Rețele sociale

ECONOMIE

Numărul firmelor radiate, la un nivel record în ultimii 10 ani

Radio CECCAR FM

Potrivit datelor de la Registrul Comerțului, 55.942 de firme au fost radiate în primele patru luni ale acestui an la nivel național, în creștere cu 94,3% față de perioada similară din anul precedent, arată o analiză Sierra Quadrant, citată de Mediafax.

În 2018, după primele patru luni, erau 28.787 de firme radiate, cu o creștere de numai 4,94% față de anul precedent.

Dincolo de avansul PIB din statistici, economia este puternic afectată de subfinanțare și de blocajul financiar, notează analiza.

La fel ca anul trecut, Capitala este lider detașat la firme radiate (5.623), cu 1.314 mai multe decât în ianuarie-aprilie 2018.

Bucureștiul este urmat de Iași, cu 3.371 de firme radiate, în creștere cu 187% față de primele patru luni din 2018, Maramureș, cu 2.388 de firme radiate, mai multe cu 244% față de anul trecut, și Bacău (2.235 – 151%). La polul opus s-au aflat județele Ialomița, cu 391 radiate în primele patru luni din 2019, Tulcea (442) și Covasna (431).

Potrivit datelor de la Registrul Comerțului, numai în luna aprilie au fost radiate la nivel național 6.196 de companii, dintre care cele mai multe în București (872), Cluj și Dolj (285) și Bihor (256).

Cel mai mult a crescut numărul firmelor radiate în Teleorman (248%), Maramureș (244%), Bistrița-Năsăud (221%), Gorj (208%) și Vaslui (207%), iar cel mai puțin în Botoșani (17,4%) și Suceava (19,3%).

,,Este cel mai mare număr de firme radiate, în primele patru luni, din 2009 și până în prezent. Dacă trendul continuă, 2019 ar putea aduce, astfel, un număr record de firme radiate, ce ar putea trece de granița de 100.000 de firme’’, estimează experții de la Sierra Quadrant.

Spre comparație, în 2018 au fost radiate în total 80.181 de firme, cu 2,57% mai puține decât în 2017 (82.295 companii)

,,Este un fenomen similar cu situația din 2010 când, în plină criză, numărul firmelor radiate creștea cu 292% față de 2009 și ajungea la 171.146 de societăți’’, arată studiul.

În ceea ce privește domeniile economice cu cele mai multe radieri de firme (V2008), la finalul lunii aprilie conducea detașat sectorul comerțului, cu 17.349 companii, urmat de agricultură, silvicultură și pescuit cu 10.838, construcții (5.462), industria prelucrătoare (4.457), activităţi profesionale, ştiinţifice şi tehnice (4.223) și Informaţii şi comunicaţii (2.086).

La polul opus, sectoarele cu cele mai puține firme radiate au fost Administraţie publică şi apărare; asigurări sociale din sistemul public (3), Activități ale gospodăriilor private în calitate de angajator de personal casnic; activităţi ale gospodăriilor private de producere de bunuri şi servicii destinate consumului propriu (6) și Industria extractivă (50).

Cel mai mult au crescut radierile de activitate în agricultură (182%), industria extractivă (137%), comerț (130%) și construcții (125%).

Potrivit experților, creșterea spectaculoasă a numărului firmelor radiate are la bază două motive principale. Pe de o parte sunt antreprenorii care își radiază companiile în mod voluntar, în contextul unui mediu economic plin de provocări. ,,Sunt în general firme mici, fără posibilități financiare, care nu rezistă provocărilor generate de blocajul financiar, de creșterea costurilor, de dinamica contractuală. Așa se ajunge ca multe firme să fie închise rapid, mai ales cele de portofoliu – deschise de antreprenori cu scopuri prea puțin fundamentate’’, afirmă experții.

Pe de altă parte, creșterea numărului firmelor radiate este rezultatul închiderii unui număr semnificativ de proceduri de faliment.

,,Lichidatorii au reușit, în ultima perioadă, să închidă multe din procedurile aflate pe rol, iar radierea societăților este punctul final al acestui demers. Simplificarea legislației și optimizarea cadrului administrativ au fost factorii determinanți în acest proces’’, afirmă Ovidiu Neacșu, asociat coordonator al Sierra Quadrant.

Potrivit acestuia, mediul de afaceri românesc trece printr-o ,,curățenie generală’’, cu efecte pozitive pe termen mediu și lung. ,,România are nevoie de antreprenori și este salutară creșterea numărului de firme din ultimii ani. Însă dincolo de inițiativă, de proiecte, de planuri de business, de optimismul care caracterizează mai ales antreprenorii tineri, economia românească are nevoie de profesioniști, de oameni de afaceri responsabili care să dezvolte business-uri predictibile, fundamentate pe realitățile economice. Avem, în continuare, prea multe firme slab capitalizate, fără orizont, fără planuri de afaceri, în care instinctul antreprenorului primează, în care deciziile economice sunt prea puțin fundamentate economic, cu consecințe directe, ce duc rapid la insolvență, faliment și, în final, la radierea business-urilor’’, a mai spus acesta.

În primele patru luni din 2019, numărul firmelor și PFA-urilor noi a crescut cu 17,68% față de aceeași perioadă din 2018, la 56.176. Semnificativ este avansul PFA-urilor nou înființate, de la 3.572 în primele patru luni din 2018 la 10.388 în ian-aprilie 2019.

Pe de altă parte, numărul firmelor în insolvență a scăzut în primele patru luni cu 30%, la 2.069, cel al firmelor cu activitatea suspendată s-a redus cu 21%, la 5.486, iar cel al dizolvărilor a scăzut cu 11,58%, la 11.188.

Potrivit experților, în partea a doua a anului, numărul suspendărilor de activitate și al dizolvărilor de companii ar putea reveni pe plus, posibil cu 20%, mulți dintre investitori căutând să își protejeze capitalul în fața accentuării provocărilor în economie, generate de creșterea costurilor operaționale (în primul rând – deprecierea cursului leu/euro, inflație etc.) și a accentuării blocajului financiar.

,,Dacă criza economică din 2009 a prins mulți investitori vulnerabili, cu investiții și linii de finanțare asumate, în acest an mare parte dintre ei vor alege să își conserve lichiditățile, în speranța că vor exploata la maximum oportunitățile generate de o potențială nouă criză’’, afirmă analiștii Sierra Quadrant.

ECONOMIE

ANAF: Modificări în cuprinsul unor formulare de declarații de impunere

Radio CECCAR FM

Agenția Națională de Administrare Fiscală (ANAF) a modificat, prin OPANAF nr. 779/2024, publicat în  Monitorul Oficial nr. 374 din 22 aprilie 2024, o serie de acte normative din domeniul declarării impozitelor, taxelor și contribuțiilor sociale.

ANAF reamintește, în Referatul de aprobare a actului normativ, că, potrivit dispozițiilor art. 9 alin. (1) din OUG nr. 116/2023 privind unele măsuri pentru gestionarea și evidențierea veniturilor curente ale bugetului public prin implementarea unor proiecte de digitalizare, începând cu data de 1 ianuarie 2024 s-a înființat, la nivelul instituției, Evidența operativă a veniturilor din digitalizare, care are drept scop evidențierea/urmărirea/ monitorizarea lunară a veniturilor suplimentare rezultate ca urmare a utilizării neconcordanțelor și/sau inadvertențelor identificate prin Sistemul informatic de interes strategic național (SIISN) și a modulelor de valorificare, precum și ca urmare a utilizării profilelor de risc.

Notificările de conformare cuprind riscurile fiscale identificate și se transmit de organele cu atribuții de control, în temeiul prevederilor Legii nr. 207/2015 privind Codul de procedură fiscală, cu modificările și completările ulterioare, în scopul reanalizării de către contribuabili a situației fiscale și, după caz, de a depune sau de a corecta declarațiile fiscale.

În vederea identificării declarațiilor rectificative depuse de contribuabili ca urmare a unei notificări de conformare transmisă de organele fiscale, ANAF a stabilit, prin noul Ordin, ca, în cuprinsul formularelor de declarații de impunere, pentru care este prevăzută și posibilitatea de rectificare a datelor declarate inițial, să fie cuprinsă o căsuță distinctă pentru această situație.

Formularele de declarații fiscale vizate de această modificare sunt:

 formularul 101 „Declarație privind impozitul pe profit”;

▪ formularul 101 Grup fiscal „Declarație consolidată privind impozitul pe profit determinat de grupul fiscal”;

▪ formularul (301) „Decont special de taxă pe valoarea adăugată”;

▪ formularul (307) „Declarație privind sumele rezultate din ajustarea/corecția ajustărilor/regularizarea taxei pe valoarea adăugată”;

▪ formularul (311) „Declarație privind taxa pe valoarea adăugată colectată datorată de către persoanele impozabile al căror cod de înregistrare în scopuri de taxă pe valoarea adăugată a fost anulat conform art. 316 alin. (11) lit. a) – e), lit. g) sau lit. h) din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal”;

▪ formularul 710 „Declarație rectificativă”.

Tot ca urmare a unei notificări de conformare transmisă de organele fiscale, persoana impozabilă înregistrată în scopuri de TVA poate solicita corectarea erorilor materiale din decontul de taxă pe valoarea adăugată.

Pentru a identifica această sursă de venituri, ANAF a modificat OPANAF nr.3604/2015, prin:  aprobarea unui nou formular, „Cerere privind corectarea erorilor materiale din decontul de taxă pe valoarea adăugată„, în care contribuabilul să poată menționa că solicitarea de corectare a erorilor materiale este formulată ca urmare a unei notificări de conformare; ▪ completarea Instrucțiunilor de corectare a erorilor materiale din deconturile de taxă pe valoarea adăugată, astfel încât în formularul ”Decizie de corectare a erorilor materiale din decontul de taxă pe valoarea adăugată” să se înscrie o mențiune referitoare la faptul că solicitarea de corectare a fost formulată ca urmare a unei notificări de conformare.

Continuare

ECONOMIE

Proiectul Programului START UP NATION – ROMÂNIA 2024, în consultare publică

Radio CECCAR FM

Ministerul Economiei, Antreprenoriatului și Turismului (MEAT) a publicat astăzi, în transparență decizională, proiectul de OUG privind aprobarea și implementarea Programului pentru stimularea întreprinderilor mici și mijlocii „START UP NATION – ROMÂNIA“ ediția 2024, finanțat din fonduri externe nerambursabile, aferente Programului Educație și Ocupare 2021-2027.

Proiectul stabilește cadrul general de acordare a sprijinului financiar de minimis pentru înființarea și dezvoltarea de întreprinderi mici și mijlocii prin intermediul Programului „Start Up Nation – România”, ediția 2024. Coordonatorul Programului este MEAT, cu rol de beneficiar responsabil de inițierea și implementarea operațiunilor prevăzute de prezenta ordonanță de urgență precum și de administrator operațional al aplicației informatice, în parteneriat cu ATIMMT și STS.

Bugetul Programului, asigurat din fonduri externe nerambursabile aferente Programului Educație și Ocupare (PEO) 2021 – 2027,  este de 446.185.295 euro calculat la cursul Inforeuro din luna aprilie 2024, din care:  Pilonul I – Activarea potențialului anteprenorial al tinerilor, cu un buget de 295.750.000 euro;  Pilonul II – Sprijin pentru dezvoltarea anteprenoriatului în rândul persoanelor din grupul țintă, cu un buget de 150.435.295,00 euro.

În cadrul componentei specifice pilonului I – Activarea potențialului anteprenorial al tinerilor se are în vedere asigurarea accesului la cursuri de formare în vederea dobândirii de competențe anteprenoriale pentru un număr estimat de 25.000 de persoane fizice eligibile în conformitate cu prevederile PEO 2021 -2027.

Minimum 10% din persoanele fizice sprijinite pentru participarea la cursuri de formare în vederea dobândirii de competențe anteprenoriale vor fi persoane ce aparțin minorității rome. Încadrarea în categoria de persoane aparținând minorității rome se realizează pe bază de declarație pe propria răspundere.

În cadrul componentei specifice pilonului I se finanțează un număr estimat de 5.250 de înteprinderi nou înființate. Întreprinderile vor crea prin intermediul programului un număr estimat de 10.500 de locuri de muncă.

În cadrul componentei specifice pilonului II – Sprijin pentru dezvoltarea anteprenoriatului în rândul persoanelor din grupul țintă se are în vedere asigurarea accesului la cursuri de formare în vederea dobândirii de competențe anteprenoriale pentru un număr estimat de 4.600 de persoane fizice eligibile, care au domiciliul în regiunile mai puțin dezvoltate. În cadrul componentei specifice pilonului II se finanțează un număr estimat de 2.500 de întreprinderi nou înființate.

În cadrul întreprinderilor se va crea un număr estimat de 5.000 de locuri de muncă.

Sprijinul financiar pentru beneficiarii de ajutor de minimis este de maximum 250.000 lei/beneficiar de ajutor de minimis și reprezintă maximum 90% din valoarea totală eligibilă a proiectului. Beneficiarul ajutorului de minimis are obligația de a asigura o cofinanțare de minimum 10% din valoarea proiectului.

Totodată, beneficiarii ajutorului de minimis au obligația de a menține ocupate locurile de muncă asumate prin formularul de finanțare pentru o perioadă de minim 24 de luni de la finalizarea perioadei de implementare și nu au dreptul de a înstrăina acțiunile/părțile sociale pe perioada implementării sau sustenabilității afacerii.

Procedura de implementare a Programului se elaborează și aprobă de către MEAT în termen de 30 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei ordonanțe de urgență și se actualizează, după caz, în conformitate cu prevederile Ghidului solicitantului – Condiții Specifice și ale schemei de ajutor de minimis elaborate și aprobate de către MIPE. Pentru implementarea Programului, MEAT va încheia acte adiționale la convențiile de colaborare cu instituțiile de credit  partenere, în vederea plății ajutorului de minimis, respectiv contracte de formare profesională cu furnizorii autorizați de cursuri de antreprenoriat.

Continuare

ECONOMIE

Reguli care obligă companiile să repare produsele uzate

Radio CECCAR FM

Parlamentul European (PE) a adoptat Directiva privind așa-numitul „drept la reparare”, care dă consumatorilor dreptul de a le fi reparate produsele uzate, precum mașini de spălat sau smartphone-uri, de către producători, la un preț rezonabil și într-un termen rezonabil după perioada de garanție legală, relatează Agerpres. Noile norme adoptate de PE clarifică obligațiile producătorilor de a repara bunurile și încurajează consumatorii să prelungească ciclul de viață al produselor reparându-le.

Noile norme prevăd că producătorii au obligația să furnizeze servicii de reparații în timp util și la costuri accesibile și să informeze consumatorii în legătură cu dreptul lor la reparare. Bunurile reparate în perioada de garanție vor beneficia de o prelungire de un an a garanției legale. Astfel, consumatorii vor fi încurajați și mai mult să aleagă să repare produsul în loc să îl înlocuiască.

După ce expiră perioada de garanție, producătorii vor avea în continuare obligația să repare produsele comune de uz casnic, care pot fi reparate din punct de vedere tehnic conform legislației Uniunii. În această categorie intră mașinile de spălat, aspiratoarele și chiar telefoanele mobile. Lista categoriilor de produse poate fi extinsă în timp. Totodată, consumatorii pot să împrumute un dispozitiv cât timp dispozitivul lor este reparat sau pot să opteze pentru unul recondiționat ca alternativă, dacă produsul nu mai poate fi reparat.

Noile norme urmăresc să consolideze piața reparațiilor din Uniune și să reducă costul reparațiilor suportat de consumatori. Producătorii vor avea obligația să ofere piese de schimb și ustensile la un preț rezonabil. De asemenea, le va fi interzis să utilizeze clauze contractuale și tehnici legate de componente sau de programele informatice care împiedică repararea. Mai precis, producătorii nu vor putea să împiedice reparatorii independenți să utilizeze componente second-hand sau imprimate 3D și nici nu vor putea să refuze să repare un produs doar din motive economice sau fiindcă a fost reparat anterior de altcineva.

Pentru a face reparațiile mai accesibile, fiecare țară a Uniunii va trebui să aplice cel puțin una dintre următoarele măsuri: să ofere vouchere și fonduri pentru reparații, să desfășoare campanii de informare, să ofere cursuri de reparare sau să sprijine inițiativele din domeniu de la nivelul comunităților.

„Dreptul consumatorilor de a repara produse va deveni acum o realitate. A repara va fi mai ușor și mai ieftin în loc de a cumpăra produse noi, scumpe. Aceasta este o reușită semnificativă pentru Parlament și angajamentul său de a sprijini consumatorii în lupta împotriva schimbărilor climatice. Noua legislație extinde garanțiile legale cu 12 luni atunci când se optează pentru reparații, oferă un acces mai bun la piesele de schimb și asigură reparații mai ușoare, mai ieftine și mai rapide”, a declarat raportorul Rene Repasi. După ce Directiva va fi aprobată oficial de Consiliu și publicată în Jurnalul Oficial al UE, statele membre vor avea la dispoziție 24 de luni pentru a o transpune în legislația națională.

Continuare

Trending