Connect with us

ECONOMIE

În noiembrie, comenzile din industrie au continuat să scadă sensibil

CECCAR FM

Publicat

pe

Industria românească semnalează o încetinire a activităţii la finalul anului, iar, în noiembrie, comenzile din industrie au continuat să scadă sensibil, după ce volumul producţiei a rămas nemişcat în octombrie şi septembrie. potrivit barometrului industrial lunar efectuat de IRSOP şi SNSPA şi publicat joi. Totodată, comenzile pentru export şi numărul angajaţilor au scăzut, potrivit raportului citat de News.ro.

În fiecare lună, IRSOP şi SNSPA întreabă un eşantion de manageri dacă în firma lor producţia, comenzile, stocurile, angajările şi alţi parametrii au crescut sau au scăzut faţă de luna precedentă. Un index bazat pe raportul net dintre răspunsuri semnalează expansiune dacă trece de 50 de puncte şi contracţie dacă scade sub 50. 

Volumul producţiei a stagnat între octombrie şi noiembrie la 57 de puncte, ceea ce înseamnă că, în ultimele 3-4 luni, cererea nu a depăşit nivelul producţiei, iar activitatea a stagnat.

Stocurile s-au contractat de la 49 de puncte în septembrie, la 44 în octombrie şi au revenit la 48 în noiembrie. În general, pentru a minimiza costurile, firmele menţin stocurile relativ constant sub punctul de echilibru, mai mult spre contracţie, decât spre expansiune. Dar, când se produce în serie, contracţia stocurilor reflectă o perioadă mai lungă de cerere scăzută”, se arată în raport.

Totodată, comenzile neexecutate se află tot în zona de contracţie, dar au crescut de la 42 de puncte în octombrie la 47 în noiembrie. Creşterea apare ca efect al sfârşitului de an când se accelerează ritmul de predare a produselor executate, potrivit specialiştilor.

Comenzile noi au scăzut de la 59 în septembrie, la 56 în octombrie şi 53 în noiembrie.

”Tiparul istoric arată că scăderea cererii va continua în decembrie, ajungând cu mare probabilitate în zona de contracţie, sub 50 de puncte. Acest indicator merită o atenţie specială. Nivelul la care scade cererea în decembrie permite estimarea timpului necesar industriei de a depăşi faza de declin şi de a depăşi creşterea medie anuală”, se arată în raport.

Comenzile pentru export au scăzut şi ele de la 57 în octombrie la 52 în noiembrie. Aici a intervenit o schimbare bruscă a tiparului existent, potrivit specialiştilor.

”În octombrie, comenzile interne scădeau, iar exportul creştea. Nu era o evoluţie ideală, dar reuşea totuşi să menţină intactă o ancoră importantă pentru creşterea industriei – exportul. În noiembrie însă, scăderea cererii s-a generalizat și a cuprins şi exportul”, se arată în raport.

Importurile de materii prime au continuat să scadă de la 62 în septembrie, la 59 în octombrie şi 55 în noiembrie, iar scăderea a survenit pe fondul reducerii generale a cererii interne şi externe.

Numărul de angajaţi s-a contractat în noiembrie la 46 de puncte, faţă de 50 în septembrie, iar tiparul istoric al datelor arată o tendinţă generală de scădere a numărului de salariaţi în perioada noiembrie-ianuarie, potrivit specialiştilor.

”Explicaţiile cele mai probabile sunt sezonalitatea, scăderea generală a cererii şi o posibilă tendinţă a managerilor de a compensa creşterea costurilor salariale prin diferite forme de disponibilizare”, se arată în raport.

Costurile de producţie continuă să rămână la un nivel ridicat – 69 de puncte, deşi au scăzut cu 3 puncte faţă de octombrie când aveau un nivel record de 72 de puncte, în condiţiile reducerii comenzilor şi a stagnării volumului producţiei.

”Preţurile încasate de firme pentru produsele lor au scăzut şi ele uşor de la un index de 60 de puncte în octombrie la 58 în noiembrie. În condiţii de cerere fluctuantă, firmele nu reuşesc să susţină stabilitatea sau creşterea pe termen mediu a preţurilor pentru produsele comercializate”, se arată în raport.

Indexul global de optimism al managerilor a urcat de la 61 în octombrie la 64 în noiembrie, ceea ce ar putea să pară paradoxal în condiţiile în care se multiplică semnalele de încetinire, dar datele istorice arată că, în general, managerii devin mai încrezători în perioada noiembrie – ianuarie, indiferent de rezultatele economice ale momentului.

”Există două explicaţii. Prima este legată de ciclurile macro-economice ale activităţii din industrie. Managerii ştiu că de regulă, activitatea se amplifică începând cu luna februarie sau chiar ianuarie, în funcţie de contracte, şi poate atinge vârfuri semnificative până spre mijlocul verii. A doua explicaţie este că, în preajma începutului de an, aşteptările managerilor pentru anul care vine sunt mai puternic legate de viziuni pe termen lung, iar proiectele de perspectivă sunt de regulă mai optimiste decât anticipaţiile pe termen scurt”, se arată în raport.

Datele au fost culese prin interviuri directe cu managerii firmelor în intervalul 18-19 decembrie 2018.

Raportul a fost realizat de IRSOP & SNSPA Facultatea de Management pe un eşantion de 300 de firme industriale, reprezentativ la nivelul celor 15.200 de firme industriale cu peste 9 angajaţi din România, care generează aproximativ 95% din totalul cifrei de afaceri din industrie. 

Continuare
Comentează

Comentează

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Verificare anti-roboți *

ECONOMIE

Platformă de educație financiară, dezvoltată de BNR, ministere și bănci

Ministerul Educației, Banca Națională a României, Ministerul Finanțelor, Autoritatea de Supraveghere Financiară și Asociația Română a Băncilor anunță lansarea platformei de educație financiară www.edu-fin.ro, unde vor fi găsite sfaturi practice privind atitudinea și comportamentul financiar.

CECCAR FM

Publicat

pe

Prin intermediul platformei www.edu-fin.ro se creează, practic, o bază de date, care cuprinde toate entitățile care doresc să-și promoveze proiectele de educație financiară, derulate în nume propriu la nivel național.

Înscrierea în această bază de date este facilă, permițând o mai bună interconectare a actorilor implicați în activități de educație financiară, oferind și o imagine de ansamblu a educației în acest domeniu din România. Pentru publicul larg, site-ul reprezintă o platformă interactivă, ce pune la dispoziție sfaturi practice pentru toți cei care doresc să-și dezvolte cunoștințele, atitudinea și comportamentul financiar.

Potrivit unui comunicat comun transmis de cei care dezvoltă platforma, parteneriatul a fost încheiat în anul 2018. Este vorba de un Acord de colaborare pentru realizarea de activități comune în domeniul educației financiare și pentru elaborarea Strategiei Naționale de Educație Financiară.

„Lansarea platformei de educație financiară www.edu-fin.ro reprezintă o etapă a procesului de elaborare a Strategiei Naționale de Educație Financiară, a cărei primă formă va fi lansată spre consultare publică în cursul anului. Realizarea unei Strategii Naționale de Educație Financiară reprezintă o soluție validată de practica europeană și internațională pentru impulsionarea creșterii gradului de educație financiară. De asemenea, urmărește creșterea nivelului de cunoștințe și abilități financiare ale cetățenilor, ajutându-i să gestioneze riscurile asociate accesării, cu mai mare ușurință, a unor servicii financiare tot mai complexe și să beneficieze, într-o măsură cât mai mare de avantajele oferite de acestea, inclusiv prin consolidarea situației și perspectivelor lor financiare”, se arată în comunicatul de presă citat de Mediafax.

Cele cinci instituții partenere invită entitățile angrenate în proiecte din domeniul educației financiare să își înscrie, până la finele lunii aprilie 2021, programele proprii de educație financiară, dezvoltate începând cu anul 2018, pe platforma www.edu-fin.ro, la secțiunea Cartea Albă.

Continuare

ECONOMIE

Deficitul bugetar, 0,33% din PIB în prima lună a anului

În luna ianuarie 2021, deficitul bugetului general consolidat a fost de 3,69 miliarde lei (0,33% din PIB), potrivit datelor publicate de Ministerul Finanțelor (MF).

CECCAR FM

Publicat

pe

Sume în valoare de 2,29 miliarde lei (0,2% din PIB) au fost lăsate în mediul economic prin rambursări de TVA, investiții și cheltuieli excepționale alocate pentru combaterea efectelor epidemiei de COVID-19, precizează MF. Astfel, în luna ianuarie 2021, restituirile de TVA au fost cu 1,03 miliarde lei mai mari decât la nivelul lunii ianuarie 2020 pentru susținerea lichidității în sectorul privat, iar cheltuielile de investiții au fost cu 0,39 miliarde lei mai mari față de aceeași perioadă a anului precedent, iar plățile cu caracter excepțional generate de epidemia COVID-19 au fost de 0,86 miliarde lei.

Veniturile bugetului general consolidat au însumat 29,18 miliarde lei în ianuarie 2021, cu 5,9% peste nivelul încasat în luna similară a anului trecut. Exprimate ca pondere în PIB estimat, veniturile bugetare au stagnat la 2,6% din PIB. Majoritatea categoriilor de încasări au înregistrat evoluții pozitive (în principal, fonduri europene, venituri nefiscale, precum și încasările din contribuții de asigurări, impozit pe venit și profit), mai puțin veniturile din TVA, care au consemnat o scădere, însă pe fondul accelerării restituirilor de TVA pentru susținerea lichidității în sectorul privat. 

Încasările din impozitul pe salarii și venit au totalizat 2,44 miliarde lei în luna ianuarie, consemnând o creștere de 6,8% (an/an). Un aport însemnat la acest avans l-a avut dinamica încasărilor din impozitul pe veniturile pensii (+44,4%), respectiv impozitul pe dividende (+9,4%).

Încasările din impozitul pe salarii în luna ianuarie au crescut 5,2%, însă sub evoluția fondului de salarii din economie (+6,7%).

Contribuțiile de asigurări au totalizat 10,35 miliarde lei în ianuarie, înregistrând o creștere de 3,7% (an/an). Similar impozitului pe salarii, evoluția contribuțiilor este inferioară dinamicii fondului de salarii din economie. Încasările din impozitul pe profit au însumat 0,33 miliarde lei în prima lună a anului, în creștere cu 51,7% (an/an). În structură, principala componentă – încasările din impozitul pe profit de la agenții economici prezintă o dinamică pozitivă de 42,3% (an/an), în timp ce veniturile din impozitul pe profit de la băncile comerciale depășesc substanțial nivelul viramentelor din prima lună a anului precedent cu 956,7% (an/an).

Încasările nete din TVA au totalizat 6,05 miliarde lei în ianuarie, în scădere cu 9,4% comparativ cu nivelul înregistrat în luna similară a anului trecut. Scăderea încasărilor nete din TVA este explicată de majorarea restituirilor din TVA cu 60%, an/an (+1,03 miliarde lei: 2,76 miliarde lei în ianuarie 2021, comparativ cu 1,72 miliarde lei în ianuarie 2020), cu scopul de a asigura companiilor un nivel de lichiditate suplimentar în contextul actual. De altfel, în perioada analizată, se constată creșterea cu 4,9% a veniturilor brute din TVA.

Veniturile din accize au însumat 3,38 miliarde lei în ianuarie, în creștere cu 1,9% (an/an), pe fondul evoluției încasărilor din accizele pentru produsele din tutun (+15,5%, an/an). Pe de altă parte, încasările din accizele pentru produse energetice s-au contractat cu 17,9% (an/an). Evoluția încasărilor din accize prezintă o volatilitate lunară mai ridicată, determinată atât de politica operatorilor economici de antrepozitare fiscală a produselor accizabile, cât și de volatilitatea consumului.

Veniturile din taxele pe utilizarea bunurilor, autorizarea utilizării bunurilor sau pe desfășurarea de activități au înregistrat 0,40 miliarde lei în luna ianuarie (+11,4% an/an). O dinamică pozitivă au înregistrat-o veniturile din taxele pentru jocurile de noroc (+23,1% an/an)

Veniturile nefiscale au înregistrat 3,09 miliarde lei în ianuarie, în creștere cu 46,8% (an/an), acestă creștere fiind detreminată și de înregistrarea sumelor din vânzarea certificatelor de emisii de gaze cu efect de seră, potrivit OUG  nr. 115/2011

Sumele rambursate de Uniunea Europeană în contul plăților efectuate și donații au totalizat 1,74 miliarde lei în luna ianuarie, în creștere cu 55,7% față de nivelul înregistrat în aceeași lună a anului trecut.

Cheltuielile bugetului general consolidat, în sumă de 32,87 miliarde lei, au crescut în termeni nominali cu 17,4% comparativ cu aceeași perioadă a anului precedent. Exprimate ca procentaj din PIB, cheltuielile au înregistrat o creștere cu 0,2 puncte procentuale de la 2,7% din PIB în luna ianuarie 2020 la 2,9% din PIB în luna ianurie 2021. Majorarea cheltuielilor este determinată și de continuarea măsurilor cu caracter excepțional, în domeniul social și economic, pentru diminuarea efectelor negative asupra economiei (863,0 milioane lei).

Cheltuielile de personal au însumat 9,15 miliarde lei, în creștere cu 8,1% comparativ cu aceeași perioadă a anului precedent. Exprimate ca pondere în PIB, acestea s-au menținut la nivelul de 0,8%. Din totalul cheltuielilor de personal, plățile reprezentând stimulentul de risc acordat pentru COVID-19 au fost de 43,1 milioane lei. Cheltuielile cu bunuri și servicii au fost 3,88 miliarde lei, în creștere cu 20,3% comparativ cu aceeași perioadă a anului precedent. O creștere se reflectă la bugetul Fondului național unic de asigurări sociale de sănătate, de 21,2% față de anul anterior, determinată de deconturile mai mari pentru plata medicamentelor care fac obiectul contractelor cost-volum rezultat și pentru decontarea serviciilor medicale în ambulatoriu.

Cheltuielile cu asistența socială au fost de 13,82 miliarde lei, în creștere cu 16,4% comparativ cu aceeași perioadă a anului precedent. Evoluția cheltuielilor cu asistența socială a fost influențată, în principal, de majorarea punctului de pensie, de la 1 septembrie 2020, cu 177 lei, respectiv de la 1.265 lei la 1.442 lei. De asemenea, se reflectă și majorarea de la 1 septembrie 2020 a nivelului îndemnizației sociale pentru pensionari garantată de la 704 lei la 800 lei, precum și majorările privind alocațiile de stat pentru copii începând cu 1 ianuarie 2020 și cea de la 1 august 2020 care reprezintă o creștere a alocației cu aproximativ 20% mai mare decât cea plătită în luna iulie 2020, precum și devansarea sumei de 1,6 miliarde lei pentru plata a 50% din cheltuielile cu pensiile pentru luna februarie care se distribuie prin Poșta Română.

Totodată, se continuă plățile pe măsurile care au fost luate cu caracter excepțional, în domeniul social și economic, pentru diminuarea efectelor negative generate de pandemia de COVID-19. Astfel, în ianuarie s-au plătit pe măsuri active 236,5 milioane lei, respectiv 128,11 milioane lei pentru îndemnizații acordate pe perioada suspendării temporare a contractului individual de muncă din inițiativa angajatorului, 33,3 milioane lei pentru îndemnizații acordate pentru alți profesioniști și pentru persoanele care au încheiate convenții individuale de muncă care întrerup activitatea ca urmare a efectelor SARS-CoV-2, 28,91 milioane lei pentru sume acordate angajatorilor pentru decontarea unei părți a salariului brut al angajaților menținuți în muncă, 4,39 milioane lei sume acordate angajatorilor pentru încadrarea în muncă a unor categorii de persoane, precum și 41,79 milioane lei îndemnizații acordate pe perioada reducerii temporare a activității pentru profesioniști, precum și pentru persoanele care au încheiate convenții individuale de muncă în baza Legii nr.1/2005. De asemenea, se continuă decontările îndemnizațiilor de asigurări sociale de sănătate pentru concedii medicale în scopul diminuării stocului de plăți restante aferente acestora, astfel că, la sfârșitul lunii ianuarie, plățile au fost de 298,78 milioane lei.

Cheltuielile cu subvențiile  au fost de 0,4 miliarde lei, cea mai mare parte dintre acestea fiind alocate către transporturi, respectiv subvenții pentru transportul călătorilor.

Alte cheltuieli  au fost de 0,36 miliarde lei, reprezentând, în principal, sume aferente titlurilor de plată emise de Autoritatea Națională pentru Restituirea Proprietăților, conform legislației în vigoare, burse pentru elevi și studenți, alte despăgubiri civile, precum și îndemnizații acordate părinților pentru supravegherea copiilor pe perioada închiderii temporare a unităților de învățământ.

Cheltuielile privind proiectele finanțate din fonduri externe nerambursabile (inclusiv subvențiile de la Uniunea Europeană aferente agriculturii) au fost de 1,9 miliarde lei, cu 48,2% mai mari comparativ cu anul precedent.

Cheltuielile pentru investiții, care includ cheltuielile de capital, precum și cele aferente programelor de dezvoltare finanțate din surse interne și externe, au fost în valoare de 1,7 miliarde lei, în creștere cu 29,9% comparativ cu aceeași perioadă a anului precedent.

De asemenea, din bugetul Ministerului Afacerilor Interne s-au plătit 14,6 milioane lei pentru achiziționarea de produse – stocuri de urgență medicală, inclusiv scannere termice pentru combaterea răspândirii infecției cu coronavirusul SARS-COV-2.

Continuare

ECONOMIE

APIA a demarat Campania de primire a Cererii unice de plată pentru anul 2021

Reprezentanții APIA menționează, într-un comunicat, că Agenția „va acorda fermierilor tot sprijinul necesar pentru parcurgerea cu succes a etapelor necesare pentru accesarea fondurilor europene”.

CECCAR FM

Publicat

pe

Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA) informează că a demarat Campania de primire a Cererilor unice de plată pentru anul 2021. Formularul aferent a fost stabilit prin Ordinul nr. 46/2021 al ministrului Agriculturii și Dezvoltării Rurale și publicat în Monitorul Oficial nr. 203 din 1 martie 2021.

Fermierii vor putea să-și înregistreze Cererile unice de plată în anul 2021 fără a se prezenta la Centrele județene/locale APIA și/sau al Centrul Municipiului București, până la data de 15 mai 2021. Se va completa o singură Cerere Unică de Plată, chiar dacă se utilizează suprafețe de teren în diferite localități sau județe.

Fermierii trebuie să-și actualizeze parcelele agricole, elementele ZIE (zone de interes ecologic) și toate informațiile din cerere, prin accesarea aplicației IPA ONLINE din versiunea internet, conform Manualului de utilizare IPA-Online (accesibil în aplicație). De asemenea, fermierii trebuie să verifice împreună cu primăria pe raza căreia dețin terenul, situația înscrierii în Registrul agricol a terenului și să permită primăriei să transmită la APIA adeverința. Documentele care fac dovada că terenul agricol se află la dispoziția fermierului trebuie să fie încheiate înaintea depunerii Cererii unice de plată și să fie valabile la data depunerii Cererii.

Astfel, toate documente care dovedesc că terenul utilizat se află la dispoziția fermierului se transmit electronic pe adresele de e-mail ale Centrelor APIA ce se regăsesc la link-ul: www.apia.org.ro/ro/centre-judetene-apia.

„Responsabilitatea privind legalitatea și valabilitatea documentelor aparține fermierului și/sau autorității care a emis/atestat aceste documente, după caz”, precizează APIA.

În cazul în care fermierii dețin animale în exploatație, au obligația să se asigure că datele acestora sunt actualizate în Registrul Național al Exploatațiilor (RNE) (medic veterinar concesionar/asociație/propriile evidențe, dacă fermierul este utilizator SNIIA) și să se adreseze Centrului județean/local al APIA și/sau al Centrul Municipiului București în vederea completării declarației corespunzătoare în aplicația dedicată sectorului zootehnic, înainte de accesarea IPA Online.

Funcționarii APIA vor contacta fermierii în vederea închiderii electronice a cererii și pentru programarea acestora în vederea semnării Cererii și declarațiilor atașate acesteia.

În calitate de stat membru al UE, România beneficiază de fonduri europene, prin aplicarea schemelor de plăți/măsurilor de sprijin/ajutoarelor naționale tranzitorii, ca mecanisme de susținere a producătorilor agricoli, respectiv:

 schema de plată unică pe suprafață (SAPS), plata redistributivă, plata pentru practici agricole benefice pentru climă și mediu, plata pentru tinerii fermieri, plata pentru micii fermieri, schema de sprijin cuplat în sectorul vegetal și zootehnic,

 măsurile compensatorii de dezvoltare rurală: Măsura 10 – Agro-mediu și climă, Măsura 11 – Agricultura ecologică, Măsura 13 – Plăți pentru zone care se confruntă cu constrângeri naturale sau alte constrângeri specifice (PNDR 2014-2020),

 ajutoarele naționale tranzitorii (ANT) care se acordă în sectorul vegetal și zootehnic.

Potrivit prevederilor legislației europene și naționale, orice fermier care solicită plăți în cadrul schemelor de plată/măsurilor de sprijin/ajutoarelor naționale tranzitorii aferente Campaniei 2021, au obligația să respecte normele de ecocondiționalitate, care cuprind Bunele Condiții Agricole și de Mediu (GAEC) și Cerințele Legale în Materie de Gestionare (SMR), pe tot parcursul anului, pe toate parcelele agricole din cadrul exploatației, indiferent de mărimea lor (inclusiv pe cele neeligibile și pe cele care nu mai sunt folosite în scopul producției).

Continuare

CECCAR BUSINESS MAGAZINE

CECCAR TV

Buletin legislativ

CECCAR Business Review

ceccar.ro

Trending