.

„Această creștere trebuie văzută în contextul a doi factori unici: situația din urmă cu un an, când piața a fost afectată de pandemie, și deficitul global de semiconductori. Fără haosul înregistrat la începutul lui 2020, creșterea din primul trimestru al acestui an ar fi fost mai modestă”, a declarat Mikako Kitagawa, directorul de cercetare de la Gartner.

Creșterea explozivă a cererii, stimulată de pandemia de coronavirus, împreună cu un deficit fără precedent de semiconductori, au pus presiuni pe lanțul de aprovizionare cu computere personale. Dacă inițial deficitul de cipuri a fost concentrat pe industria auto, acum a început să se răspândească și la alte echipamente electronice de larg consum, inclusiv smartphone-uri, frigidere și cuptoare cu microunde.

„Putem concluziona că cererea de PC-uri va rămâne una solidă și după ce restricțiile de deplasare vor fi relaxate”, susține Gartner.

Continuare

ECONOMIE

Propunerea de politică publică în domeniul e-guvernării pentru următorii zece ani, finalizată

Propunerea de politică publică în domeniul e-guvernării, ce vizează digitalizarea serviciilor publice de la nivel central pentru următorii zece ani, a fost finalizată, iar la momentul actual se lucrează la #LogincuPSCID – Platforma Software Centralizată de Identificare Digitală, relevă Raportul trimestrial de activitate al Autorității pentru Digitalizarea României (ADR), în mandatul președintelui Octavian Oprea, informează Agerpres.

CECCAR FM

Publicat

pe

Conform documentului, prima platformă digitală a statului român, Ghișeul.ro, a ajuns la un milion de utilizatori, în timp ce, în cazul Sistemului Electronic de Achiziții Publice (SEAP), a fost adăugată o nouă funcționalitate, administrată de ADR, respectiv sistemul dinamic de achiziții (SAD), ce funcționează ca o „piață deschisă electronică”, accesată gratuit de toți utilizatorii platformei.

Raportul de activitate din mandatul actualului șef al ADR evidențiază atât semnarea acordului de parteneriat prin care voluntarii Code for Romania vor livra produse digitale în format open source, pe care organizația neguvernamentală le va pune la dispoziție gratuit către Autoritate, cât și optimizarea permanentă a activității Comitetului Tehnico-Economic pentru Societatea Informațională.

De asemenea, continuă implicarea instituției în RegIntermed – Sistemul informatic pentru registrele de sănătate, proiect esențial pentru dezvoltarea e-Sănătate în România, ale cărui obiective sunt digitalizarea înregistrărilor în registrele de sănătate, dezvoltarea sistemelor informatice existente și creșterea interoperabilității acestor sisteme.

Potrivit sursei citate, ADR a finalizat propunerea de politică publică în domeniul e-guvernării, adică foaia de parcurs a digitalizării serviciilor publice de la nivel central pentru următorii zece ani, care stabilește un program de schimbări eficiente și sustenabile pentru digitalizarea administrației publice.

În plus, se lucrează la #LogincuPSCID – Platforma Software Centralizată de Identificare Digitală, poarta de acces și primul punct de securizare a serviciilor electronice de e-guvernare, care va permite asigurarea identității electronice unice a fiecărui cetățean ce utilizează servicii electronice de e-guvernare, fiind un instrument esențial în digitalizarea tuturor serviciilor publice.

„ADR rămâne vectorul digitalizării administrației publice din România. Pe parcursul pandemiei, nevoia ne-a învățat și noi am fost capabili să învățăm repede – am acționat prompt și am livrat soluții digitale pentru atenuarea efectelor crizei sanitare. În continuare, Autoritatea pentru Digitalizarea României implementează proiecte care vor contura standardele viitorului digital al României”, susține Octavian Oprea, președintele ADR.

În această perioadă, ADR derulează, în parteneriat cu Universitatea Tehnică din Cluj-Napoca, proiectul „Cadru strategic național pentru tehnologii inovative în administrația publică 2021-2027”, care va fructifica oportunitățile generate de participarea României la ecosistemele europene de management al datelor științifice – open science, precum și adopția tehnologiilor de tip blockchain și inteligență artificială în domenii cheie de intervenție guvernamentală.

Prin acest proiect, va fi creat Digital Policy Lab, un laborator complet de inovare și testare în mediu controlat privind proiectele de reglementări și politici publice, formulate în domenii cheie precum comerțul electronic, e-Guvernare, e-Sănătate, e-Educație și transformare digitală, menționează instituția.

Continuare

ECONOMIE

MF anunță lansarea platformei de management și monitorizare a ajutoarelor de stat

CECCAR FM

Publicat

pe

Ministerul Finanțelor (MF) anunță lansarea platformei online de tip „monitoring tool”, prin intermediul căreia operatorii economici pot transmite toate documentele necesare accesării unui ajutor de stat în baza H.G. nr.807/2014 pentru instituirea unei scheme de ajutor de stat având ca obiectiv stimularea investițiilor cu impact major în economie. „Continuăm procesul de digitalizare la nivelul Ministerului de Finanțe și punem la dispoziția operatorilor economici un instrument online de depunere și analiză a documentației pentru plata ajutorului de stat. Totodată, platforma va permite o monitorizare eficientă, în timp real, a gradului de implementare prin prisma menținerii locurilor de muncă create și realizării investițiilor asumate prin proiectele finanțate”, a declarat Alexandru Nazare, ministrul Finanțelor, citat într-un comunicat al instituției.

Potrivit MF, platforma asigură: 

  • transmiterea online a documentațiilor aferente cererilor de acord pentru finanțare și de plată a ajutorului de stat;
  • informatizarea procesului de analiză a documentației transmise;
  • monitorizarea în timp real a gradului de implementare și de respectare a condițiilor de menținere a investițiilor și a locurilor de muncă aferente proiectelor aprobate spre finanțare de către Ministerul Finanțelor.

Platforma este disponibilă începând de astăzi, 14 aprilie 2021, accesând următoarele link-uri: ● mfinante.gov.ro/ro/domenii/ajutorstat sau ● www.anaf.ro/…/declaratii_electronice/descarcare_declaratii

De asemenea, accesând platforma, operatorii economici vor putea consulta Ghidul de utilizare depunere ONLINE a documentelor necesare obținerii ajutorului de stat acordat în temeiul H.G. nr. 807/2014.

„Prin colectarea tuturor informațiilor referitoare la cererile de acord pentru finanțare și de plată, depuse în baza schemei de ajutor de stat, se creează o bază de date completă a proiectelor în curs de aprobare, implementare și monitorizare. Platforma vine în completarea celor două instrumente prin care Ministerul Finanțelor asigură comunicarea permanentă cu mediul de afaceri, respectiv Formular asistență ajutor de stat și Solicitare întâlnire tehnică, prin care operatorii economici pot solicita clarificări cu privire la prevederile legale ale actelor normative de instituire a schemelor de ajutor de stat, la mecanismul de acordare și de plată a ajutorului de stat sau recomandări cu privire la implementarea corectă a proiectului de investiții aprobat”, se menționează în comunicat.

Continuare

CECCAR BUSINESS MAGAZINE

CECCAR TV

Buletin legislativ

CECCAR BUSINESS REVIEW

ceccar.ro

Trending