Connect with us

ECONOMIE

În noiembrie, comenzile din industrie au continuat să scadă sensibil

CECCAR FM

Publicat

pe

Industria românească semnalează o încetinire a activităţii la finalul anului, iar, în noiembrie, comenzile din industrie au continuat să scadă sensibil, după ce volumul producţiei a rămas nemişcat în octombrie şi septembrie. potrivit barometrului industrial lunar efectuat de IRSOP şi SNSPA şi publicat joi. Totodată, comenzile pentru export şi numărul angajaţilor au scăzut, potrivit raportului citat de News.ro.

În fiecare lună, IRSOP şi SNSPA întreabă un eşantion de manageri dacă în firma lor producţia, comenzile, stocurile, angajările şi alţi parametrii au crescut sau au scăzut faţă de luna precedentă. Un index bazat pe raportul net dintre răspunsuri semnalează expansiune dacă trece de 50 de puncte şi contracţie dacă scade sub 50. 

Volumul producţiei a stagnat între octombrie şi noiembrie la 57 de puncte, ceea ce înseamnă că, în ultimele 3-4 luni, cererea nu a depăşit nivelul producţiei, iar activitatea a stagnat.

Stocurile s-au contractat de la 49 de puncte în septembrie, la 44 în octombrie şi au revenit la 48 în noiembrie. În general, pentru a minimiza costurile, firmele menţin stocurile relativ constant sub punctul de echilibru, mai mult spre contracţie, decât spre expansiune. Dar, când se produce în serie, contracţia stocurilor reflectă o perioadă mai lungă de cerere scăzută”, se arată în raport.

Totodată, comenzile neexecutate se află tot în zona de contracţie, dar au crescut de la 42 de puncte în octombrie la 47 în noiembrie. Creşterea apare ca efect al sfârşitului de an când se accelerează ritmul de predare a produselor executate, potrivit specialiştilor.

Comenzile noi au scăzut de la 59 în septembrie, la 56 în octombrie şi 53 în noiembrie.

”Tiparul istoric arată că scăderea cererii va continua în decembrie, ajungând cu mare probabilitate în zona de contracţie, sub 50 de puncte. Acest indicator merită o atenţie specială. Nivelul la care scade cererea în decembrie permite estimarea timpului necesar industriei de a depăşi faza de declin şi de a depăşi creşterea medie anuală”, se arată în raport.

Comenzile pentru export au scăzut şi ele de la 57 în octombrie la 52 în noiembrie. Aici a intervenit o schimbare bruscă a tiparului existent, potrivit specialiştilor.

”În octombrie, comenzile interne scădeau, iar exportul creştea. Nu era o evoluţie ideală, dar reuşea totuşi să menţină intactă o ancoră importantă pentru creşterea industriei – exportul. În noiembrie însă, scăderea cererii s-a generalizat și a cuprins şi exportul”, se arată în raport.

Importurile de materii prime au continuat să scadă de la 62 în septembrie, la 59 în octombrie şi 55 în noiembrie, iar scăderea a survenit pe fondul reducerii generale a cererii interne şi externe.

Numărul de angajaţi s-a contractat în noiembrie la 46 de puncte, faţă de 50 în septembrie, iar tiparul istoric al datelor arată o tendinţă generală de scădere a numărului de salariaţi în perioada noiembrie-ianuarie, potrivit specialiştilor.

”Explicaţiile cele mai probabile sunt sezonalitatea, scăderea generală a cererii şi o posibilă tendinţă a managerilor de a compensa creşterea costurilor salariale prin diferite forme de disponibilizare”, se arată în raport.

Costurile de producţie continuă să rămână la un nivel ridicat – 69 de puncte, deşi au scăzut cu 3 puncte faţă de octombrie când aveau un nivel record de 72 de puncte, în condiţiile reducerii comenzilor şi a stagnării volumului producţiei.

”Preţurile încasate de firme pentru produsele lor au scăzut şi ele uşor de la un index de 60 de puncte în octombrie la 58 în noiembrie. În condiţii de cerere fluctuantă, firmele nu reuşesc să susţină stabilitatea sau creşterea pe termen mediu a preţurilor pentru produsele comercializate”, se arată în raport.

Indexul global de optimism al managerilor a urcat de la 61 în octombrie la 64 în noiembrie, ceea ce ar putea să pară paradoxal în condiţiile în care se multiplică semnalele de încetinire, dar datele istorice arată că, în general, managerii devin mai încrezători în perioada noiembrie – ianuarie, indiferent de rezultatele economice ale momentului.

”Există două explicaţii. Prima este legată de ciclurile macro-economice ale activităţii din industrie. Managerii ştiu că de regulă, activitatea se amplifică începând cu luna februarie sau chiar ianuarie, în funcţie de contracte, şi poate atinge vârfuri semnificative până spre mijlocul verii. A doua explicaţie este că, în preajma începutului de an, aşteptările managerilor pentru anul care vine sunt mai puternic legate de viziuni pe termen lung, iar proiectele de perspectivă sunt de regulă mai optimiste decât anticipaţiile pe termen scurt”, se arată în raport.

Datele au fost culese prin interviuri directe cu managerii firmelor în intervalul 18-19 decembrie 2018.

Raportul a fost realizat de IRSOP & SNSPA Facultatea de Management pe un eşantion de 300 de firme industriale, reprezentativ la nivelul celor 15.200 de firme industriale cu peste 9 angajaţi din România, care generează aproximativ 95% din totalul cifrei de afaceri din industrie. 

Continuare
Comentează

Comentează

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Verificare anti-roboți *

ECONOMIE

O echipă FMI va efectua revizuirea anuală a economiei românești

CECCAR FM

Publicat

pe

O echipă FMI condusă de Jan Kees Martijn va discuta cu autoritățile române, în întâlniri virtuale, în perioada 10 – 28 mai 2021, pentru pentru a efectua revizuirea anuală a economiei românești, cunoscută sub denumirea de consultările asupra articolului IV.

Echipa FMI va organiza întâlniri virtuale cu oficiali din Ministerul Finanțelor, Banca Națională a României și alte agenții guvernamentale, precum și cu reprezentanți din sectorul privat și organizații neguvernamentale.

La sfârșitul vizitei virtuale, misiunea va prezenta o declarație finală, transmite Mediafax.

Continuare

ECONOMIE

MEAT a publicat proiectul de OUG pentru liberalizarea promovării exportului românesc

CECCAR FM

Publicat

pe

Ministerul Economiei, Antreprenoriatului și Turismului (MEAT) a publicat, pe site-ul instituției, la secțiunea Transparență decizionalăproiectul de OUG pentru liberalizarea promovării exportului românesc prin modificarea și completarea Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal și prin modificarea OUG nr. 120/2002 privind aprobarea Sistemului de susținere și promovare a exportului cu finanțare de la bugetul de stat. „Proiectul urmărește desființarea actualului Program de Promovare a Exporturilor, care a dovedit grave disfuncționalități în urma mai multor controale  interne și semnalări ale Curții de Conturi. Din anul 2002, România implementează un program de promovare a exporturilor (PPE) dirijat prin intermediul Ministerului Economiei, în baza OUG 120/2002. PPE este un instrument de subvenții în administrarea Ministerului Economiei, cu finanțare de la bugetul de stat. Prin PPE se subvenționează parțial sau total, în principal cheltuielile privind participarea la târguri internaționale și organizarea de misiuni economice. Beneficiile principale ale PPE sunt direcționate către o minoritate, care pe deasupra este nesemnificativă pentru export”, se menționează într-un comunicat al MEAT.

Potrivit reprezentanților ministerului de resort, cheltuielile cu contractele PPE au crescut de aproape 3 ori din 2015 până în 2019, de la 25 de milioane de lei la 71 de milioane de lei. Între anii 2015-2019, numărul mediu anual de beneficiari ai PPE participanți la târguri a fost de 395. În același timp, numărul mediu anual de beneficiari participanți la misiuni economice a fost de 67, dintre care aproximativ 50% au fost simultan și participanți la diverse târguri. „În realitate, numărul beneficiarilor scade atunci când sunt identificați participanții cu aceiași asociați, din același grup de societăți, cu aceiași administratori sau cu adrese identice. Raportat la numărul de târguri și misiuni finanțate în 2015, respectiv 2019, se constată că numărul mediu al societăților care au participat la târguri a scăzut de la 9 firme/târg și 8 firme/misiune la 8 firme/târg și 7 firme/misiune. Așadar, creșterea cheltuielilor PPE, a avut loc fără extinderea, sau chiar cu restrângerea, numărului de societăți beneficiare de finanțare. Mai degrabă, s-a mărit finanțarea către același număr de societăți”, afirmă MEAT.

Analizând distribuția sumelor de finanțare către societățile beneficiare, suma de bani medie cheltuită cu finanțarea societăților pentru participarea la târguri a fost 118.000 lei în 2019. „Cu toate acestea o discrepanță importantă există între firmele care au mai beneficiat în trecut și cele noi (care nu au mai fost beneficiat de finanțare și anii anteriori). Pentru firmele noi, suma medie a fost de 89.000 lei, în timp ce pentru firmele care au fost finanțate și în fiecare dintre anii 2015-2018, suma medie finanțată în 2019 a fost de 145.000 lei”, se relevă în comunicat.

De asemenea, inițiatorii spun că, raportat la numărul societăților finanțate în anul 2019 pentru participare la târguri internaționale, peste jumătate dintre ele au fost finanțate și în anul precedent, iar aproximativ 21% dintre ele au avut legături prin intermediul asociaților/administratorilor comuni cu alte societăți beneficiare din același an și din anii precedenți. Totodată, în 2019, numărul de firme care nu au mai beneficiat de finanțare și în anii anteriori a fost sub 35% din beneficiarii anului 2019, însă dintre acestea aproximativ un sfert au avut același tip de legături cu alte societăți beneficiare din același an și din anii precedenți.

„Astfel, programul este departe de a «beneficia tuturor agenților economici», așa cum se pretinde. În ciuda acestui fapt, în «Bilanțul PPE 2019» prezentat în ședința Consiliului de Export din 23.12.2019, copreședintele consiliului notează succesul programului printr-un număr de «peste 900 de beneficiari». Așadar, deși costurile PPE au crescut de aproape 3 ori, creșterea cheltuielii bugetare nu a reflectat neapărat o extindere a beneficiilor PPE către un număr semnificativ mai mare de antreprenori, ci dublarea subvenției medii per beneficiar, care a crescut de la 63.000 lei în 2015 la 118.000 lei în 2019”, se arată în comunicatul MEAT.

Proiectul lansat în dezbatere publică de ministerul de resort a fost elaborat, potrivit inițiatorilor, „pentru că este necesară o politică de promovare a exportului care să fie accesibilă tuturor potențialilor exportatori. Una care să nu avantajeze anumiți beneficiari în defavoarea altora. Programele care dau banii statului preferențial afectează existența și succesul unor întreprinderi în defavoarea altora. Implementarea lor prin intermediul unui comitet central de decizie, chiar și în parteneriat cu anumite structuri private, contribuie la limitarea accesibilității acestor ajutoare și la crearea unui segment de firme conectate politic care sunt eterne beneficiare de ajutoare”.

În acest context, inițiatorii au în vedere „implementarea unui sistem de deductibilitate extinsă a cheltuielilor legate de activitatea de export pentru toate firmele care își doresc acest lucru. Astfel, statul poate să încurajeze exportul într-un mod prin care să poată beneficia orice întreprindere română și fără a le favoriza pe unele în pofida altora. Acest sistem este accesibil tuturor, nu conferă avantaje doar unor firme și, mai mult, încurajează responsabilitatea antreprenorială a deciziilor de cheltuire a banilor. Încurajează responsabilitatea deoarece costul participării la acțiuni de promovare este împărțit între firmă și stat. Astfel, întreprinderile au stimulentul să fie chibzuite cu cheltuielile ocazionate. Un astfel de stimulent nu există atunci când un organism central poate cheltui banii publici”.

Alte beneficii sunt reprezentate de extinderea opțiunilor de evenimente pentru exportatori. „Acestea nu ar mai fi decise în mod limitativ în cadrul Consiliului de Export, în funcție de negocierea unui buget între diferite sectoare. Ar deschide oportunitatea participării exportatorilor la târguri și misiuni țintite pe piețe sau nișe alese conform propriilor nevoi și planuri de afaceri. Nu în ultimul rând se evită costurile administrative, de implementare, contractarea în cadrul procedurilor de achiziții publice, costuri legate de implementarea măsurilor Curții de Conturi, litigiile generate și pierdute în legătură cu incidentele ivite în PPE”, subliniază MEAT.

Continuare

ECONOMIE

Acord cu Banca Mondială pentru finanțarea proiectului „Școli mai sigure, incluzive și sustenabile”

Ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, și Tatiana Proskuryakova, director de țară al Băncii Mondiale pentru România și Ungaria, au semnat un acord de împrumut în valoare de 100 de milioane de euro pentru susținerea proiectului ,,Școli mai sigure, incluzive și sustenabile”.

CECCAR FM

Publicat

pe

Potrivit unui comunicat al Ministerului Finanțelor (MF), proiectul – implementat de Ministerul Educației – are ca obiectiv modernizarea infrastructurii școlare, prin consolidarea sau construirea și echiparea a cel puțin 55 de școli din mediul urban și rural din zone cu risc seismic ridicat. Astfel, se va asigura sporirea rezistenței la dezastre și la schimbările climatice, facilitându-se medii de învățare mai sigure, eficiente energetic și incluzive pentru elevi și profesori, precum și creșterea capacității instituționale pentru viitoare investiții integrate în școlile din România.

,,Am convingerea că prin implementarea acestui proiect pilot vom face un mare pas înainte spre îmbunătățirea infrastructurii educaționale. Dorim să ne asigurăm că un număr din ce în ce mai mare de școli oferă condițiile de siguranță, sănătate și sustenabilitate pe care ni le dorim pentru copiii din România. Acordul de împrumut semnat astăzi va finanța integral consolidarea și modernizarea primelor 55 de școli din zone cu risc seismic ridicat, precum și o serie de investiții în infrastructura școlară, digitalizare și dotarea unor săli de clasă inteligente, atât de necesare în țara noastră”, a declarat Alexandru Nazare.

Proiectul se va implementa pe o perioadă de 6 ani, data finală de tragere a sumelor din împrumut fiind 30 iunie 2027. Împrumutul este acordat pe o perioadă de 10 ani, iar rambursarea se va efectua într-o singură tranșă, la data de 1 martie 2031.

Continuare

CECCAR BUSINESS MAGAZINE

CECCAR TV

Buletin legislativ

CECCAR BUSINESS REVIEW

ceccar.ro

Trending

Din motive tehnice, emisia CECCAR FM poate suferi întreruperi.

 

Ne cerem scuze pentru disconfortul creat și vă mulțumim pentru înțelegere!