Rețele sociale

ECONOMIE

Criza de pe piața forței de muncă determină firmele să investească în digitalizare

Radio CECCAR FM

Două treimi dintre companiile românești sunt decise să investească semnificativ în digitalizare, în următorii trei ani, în condițiile în care 80% se confruntă, printre altele, cu problema resursei umane calificate, potrivit Mediafax.

79% vizează investiții în producție, 50% în control și 46% în planificare, arată rezultatele unui studiu realizat în rândul a peste 300 de companii din industria românească.

Problema lipsei resurselor umane afectează întreaga piață a muncii din România, iar companiile din industrie se îndreaptă tot mai mult spre tehnologie, automatizare și digitalizarea proceselor, arată concluziile studiului de percepție ,,Digitalizarea în companiile industriale din România’’, realizat de Cult Market Research, la comanda Academia Industrială.

Potrivit studiului, majoritatea companiilor (74%) consideră că digitalizarea, reprezentată de noile tehnologii, robotizare, servicii cloud, sisteme inteligente și Big data, reprezintă principalul factor ce poate contribui la creșterea eficienței activității desfășurate. Pe lângă digitalizare, modernizarea și formarea forței de muncă reprezintă, de asemenea, aspecte ce pot crește eficiența companiilor, în opinia a 61% dintre companii.

49% mizează pe digitalizare pentru reorganizarea proceselor, 25% pentru îmbunătățirea condițiilor de muncă, iar 15% prin mecanizare.

Pentru aproximativ două treimi dintre companiile din industrie, digitalizarea este o prioritate recentă, ce a început să se contureze în ultimii 3 ani.

În prim-plan se află companiile mari, cu peste 1.000 de angajați și bugete semnificative, interesate să investească în digitalizarea producției (79%), controlul activității (50%) și planificare (46%). 28% dintre respondenți mizează pe digitalizare pentru procesele generale de operare, iar 26% pentru sprijinul decizional.

,,A patra revoluție industrială, denumită generic Industria 4.0, este încă la început de drum în România. Deși aflate în etape incipiente ale implementării digitalizării, companiile din industrie privesc digitalizarea drept principala modalitate prin care pot crește eficiența companiei. Totuși, companiile nu profită la capacități maxime de noile tehnologii’’, arată concluziile studiului.

Motivele țin, în primul rând, de condiții financiare și de infrastructură insuficiente – doar o treime dintre companiile din industrie dețin bugetele și infrastructura necesare pentru a-și digitaliza activitatea. Dincolo de restricțiile bugetare și de infrastructură, firmele se confruntă cu lipsa oamenilor instruiți în domeniu.

A patra revoluție industrială este caracterizată de informatizarea proceselor industriale, care conduce la crearea unei fuziuni între lumea fizică și cea digitală. Industria 4.0 presupune, în esență, un transfer parțial al autonomiei decizionale sistemelor cibernetice. În prezent, Industria 4.0 își centrează eforturile către inovare și crearea de noi modele de business.

Oamenii de afaceri români par să fi înțeles că, într-o economie globală, competitivitatea și performanța vor fi condiționate de modul în care vor implementa noile tehnologii, arată studiul. În prezent, una din patru companii investește în digitalizare în mod continuu, iar 3 din 10 companii au realizat un plan de investiții pentru digitalizare.

Studiul arată, astfel, că cele mai multe companii din industrie și-au declarat intenția de a realiza investiții în digitalizare în viitor, chiar dacă nu și-au făcut încă niciun plan concret. Proporția companiilor care doresc investiția în următorii 3 ani ajunge la 97%.

În prim-plan se află industria IT, care investește în cea mai mare măsură în mod continuu în digitalizare.

Spre comparație, industria textilă se confruntă mai mult cu lipsa muncii calificate în activități ce presupun abilități digitale și cu dificultăți de finanțare, comparativ cu celelalte ramuri industriale. Pe de altă parte, industria echipamentelor electrice și electronice deține în cea mai mare măsură resursele financiare pentru a realiza digitalizarea(raportat la nevoile proprii,conform unei evaluări proprii),

,,Tehnologiile implementate în prezent sunt eficiente, dar Industria 4.0 aduce inovații ce imprimă un ritm alert de schimbare de la zi la zi, pe care industria românească trebuie să îl urmeze pentru a se menține în competiție. În prezent, procesele de planificare, producție și control sunt cele mai prioritizate domenii pentru implementarea digitalizării. Acest aspect este unul firesc întrucât companiile au început și continuă digitalizarea pentru a-și crește eficiența, a avea un control mai bun asupra activității și a reduce timpii de lucru’’, arată concluziile studiului.

Potrivit rezultatelor studiului, companiile din industria românească implementează în prezent doar parțial tehnologiile industriei 4.0.

Situația este una bună privind optimizarea proceselor,colectarea și analiza datelor, automatizarea, conectarea la rețea și internetul, fiind noțiuni prezente în peste 50% dintre companii.

Totuși, există loc de îmbunătățire în ceea ce privește alte aspecte esențiale precum robotizarea, serviciile cloud, competențele digitale, sistemele inteligente și big data.

,,Companiile românești din industrie sunt conștiente de impactul benefic al digitalizării asupra activităților. Totuși, în prezent, implementarea digitalizării în industria românească se produce într-un ritm lent. Lipsa resurselor necesare (umane, financiare, de timp etc.) este menționată de către reprezentanții companiilor din industrie. Astfel, neavând toate resursele necesare pentru a implementa digitalizarea, companiile din industrie sunt nevoite să realizeze o selecție a priorităților’’, arată concluziile studiului.

Doar 42% dintre reprezentanții companiilor au indicat estimări ale investițiilor în proiecte specific de digitalizare. Celelalte companii fie nu au astfel de proiecte, fie bugetele nu pot fi estimate, alocările bugetare fiind făcute după alte criterii.

77% dintre companii sunt focusate, astfel, pe optimizarea proceselor, 75% pe colectarea și analiza datelor, 72% au menționat automatizarea proceselor, iar 69% – conectarea dispozitivelor la rețea

,,Digitalizarea se referă cel mai mult la colectarea și analiza datelor,îmbunătățirea proceselor, securitatea informatică și transparența și controlul operațiunilor. În cazul companiilor din industrii ,digitalizarea se referă mai puțin la înlocuirea resursei umane prin mecanizare, controlul la distanță a proceselor și extinderea sistemelor electronice ale companiei’’, arată concluziile studiului.

Studiul de percepție ,, Digitalizarea în companiile industriale din România’’ a fost realizat de Cult Market Research, la comanda Academia Industrială, în perioada octombrie 2018 –martie 2019 prin metoda PAPI (chestionar pe suport hârtie, realizat față în față) și CAWI (chestionar online). La cercetare au răspuns 300 de reprezentanți ai companiilor din diferite ramuri industriale, de la fabricarea de mașini și utilaje, fabricarea autovehiculelor, industria prelucrării lemnului, industria alimentară, industria textilă, industria metalurgică, la industria IT, fabricarea maselor plastice etc.

ECONOMIE

ANAF: Modificări în cuprinsul unor formulare de declarații de impunere

Radio CECCAR FM

Agenția Națională de Administrare Fiscală (ANAF) a modificat, prin OPANAF nr. 779/2024, publicat în  Monitorul Oficial nr. 374 din 22 aprilie 2024, o serie de acte normative din domeniul declarării impozitelor, taxelor și contribuțiilor sociale.

ANAF reamintește, în Referatul de aprobare a actului normativ, că, potrivit dispozițiilor art. 9 alin. (1) din OUG nr. 116/2023 privind unele măsuri pentru gestionarea și evidențierea veniturilor curente ale bugetului public prin implementarea unor proiecte de digitalizare, începând cu data de 1 ianuarie 2024 s-a înființat, la nivelul instituției, Evidența operativă a veniturilor din digitalizare, care are drept scop evidențierea/urmărirea/ monitorizarea lunară a veniturilor suplimentare rezultate ca urmare a utilizării neconcordanțelor și/sau inadvertențelor identificate prin Sistemul informatic de interes strategic național (SIISN) și a modulelor de valorificare, precum și ca urmare a utilizării profilelor de risc.

Notificările de conformare cuprind riscurile fiscale identificate și se transmit de organele cu atribuții de control, în temeiul prevederilor Legii nr. 207/2015 privind Codul de procedură fiscală, cu modificările și completările ulterioare, în scopul reanalizării de către contribuabili a situației fiscale și, după caz, de a depune sau de a corecta declarațiile fiscale.

În vederea identificării declarațiilor rectificative depuse de contribuabili ca urmare a unei notificări de conformare transmisă de organele fiscale, ANAF a stabilit, prin noul Ordin, ca, în cuprinsul formularelor de declarații de impunere, pentru care este prevăzută și posibilitatea de rectificare a datelor declarate inițial, să fie cuprinsă o căsuță distinctă pentru această situație.

Formularele de declarații fiscale vizate de această modificare sunt:

 formularul 101 „Declarație privind impozitul pe profit”;

▪ formularul 101 Grup fiscal „Declarație consolidată privind impozitul pe profit determinat de grupul fiscal”;

▪ formularul (301) „Decont special de taxă pe valoarea adăugată”;

▪ formularul (307) „Declarație privind sumele rezultate din ajustarea/corecția ajustărilor/regularizarea taxei pe valoarea adăugată”;

▪ formularul (311) „Declarație privind taxa pe valoarea adăugată colectată datorată de către persoanele impozabile al căror cod de înregistrare în scopuri de taxă pe valoarea adăugată a fost anulat conform art. 316 alin. (11) lit. a) – e), lit. g) sau lit. h) din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal”;

▪ formularul 710 „Declarație rectificativă”.

Tot ca urmare a unei notificări de conformare transmisă de organele fiscale, persoana impozabilă înregistrată în scopuri de TVA poate solicita corectarea erorilor materiale din decontul de taxă pe valoarea adăugată.

Pentru a identifica această sursă de venituri, ANAF a modificat OPANAF nr.3604/2015, prin:  aprobarea unui nou formular, „Cerere privind corectarea erorilor materiale din decontul de taxă pe valoarea adăugată„, în care contribuabilul să poată menționa că solicitarea de corectare a erorilor materiale este formulată ca urmare a unei notificări de conformare; ▪ completarea Instrucțiunilor de corectare a erorilor materiale din deconturile de taxă pe valoarea adăugată, astfel încât în formularul ”Decizie de corectare a erorilor materiale din decontul de taxă pe valoarea adăugată” să se înscrie o mențiune referitoare la faptul că solicitarea de corectare a fost formulată ca urmare a unei notificări de conformare.

Continuare

ECONOMIE

Proiectul Programului START UP NATION – ROMÂNIA 2024, în consultare publică

Radio CECCAR FM

Ministerul Economiei, Antreprenoriatului și Turismului (MEAT) a publicat astăzi, în transparență decizională, proiectul de OUG privind aprobarea și implementarea Programului pentru stimularea întreprinderilor mici și mijlocii „START UP NATION – ROMÂNIA“ ediția 2024, finanțat din fonduri externe nerambursabile, aferente Programului Educație și Ocupare 2021-2027.

Proiectul stabilește cadrul general de acordare a sprijinului financiar de minimis pentru înființarea și dezvoltarea de întreprinderi mici și mijlocii prin intermediul Programului „Start Up Nation – România”, ediția 2024. Coordonatorul Programului este MEAT, cu rol de beneficiar responsabil de inițierea și implementarea operațiunilor prevăzute de prezenta ordonanță de urgență precum și de administrator operațional al aplicației informatice, în parteneriat cu ATIMMT și STS.

Bugetul Programului, asigurat din fonduri externe nerambursabile aferente Programului Educație și Ocupare (PEO) 2021 – 2027,  este de 446.185.295 euro calculat la cursul Inforeuro din luna aprilie 2024, din care:  Pilonul I – Activarea potențialului anteprenorial al tinerilor, cu un buget de 295.750.000 euro;  Pilonul II – Sprijin pentru dezvoltarea anteprenoriatului în rândul persoanelor din grupul țintă, cu un buget de 150.435.295,00 euro.

În cadrul componentei specifice pilonului I – Activarea potențialului anteprenorial al tinerilor se are în vedere asigurarea accesului la cursuri de formare în vederea dobândirii de competențe anteprenoriale pentru un număr estimat de 25.000 de persoane fizice eligibile în conformitate cu prevederile PEO 2021 -2027.

Minimum 10% din persoanele fizice sprijinite pentru participarea la cursuri de formare în vederea dobândirii de competențe anteprenoriale vor fi persoane ce aparțin minorității rome. Încadrarea în categoria de persoane aparținând minorității rome se realizează pe bază de declarație pe propria răspundere.

În cadrul componentei specifice pilonului I se finanțează un număr estimat de 5.250 de înteprinderi nou înființate. Întreprinderile vor crea prin intermediul programului un număr estimat de 10.500 de locuri de muncă.

În cadrul componentei specifice pilonului II – Sprijin pentru dezvoltarea anteprenoriatului în rândul persoanelor din grupul țintă se are în vedere asigurarea accesului la cursuri de formare în vederea dobândirii de competențe anteprenoriale pentru un număr estimat de 4.600 de persoane fizice eligibile, care au domiciliul în regiunile mai puțin dezvoltate. În cadrul componentei specifice pilonului II se finanțează un număr estimat de 2.500 de întreprinderi nou înființate.

În cadrul întreprinderilor se va crea un număr estimat de 5.000 de locuri de muncă.

Sprijinul financiar pentru beneficiarii de ajutor de minimis este de maximum 250.000 lei/beneficiar de ajutor de minimis și reprezintă maximum 90% din valoarea totală eligibilă a proiectului. Beneficiarul ajutorului de minimis are obligația de a asigura o cofinanțare de minimum 10% din valoarea proiectului.

Totodată, beneficiarii ajutorului de minimis au obligația de a menține ocupate locurile de muncă asumate prin formularul de finanțare pentru o perioadă de minim 24 de luni de la finalizarea perioadei de implementare și nu au dreptul de a înstrăina acțiunile/părțile sociale pe perioada implementării sau sustenabilității afacerii.

Procedura de implementare a Programului se elaborează și aprobă de către MEAT în termen de 30 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei ordonanțe de urgență și se actualizează, după caz, în conformitate cu prevederile Ghidului solicitantului – Condiții Specifice și ale schemei de ajutor de minimis elaborate și aprobate de către MIPE. Pentru implementarea Programului, MEAT va încheia acte adiționale la convențiile de colaborare cu instituțiile de credit  partenere, în vederea plății ajutorului de minimis, respectiv contracte de formare profesională cu furnizorii autorizați de cursuri de antreprenoriat.

Continuare

ECONOMIE

Reguli care obligă companiile să repare produsele uzate

Radio CECCAR FM

Parlamentul European (PE) a adoptat Directiva privind așa-numitul „drept la reparare”, care dă consumatorilor dreptul de a le fi reparate produsele uzate, precum mașini de spălat sau smartphone-uri, de către producători, la un preț rezonabil și într-un termen rezonabil după perioada de garanție legală, relatează Agerpres. Noile norme adoptate de PE clarifică obligațiile producătorilor de a repara bunurile și încurajează consumatorii să prelungească ciclul de viață al produselor reparându-le.

Noile norme prevăd că producătorii au obligația să furnizeze servicii de reparații în timp util și la costuri accesibile și să informeze consumatorii în legătură cu dreptul lor la reparare. Bunurile reparate în perioada de garanție vor beneficia de o prelungire de un an a garanției legale. Astfel, consumatorii vor fi încurajați și mai mult să aleagă să repare produsul în loc să îl înlocuiască.

După ce expiră perioada de garanție, producătorii vor avea în continuare obligația să repare produsele comune de uz casnic, care pot fi reparate din punct de vedere tehnic conform legislației Uniunii. În această categorie intră mașinile de spălat, aspiratoarele și chiar telefoanele mobile. Lista categoriilor de produse poate fi extinsă în timp. Totodată, consumatorii pot să împrumute un dispozitiv cât timp dispozitivul lor este reparat sau pot să opteze pentru unul recondiționat ca alternativă, dacă produsul nu mai poate fi reparat.

Noile norme urmăresc să consolideze piața reparațiilor din Uniune și să reducă costul reparațiilor suportat de consumatori. Producătorii vor avea obligația să ofere piese de schimb și ustensile la un preț rezonabil. De asemenea, le va fi interzis să utilizeze clauze contractuale și tehnici legate de componente sau de programele informatice care împiedică repararea. Mai precis, producătorii nu vor putea să împiedice reparatorii independenți să utilizeze componente second-hand sau imprimate 3D și nici nu vor putea să refuze să repare un produs doar din motive economice sau fiindcă a fost reparat anterior de altcineva.

Pentru a face reparațiile mai accesibile, fiecare țară a Uniunii va trebui să aplice cel puțin una dintre următoarele măsuri: să ofere vouchere și fonduri pentru reparații, să desfășoare campanii de informare, să ofere cursuri de reparare sau să sprijine inițiativele din domeniu de la nivelul comunităților.

„Dreptul consumatorilor de a repara produse va deveni acum o realitate. A repara va fi mai ușor și mai ieftin în loc de a cumpăra produse noi, scumpe. Aceasta este o reușită semnificativă pentru Parlament și angajamentul său de a sprijini consumatorii în lupta împotriva schimbărilor climatice. Noua legislație extinde garanțiile legale cu 12 luni atunci când se optează pentru reparații, oferă un acces mai bun la piesele de schimb și asigură reparații mai ușoare, mai ieftine și mai rapide”, a declarat raportorul Rene Repasi. După ce Directiva va fi aprobată oficial de Consiliu și publicată în Jurnalul Oficial al UE, statele membre vor avea la dispoziție 24 de luni pentru a o transpune în legislația națională.

Continuare

Trending