Suntem și pe

ECONOMIE

În luna august 2019, volumul lucrărilor de construcţii a crescut, faţă de luna precedentă, cu 0,6%

CECCAR FM

Publicat

pe

În luna august 2019, volumul lucrărilor de construcţii a crescut, faţă de luna precedentă, ca serie brută, cu 0,6%, iar ca serie ajustată în funcţie de numărul de zile lucrătoare şi de sezonalitate a rămas la acelaşi nivel, informează INS, conform Mediafax.

Faţă de luna corespunzătoare a anului precedent, volumul lucrărilor de construcţii a crescut, atât ca serie brută, cât şi ca serie ajustată în funcţie de numărul de zile lucrătoare şi de sezonalitate, cu 32,7%, respectiv cu 35,0%.

În perioada 1.I-31.VIII.2019, faţă de perioada 1.I-31.VIII.2018, volumul lucrărilor de construcţii a crescut, ca serie brută, cu 27,0%, iar ca serie ajustată în funcţie de numărul de zile lucrătoare şi de sezonalitate, cu 20,6%.

Comparativ cu iulie 2019, volumul total al lucrărilor de construcţii a crescut, ca serie brută, cu 0,6%, creştere evidenţiată la lucrările de întreţinere şi reparaţii curente (+13,8%). Lucrările de reparaţii capitale şi lucrările de construcţii noi au scăzut cu 7,1%, respectiv cu 2,3%.

Pe obiecte de construcţii, seria brută indică o creştere a volumului construcţiilor inginereşti cu 3,0% şi a clădirilor nerezidenţiale cu 0,1%. Volumul lucrărilor de construcţii a scăzut la clădirile rezidenţiale cu 4,3%.

Ca serie ajustată în funcţie de numărul de zile lucrătoare şi de sezonalitate, volumul total al lucrărilor de construcţii a rămas la acelaşi nivel. Creştere s-a evidenţiat la lucrările de întreţinere şi reparaţii curente (+7,6%). Volumul lucrărilor de reparaţii capitale şi al lucrărilor de construcţii noi a scăzut cu 8,9%, respectiv cu 2,0%.

Pe obiecte de construcţii, seria ajustată în funcţie de numărul de zile lucrătoare şi de sezonalitate indică o creştere a volumului lucrărilor de construcții la clădirile nerezidenţiale cu 2,5% şi la lucrările de construcții inginereşti cu 0,2%. Volumul lucrărilor de construcţii la clădirile rezidențiale a scăzut cu 3,1%.

Comparativ cu august 2018, volumul total al lucrărilor de construcţii, ca serie brută, a crescut cu 32,7%. Pe elemente de structură au fost înregistrate creşteri ale volumului lucrărilor de construcţii noi şi lucrărilor de întreţinere şi reparaţii curente (+36,6% fiecare) şi lucrărilor de reparaţii capitale (+ 1,1%).

Pe obiecte de construcţii, seria brută evidențiază creșteri ale volumului lucrărilor de construcţii astfel: clădiri nerezidenţiale cu 50,4%, clădiri rezidenţiale cu 31,0% şi la construcţii inginereşti cu 25,5%.

Ca serie ajustată în funcţie de numărul de zile lucrătoare şi de sezonalitate, volumul lucrărilor de construcţii a crescut cu 35,0%. Pe elemente de structură s-au înregistrat creşteri astfel: lucrările de construcţii noi (+40,6%), lucrările de întreţinere şi reparaţii curente (+36,9%) şi la lucrările de reparaţii capitale (+2,7%).

Pe obiecte de construcţii, seria ajustată în funcţie de numărul de zile lucrătoare şi de sezonalitate indică creșteri ale volumului lucrărilor de construcţii astfel: clădirile nerezidenţiale (+52,9%), clădirile rezidenţiale (+33,5%) şi la construcţiile inginereşti (+25,8%).

În primele opt luni, comparativ cu primele opt luni din 2018, volumul total al lucrărilor de construcţii, ca serie brută, a crescut cu 27,0%. Pe elemente de structură au avut loc creşteri la construcţiile noi (+33,5%), lucrările de întreţinere şi reparaţii curente (+18,6%) şi la lucrările de reparaţii capitale (+2,3%).

Pe obiecte de construcţii, ca serie brută, au avut loc creşteri ale volumului de lucrări de construcții astfel: clădirile nerezidenţiale cu 39,5%, clădirile rezidenţiale cu 35,2% şi la lucrările de construcţii inginereşti cu 16,3%.

Ca serie ajustată în funcţie de numărul de zile lucrătoare şi de sezonalitate, volumul total al lucrărilor de construcţii a crescut cu 20,6%, creştere reflectată în volumul lucrărilor de construcţii noi cu 28,5%, lucrărilor de întreţinere şi reparaţii curente cu 10,9% şi al lucrărilor de reparaţii capitale cu 2,8%.

Pe obiecte de construcţii, seria ajustată în funcţie de numărul de zile lucrătoare şi de sezonalitate evidențiază creșterea volumului lucrărilor de construcţii la clădirile nerezidenţiale cu 34,2%, clădirile rezidenţiale cu 32,2% şi la construcţiile inginereşti cu 10,7%.

ECONOMIE

Trecerea la ora de iarnă în transportul feroviar de călători

În noaptea de 24/25 octombrie 2020, când ora 4 AM devine ora 3 AM, toate trenurile de călători care au ora de plecare din stațiile de formare după ora 4 AM vor pleca la orele din Mersul de tren în vigoare, respectând ora Europei Orientale.

CECCAR FM

Publicat

pe

CFR Călători informează că începând din 25 octombrie 2020, în activitatea de transport feroviar de pasageri se va trece la ora Europei Orientale, ora 4 AM devenind ora 3 AM. „Trecerea la ora Europei Orientale nu modifică mersul trenurilor în vigoare”, precizează compania, într-un comunicat.

Astfel, în noaptea de 24/25 octombrie 2020, când ora 4 AM devine ora 3 AM, toate trenurile de călători care au ora de plecare din stațiile de formare după ora 4 AM vor pleca la orele din Mersul de tren în vigoare, respectând ora Europei Orientale. Trenurile de călători aflate în circulație după ora 4 AM, ora oficială de vară, vor opri în stațiile din parcurs stabilite, unde vor staționa până la ora de plecare din orarul în vigoare după noua oră a Europei Orientale, iar trenurile care mai au de parcurs o distanță scurtă până la stația finală își vor continua mersul până la destinație.

Având în vedere că și în țările vecine trecerea de la ora de vară la ora Europei Orientale oficială se face în aceeași zi de 25 octombrie 2020, între stațiile de frontieră trenurile vor circula după orele din Mersul de tren în vigoare.

Continuare

ECONOMIE

Depunerea declarațiilor fiscale va fi amânată până la 25 decembrie

Ministrul Finanțelor: Depunerea declarațiilor fiscale va fi amânată până la 25 decembrie; rambursarea TVA cu control ulterior, până la 25 ianuarie 2021

CECCAR FM

Publicat

pe

Depunerea declarațiilor fiscale de către firme va fi amânată până la 25 decembrie 2020, iar rambursarea TVA cu control ulterior ar putea fi prelungită până la 25 ianuarie, anul viitor, a anunțat, la un eveniment de specialitate, ministrul Finanțelor Publice, Florin Cîțu, citat de Agerpres.

„Ne gândim la anul viitor pentru că se pare că această criză nu s-a terminat. Vom avea și la anul costuri legate de această criză și va trebui să luăm măsuri prin care să susținem sectoare din economie. Vă pot spune în premieră că, deja, am lucrat puțin la varianta de Ordonanță de Urgență care o să fie aprobată joi pentru amânarea declarațiilor. Vom permite ca, până la 25 decembrie 2020, să nu existe penalități pentru cei care nu reușesc să plătească la timp și, în plus, extindem rambursarea TVA cu control ulterior până la 25 ianuarie (2021 – n. r.), cred. Lăsăm lucrurile cât mai flexibile, cât mai ușoare pentru oameni, pentru companii să poată funcționa în acest mediu dificil. Reducem cu 50% și acea dobândă pe care o percepea statul zilnic celor care aveau întârzieri la plată”, a menționat Florin Cîțu, la conferința anuală a Asociației Berarii României.

Ministrul de Finanțe a spus că „șocul asimetric” care a lovit România a fost contraatacat cu măsuri de ajutor pentru toate sectoarele, inclusiv pentru HoReCa. „Șocul care a lovit România a lovit asimetric. Nu a lovit pe toată lumea la fel. Sunt anumite sectoare din economie, cum este HoReCa, care au fost lovite mai puternic și atunci a fost nevoie de măsuri care să meargă exact pentru acest sector. Aici revin asupra impozitului specific, ceea ce înseamnă că măsurile pe care le vom lua în ședința de Guvern de joi (22 octombrie – n. r.) efectiv înseamnă că în 2020 sectorul nu trebuie să plătească impozit specific. Am prelungit pentru autoritățile locale posibilitatea de a reduce taxele la clădiri (chirii etc.) până la finalul anului. Eu spun că IMM Invest a fost un program care, deși a început într-un stil mai ciudat, astăzi vorbim de 20.000 de companii care au accesat credite de capital și investiții, iar sectorul HoReCa este între locul 3 și 4 ca beneficiari ai acestei măsuri. Măsura de ajutor de șomaj tehnic se derulează până la finalul anului”, a afirmat oficialul.

Acesta a adăugat că impactul măsurilor economico-sociale luate de Guvern în acest an se ridică la 7% din PIB.

„Tot până la finalul anului, cei care au fost închiși prin decizia autorităților pot să beneficieze de șomaj tehnic plătit cu bani de la buget și după aceea pot să beneficieze de cei 41,5% susținere din salariu. Ideea este că au fost deja măsuri luate și sunt discuții în continuare referitor la ce putem să facem în perioada următoare. Eu aș vrea să văd un pic impactul acestor măsuri. Deja vorbim de măsuri pentru întreaga economie care se ridică la 7% din PIB, măsuri pe care le-am luat anul acesta și bani care nu erau în buget la începutul anului”, a subliniat ministrul.

Continuare

ECONOMIE

Obligațiuni cu impact social în cadrul Instrumentului SURE

Comisia Europeană a emis primele obligațiuni cu impact social în cadrul Instrumentului SURE al UE

CECCAR FM

Publicat

pe

Comisia Europeană (CE) a emis o obligațiune inaugurală cu impact social în valoare de 17 miliarde euro în cadrul Instrumentului SURE al UE pentru a contribui la protejarea locurilor de muncă și la menținerea nivelului de ocupare a forței de muncă, a anunțat Executivul comunitar, într-un comunicat. „Emisiunea a constat în două obligațiuni, suma de 10 miliarde euro fiind exigibilă pentru rambursare în octombrie 2030, iar suma de 7 miliarde euro fiind exigibilă pentru rambursare în 2040. A existat un interes foarte puternic din partea investitorilor în ceea ce privește acest instrument cu rating ridicat, iar obligațiunile au fost supralicitate de peste 13 ori mai mult, ceea ce a dus la crearea unor condiții avantajoase în materie de stabilire a prețurilor pentru ambele obligațiuni”, se menționează în comunicat.

„Pentru prima dată în istorie, Comisia emite obligațiuni cu impact social pe piață, pentru a atrage fonduri care vor contribui la menținerea lucrătorilor încadrați în muncă. Acest demers fără precedent este pe măsura perioadei ieșite din comun pe care o trăim. Nu precupețim niciun efort pentru a proteja mijloacele de subzistență în Europa. Mă bucur că țările grav afectate de criză vor primi rapid sprijin în cadrul Instrumentului SURE”, a declarat președinta CE, Ursula von der Leyen.

„Ambele obligațiuni au fost emise în condiții atractive, reflectând nivelul ridicat al interesului suscitat. Prețul obligațiunii pe 10 ani a fost fixat la 3 puncte de bază peste ratele de swap intermediare. Prețul obligațiunii pe 20 ani a fost fixat la 14 puncte de bază peste ratele de swap intermediare. Primele finale de emisiune nouă au fost estimate la 1 punct de bază pentru tranșa pe 10 ani și, respectiv, la 2 puncte de bază pentru tranșa pe 20 de ani, ambele valori fiind extrem de limitate, având în vedere cantitățile imprimate. Este vorba de condiții de tarifare atractive pentru cea mai mare emisiune de obligațiuni efectuată de Comisie până în momentul de față și de un început promițător al programului SURE. Condițiile în care Comisia contractează împrumuturi sunt transferate direct statelor membre care beneficiază de respectivele împrumuturi. Băncile care au sprijinit Comisia Europeană la efectuarea acestei tranzacții („coordonatorii comuni ai emisiunii” – joint bookrunners) au fost Barclays (IRL), BNP Paribas, Deutsche Bank, Nomura și UniCredit”, se precizează în comunicat.

Fondurile atrase vor fi transferate statelor membre beneficiare sub formă de împrumuturi, pentru a le ajuta să acopere costurile legate în mod direct de finanțarea sistemelor naționale de șomaj tehnic și a unor măsuri similare, puse în aplicare ca răspuns la pandemie.

În acest context, Comisia a anunțat la începutul acestei luni că va emite, sub formă de obligațiuni cu impact social, suma integrală a obligațiunilor în cadrul Instrumentului SURE al UE, care poate atinge până la 100 miliarde euro, și a adoptat Cadrul privind obligațiunile cu impact social, care a făcut obiectul unei evaluări independente.

Instrumentul SURE. Până în prezent, s-a decis că 17 state membre vor primi sprijin financiar în cadrul Instrumentului SURE, fondurile fiind menite să contribuie la protejarea locurilor de muncă și a persoanelor încadrate în muncă. Sprijinul financiar va fi oferit sub formă de împrumuturi acordate de UE în condiții avantajoase statelor membre. Aceste împrumuturi vor ajuta statele membre să acopere costurile legate în mod direct de finanțarea sistemelor naționale de șomaj tehnic și a altor măsuri similare, puse în aplicare ca răspuns la pandemie, în special pentru lucrătorii independenți. De asemenea, Instrumentul SURE ar putea finanța unele măsuri legate de sănătate, în special la locul de muncă, ce sunt menite să asigure revenirea în condiții de siguranță la o activitate economică normală.

Statele membre încă mai pot depune cereri oficiale pentru a beneficia de sprijinul acordat în cadrul Instrumentului SURE. Acesta are o capacitate financiară globală de până la 100 miliarde euro, fiind menit să contribuie la protejarea locurilor de muncă și a lucrătorilor afectați de pandemie.

Continuare

CECCAR BUSINESS MAGAZINE

CECCAR TV

Buletin legislativ

CECCAR Business Review

ceccar.ro

Trending