Suntem și pe

ECONOMIE

ANPIS: Suma plătită în septembrie pentru ajutorul social a depășit 43,5 milioane de lei

CECCAR FM

Publicat

pe

Suma totală plătită în septembrie de statul român pentru ajutorul social (venit minim garantat) s-a ridicat la 43,53 milioane de lei, valoarea medie plătită fiind de 262 lei, conform datelor centralizate de Agenția Națională pentru Plăți și Inspecție Socială (ANPIS), citate de Agerpres. Astfel, în septembrie 2019, au beneficiat de acest ajutor social 166.146 persoane. Cei mai mulți beneficiari erau înregistrați în județele Dolj – 11.171 persoane, Bacău – 9.010 și Buzău – 8.963.

La finele lunii septembrie, erau suspendați de la plată 15.388 beneficiari, cei mai mulți din Dolj – 1.264, Botoșani – 1.051 și Bacău – 913.

Cele mai mari valori ale sumei medii plătite (drepturi curente) au fost înregistrate în județele Sălaj – 336,27 lei, Brașov – 309,79 lei și Harghita – 303,56 lei.

De asemenea, în septembrie 2019, au fost efectuate alte plăți (restanțe, reluări în plată, plăți neachitate, corecții etc.) în contul acestui ajutor în sumă de 285.148 lei.

Venitul minim garantat (VMG), este unul dintre cele mai importante programe de promovare a incluziunii sociale și de combatere a sărăciei. Actul normativ care reglementează acest program este Legea nr.416/2001 privind venitul minim garantat, cu completările și modificările ulterioare.

Potrivit acestei legi, venitul minim garantat se asigură prin acordarea unui ajutor social lunar, care se calculează ca diferență între nivelul venitului minim garantat prevăzut de lege și venitul net lunar al familiei sau al persoanei singure.

Legea nr. 416/2001 privind venitul minim garantat a fost modificată în luna iulie 2018 prin Legea nr.192/2018, în principal cu scopul de a facilita integrarea pe piața forței de muncă a membrilor de familie beneficiari ai ajutorului social. Astfel, în situația în care beneficiarii de ajutor social refuză un loc de muncă sau participarea la serviciile pentru stimularea ocupării forței de muncă și de formare profesională oferite de agențiile pentru ocuparea forței de muncă, dreptul la ajutorul social încetează. În cazul refuzului unui loc de muncă, se poate solicita un alt drept doar după o perioadă de 12 luni de la data deciziei de încetare a dreptului.

A fost prevăzută, de asemenea, obligația primarului de a întocmi planul de activități sezoniere pe baza solicitărilor primite de la persoane juridice, persoane fizice autorizate, întreprinderi individuale sau întreprinderi familiale care au nevoie de forță de muncă, precum și stabilirea condițiilor de efectuare a activităților sezoniere de către beneficiarii de ajutor social, inclusiv remunerarea acestor activități sezoniere. În situația în care beneficiarii de ajutor social refuză de două ori participarea la aceste activități sezoniere, dreptul la ajutorul social încetează, urmând să poată fi solicitat un nou drept doar la un interval de 12 luni, ca și în cazul refuzului unui loc de muncă.

ECONOMIE

Sistem de supraveghere al tranzacțiilor cu deșeuri

CECCAR FM

Publicat

pe

Din 15 ianuarie 2021, toți operatorii din piața de ambalaje vor fi sub lupa SIADT – Sistemul Informatic de Urmărire a Trasabilității Deșeurilor din Ambalaje: de la OIREP-uri (Organizațiile de Implementare a Răspunderii Extinse a Producătorilor – n.r.), la colectori și până la reciclatori, a anunțat astăzi secretarul de stat din Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor (MMAP), Mircea Fechet.

„Așa cum piața lemnului avea nevoie de monitorizarea a tot ceea ce se întâmplă din pădure până în depozite, așa și piața deșeurilor avea nevoie de digitalizarea și urmărirea 24 de ore din 24 a oricărei operațiuni care implică deșeurile de ambalaje, iar acest lucru va fi posibil datorită SIADT”, a spus demnitarul. Declarația a fost făcută cu prilejul conferinței online „Circular Waste – SIATD, primii pași în asigurarea trasabilității deșeurilor de ambalaje”.

În cadrul dezbaterii, participanții au discutat calendarul implementării sistemului informatic SIATD, dezvoltat de Administrația Fondului pentru Mediu, destinat raportării și urmăririi trasabilității deșeurilor din ambalaje. „Practic, odată cu acest sistem, se va face trecerea de la o piață care astăzi (în anumite cazuri) se închide doar pe cifre, la una care se va închide pe cantități reale de deșeuri. Astfel, va duce la dispariția situațiilor în care colectarea sau reciclarea se realizau doar pe hârtie”, a subliniat secretarul de stat.

Potrivit MMAP, SIADT aduce multe noutăți și garanția că totul se desfășoară transparent și conform legii. Actorii din piață vor fi obligați inclusiv la proba existenței deșeurilor care fac obiectul tranzacției: înainte de orice tranzacție, sistemul obligă la încărcarea în aplicație a două fotografii cu încărcătura de deșeuri și patru fotografii cu mijlocul de transport. Totodată, punctul de încărcare a deșeurilor va fi monitorizat prin GPS.

Un alt avantaj al utilizării acestui sistem este că posibilele tranzacții ilegale vor putea fi blocate în timp real. „În momentul în care datele din SIADT ne semnalează că datele între doi sau mai mulți actori implicați în același contract diferă, putem bloca pe loc această tranzacție și putem trimite echipe de control care să verifice suspiciunea care apare în sistem”, a explicat secretarul de stat. Acest aspect va duce la creșterea gradului de eficiență a verificărilor inspectorilor fiscali ai Administrației Fondului pentru Mediu (AFM), având în vedere că vor fi controale țintite.

Scopul creării SIADT este acela de creștere a cantităților de deșeuri reciclate în mod real în România, precum și de „scoatere din joc” a celor care nu dețin licențe de operare. „Piața neagră a deșeurilor din țară trebuie să dispară. Și mai trebuie ceva: să încetăm să mimăm reciclarea și să o impulsionăm la maximum, chiar și în al 12-lea ceas. România are ținte asumate și drumul nu poate fi decât unul singur: să trecem de la țara depozitării la cea a reciclării”, a spus Mircea Fechet.

Continuare

ECONOMIE

Heathrow pierde titlul de cel mai aglomerat aeroport din Europa

CECCAR FM

Publicat

pe

În clasamentul celor mai aglomerate aeroporturi din Europa, Heathrow a pierdut pentru prima dată locul I, fiind întrecut de Paris Charles de Gaulle, din cauza declinului cererii pentru călătoriilor aeriene, în contextul pandemiei de coronavirus (Covid-19), transmit BBC și Reuters, preluate de Agerpres. În primele nouă luni din 2020, aproximativ 19 milioane de pasageri au trecut prin aeroportul londonez Heathrow, față de 19,3 milioane înregistrați de aeroportul din capitala Franței.

La distanță apropiată se află aeroporturile din Amsterdam (Schiphol) și Frankfurt. Acestea, alături de Paris Charles de Gaulle, au introdus testări pentru pasageri, astfel încât s-au redeschis mai repede. În schimb, testarea pasagerilor în Marea Britanie, ca metodă de a se evita carantina „s-a desfășurat într-un ritm prea lent”, astfel încât în trimestrul trei din 2020 numărul pasagerilor care au trecut prin aeroportul londonez a scăzut cu 84%.

„Deja în Franța și Germania, chiar și în Canada și Irlanda, s-a trecut la testări și acesta este modul în care ne asigurăm că protejăm locurile de muncă din Regatul Unit și protejăm oamenii de infecții”, a afirmat Holland Kaye, șeful companiei care administrează Heathrow.

Heathrow, care deja a renunțat la 500 de angajați, a raportat extinderea pierderilor în primele nouă luni din 2020, la 1,5 miliarde de lire sterline (1,95 miliarde de dolari). De asemenea, compania a înrăutățit estimările privind numărul de pasageri în 2021 la 22,6 milioane – mai puțin de un sfert față de nivelul din 2019.

Potrivit Asociației Internaționale de Transportat Aerian (IATA), companiile aeriene europene ar urma să înregistreze pierderi nete de 21,5 miliarde de dolari în 2020 (față de un profit net de 6,5 miliarde de dolari în 2019), ceea ce ar putea pune în pericol șase până la șapte milioane de locuri de muncă din industria aeronautică și sectoarele care au legătură cu aviația în Europa.

Continuare

ECONOMIE

România, a doua cea mai ieftină piață de carburanți din UE

CECCAR FM

Publicat

pe

România are al doilea cel mai mic preț la benzină și motorină din Uniunea Europeană, după Bulgaria, arată cele mai recente date ale Oil Bulletin, publicație a Comisiei Europene, analizate de Agerpres. Astfel, începând cu data de 19 octombrie, benzina costă în România 0,934 euro pe litru în medie, în timp ce media europeană este de 1,265 euro pe litru.

Bulgaria are cel mai mic preț la benzină, respectiv 0,897 euro pe litru, în timp ce benzina cea mai scumpă se găsește în Danemarca – 1,458 euro, urmată de Italia – 1,389 euro și Suedia – 1,362 euro pe litru.

Situația este similară și în ceea ce privește motorina. În România, carburantul diesel costă 0,906 euro pe litru, față de media europeană, care este de 1,105 euro pe litru.

De asemenea, bulgarii plătesc cel mai puțin pentru litrul de motorină, respectiv 0,866 euro, în timp ce țările cele mai scumpe sunt Suedia – 1,341 euro pe litru, Belgia – 1,269 euro și Italia – 1,260 euro pe litru.

Prețurile analizate sunt cele din benzinării, adică au toate taxele incluse.

Conform Oil Bulletin, instituția care furnizează aceste date la Bruxelles din partea României este Ministerul Economiei, Energiei și Mediului de Afaceri. Prețurile prezentate reprezintă media ponderată calculată săptămânal pe baza cotei de piață a fiecărui furnizor de date pentru fiecare tip de carburant.

Continuare

CECCAR BUSINESS MAGAZINE

CECCAR TV

Buletin legislativ

CECCAR Business Review

ceccar.ro

Trending