Connect with us

ECONOMIE

OECD: Economia României va încetini în 2020. Spațiul fiscal trebuie reconstruit

Ritmul de creştere al economiei României va încetini la 3,2% în 2020 și va reaccelera la 3,7% în 2021, se arată în cele mai recente estimări ale Organizației pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OECD), care punctează că riscurile de supraîncălzire vor dispărea.

CECCAR FM

Publicat

pe

Ritmul de creştere al economiei României va încetini la 3,2% în 2020 și va reaccelera la 3,7% în 2021, se arată în cele mai recente estimări ale Organizației pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OECD), care punctează că riscurile de supraîncălzire vor dispărea.

„În timp ce salariile vor reveni la creșteri de o singură cifră, consumul privat este așteptat să rămână robust, susținut de creșteri ale pensiilor. Deficitul comercial va crește în continuare din cauza cererii externe slabe și a competitivității scăzute a prețurilor. Creșterea investițiilor va rămâne la un ritm moderat, sprijinită de o absorbție mai mare a fondurilor europene”, arată OECD, potrivit Mediafax.

Cererea internă se va ameliora în 2020 și reaccelera în 2021, mai punctează OECD. Importurile vor lua o traiectorie similară.

Deși datoria publică ca procent din PIB este încă moderată, spațiul fiscal este limitat iar climatul extern volatil ar putea limita capacitatea de finanțare. OECD mai punctează că o politică fiscală prudentă necesită eforturi de consolidare care ar trebui să ia forma revizuirii planului de cheltuieli bugetare și îmbunătățirea eficienței colectării taxelor.

Creșterea economică solidă din 2019 a fost susținută de consumul robust și investițiile puternice din sectorul construcțiilor, în timp ce creșterile de salarii atât în sectorul public cât și în cel privat au majorat puterea de cumpărare a gospodăriilor, spune OECD în raport.

„Șomajul a atins un nivel scăzut record și deficitul de forță de muncă s-a intensificat. Creșterea costurilor cu forța de muncă a afectat competitivitatea prețurilor producătorilor autohtoni, contribuind la lărgirea deficitului de cont curent. În plus, încetinirea comerțului global a afectat creșterea producției industriale și a exporturilor. Încrederea întreprinderilor se deteriorează și utilizarea capacității (de producție) scade”, potrivit raportului OECD.

Totodată, organizația arată că politicile expansioniste și pro-ciclice din trecut au redus spațiul fiscal disponibil, iar deficitul bugetar este prognozat să continue tendința de creștere în următorii doi ani.

„Reforma pensiilor va majora cheltuielile bugetare cu 2% din PIB până în 2021. Îmbunătățirile preconizate în colectarea taxelor și impozitelor și în eficiența instituțiilor sectorului public nu sunt așteptate să se materializeze destul de rapid pentru a compensa majorarea cheltuielilor publice. În consecință, poziția fiscală este așteptată să fie în general neutră în 2020 și puternic expansionistă în 2021”, spune OECD.

Deteriorarea echilibrului bugetar crează riscul unei potențiale pierderi a încrederii investitorilor în cazul unui șoc macroeconomic negativ, iar spațiul fiscal trebuie reconstruit pentru reducerea riscurilor și păstrarea sustenabilității finanțelor publice.

„Pentru a reduce deficitul bugetar, guvernul trebuie să reconsidere anvergura și/sau calendarul reformei pensiilor (n.r. – de exemplu majorării pensiilor la 1 septembrie 2020 cu 40%). În caz contrar, efortul de consolidare ar putea fi nevoit să se bazeze pe reduceri de cheltuieli în zone prioritare, inclusive educația, sănătatea și infrastructura. Majorarea taxelor care sunt cel mai puțin așteptate să perturbe creșterea, cum ar fi impozite pe proprietate și pe mediu, ar putea fi luate în considerare”, mai arată OECD.

Deficitul de cont curent este prognozat să depășească 5% din PIB în 2019, iar principalele riscuri includ o continuare a deteriorării cererii din Uniunea Europeană pentru bunurile românești și volatilitatea financiară globală care ar putea conduce la ieșiri de capital, se mai notează în raport, care estimează o creștere economică de 4% pentru România în acest an.

ECONOMIE

ASF: Pe piața RCA, concurența este în creștere, tarifele în scădere

CECCAR FM

Publicat

pe

Piața RCA confirmă, după prima jumătate a anului 2022, că a reușit să depășească efectele dispariției City Insurance SA, fostul lider din domeniu, conform datelor centralizate de Autoritatea de Supraveghere Financiară (ASF), citate de Agerpres.

„Eficiența măsurilor fără precedent, luate de Autoritatea de Supraveghere Financiară (ASF) atât în ceea ce privește legislația în domeniu, cât și în ceea ce privește activitatea de control și supraveghere, este confirmată de datele preliminare raportate de firmele de asigurare pentru primele 6 luni din 2022”, susțin reprezentanții ASF.

Concret, nivelul de concentrare a pieței, deși este încă ridicat, a ajuns la cea mai redusă cotă din ultimii opt ani. „După ce crescuse substanțial, în contextul ieșirii din piață a City Insurance SA, Euroins, liderul actual al pieței RCA, a revenit, în al doilea trimestru al acestui an, la nivelul din perioada similară a lui 2021 în ceea privește cota de piață, scăzând până la 31,8%, în iunie 2022, de la 36% la finalul lui martie a acestui an”, se menționează în comunicat.

Corelată cu evoluția celorlalte companii autorizate să vândă RCA, dinamica cotei de piață a celui mai mare jucător sugerează că deficitul de asigurare creat de ieșirea City Insurance SA a fost acoperit echilibrat, de întreaga piață, fără apariția unor distorsiuni care să încarce până la cote alarmante un singur jucător.

De altfel, acest lucru se vede și din situația plăților efectuate de cei opt jucători activi, în primul semestru al anului 2022. „Euroins are o cotă de peste 50% din despăgubirile brute. Comportamentul Euroins este și rezultatul acțiunilor Autorității de Supraveghere Financiară (ASF), care a fost activă prin supraveghere permanentă și acțiuni de control, unele soldate cu sancțiuni”, se mai spune în comunicat.

„O evoluție îmbucurătoare poate fi observată și în ceea ce privește prețurile. Primele medii s-au stabilizat și chiar au intrat pe un trend descendent, începând cu cel de-al doilea trimestru al acestui an, conform datelor centralizate de ASF. Prima medie pentru persoane fizice era de 904 lei la finalul lunii iunie, față de 913 lei la finalul lui martie. La persoane juridice, prima medie a rămas aproximativ la același nivel, fiind de 1.984 de lei, față de 1.943 de lei în martie”, se mai spune în comunicat.

Potrivit sursei citate, față de prima parte a lui 2021, creșterile sunt încă substanțiale, însă „stabilizarea și chiar ușoara scădere la nivelul persoanelor fizice reprezintă semne pozitive care arată că diversificarea pieței are rezultate palpabile”.

„Indicatorii s-au îmbunătățit și în ceea ce privește daunalitatea. La nivel de piață, rata combinată a ajuns la 107%, față de peste 112% la finalul primului trimestru al acestui an, peste 142% în al doilea trimestru din 2021 și peste 161% la finalul lui 2021”, se menționează în comunicat.

Conform ASF, nivelul comisioanelor din prime, plătit de asigurători pentru distribuția de RCA, a scăzut la 10,72%, la nivelul primului semestru din 2022, față de 14,40% în semestrul 1 al anului 2021.

În același timp, rata daunei a scăzut substanțial în al doilea trimestru al acestui an, la 74,85%, față de 109,15% în al doilea trimestru al lui 2021.

„Această dinamică arată că asigurătorii și-au redus substanțial pierderile. Amintim că rata combinată a daunei se calculează ca raport între suma daunelor achitate și cheltuielilor de distribuție și administrare și, respectiv, primele brute câștigate”, se mai precizează în comunicat.

Continuare

ECONOMIE

BNR prognozează o rată a inflației de 13,9% în decembrie 2022 și de 2,3% în iunie 2024

CECCAR FM

Publicat

pe

Banca Națională a României (BNR) prognozează o rată a inflației de 13,9% în decembrie 2022, de 7,5% în decembrie 2023 și de 2,3% în iunie 2024, conform Raportului asupra inflației prezentat astăzi de guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, informează Mediafax.

Guvernatorul spune că rata inflației se va plafona în acest trimestru, chiar dacă este posibil ca în august să se înregistreze unele creșteri. „Treptat-treptat, tendința e de scădere”, o majorare urmând să se înregistreze în perioada martie – aprilie a anului viitor, generată de posibilitatea încetării schemei de sprijin a consumatorilor.

Războiul din Ucraina, evoluțiile de pe piața muncii rămân, însă, o sursă majoră de incertitudini și riscuri la adresa perspectivei activității economice.

La precedentul raport asupra inflației, în luna mai, BNR santicipa că inflația va atinge la finele acestui an la 12,5%, după un maxim de peste 14% în luna iunie. Pentru 2023, prognoza era de scădere la o cifră în trimestrele II, III și IV și să ajungă la 6,7%.

Continuare

ECONOMIE

CE a aprobat o schemă de ajutoare a României pentru a sprijini producția de hidrogen

CECCAR FM

Publicat

pe

Comisia Europeană (CE) a aprobat o schemă de ajutoare de stat pentru România în valoare de 149 milioane euro pusă la dispoziție prin intermediul Mecanismului de Redresare și Reziliență (MRR) pentru a sprijini producția de hidrogen din surse regenerabile, a anunțat Executivul comunitar, într-un comunicat. „Scopul măsurii este să contribuie la dezvoltarea hidrogenului din surse regenerabile, în conformitate cu obiectivele Strategiei UE pentru hidrogen și cu Pactul verde al UE”, se menționează în comunicat.

Schema va contribui, de asemenea, la obiectivele planului REPowerEU de a reduce dependența de combustibilii fosili din Rusia și de a accelera tranziția verde.

Vicepreședinta executivă Margrethe Vestager, responsabilă cu politica în domeniul concurenței, a declarat: „Această schemă în valoare de 149 milioane euro permite României să își consolideze capacitățile de producție de hidrogen din surse regenerabile, limitând, în același timp, posibile denaturări ale concurenței. Măsura adoptată acum va contribui la realizarea Strategiei UE pentru hidrogen și a ambițiilor Pactului verde european. Mai mult decât atât, măsura va ajuta România să înlocuiască gazele naturale, cărbunele și petrolul din industriile greu de decarbonizat și din transporturi și să își reducă dependența de combustibilii fosili importați, în conformitate cu planul REPowerEU”.

Schema notificată de România, care se va desfășura până la 31 decembrie 2023, va fi finanțată parțial prin MRR, în urma evaluării pozitive de către Comisie a Planului de redresare și reziliență al României (PNRR) și a adoptării acestuia de către Consiliu.

Schema va sprijini construcția de noi instalații pentru producția de hidrogen din surse regenerabile, cu scopul de a realiza, până la 31 decembrie 2025, capacități de producție a hidrogenului din surse regenerabile de cel puțin 100 MW în instalații de electroliză care să producă cel puțin 10.000 de tone de hidrogen pe an.

Schema este deschisă (i) întreprinderilor de toate dimensiunile care își desfășoară activitatea în domeniul producției de hidrogen sau de energie electrică, (ii) unităților administrativ-teritoriale sau (iii) institutelor naționale de cercetare și dezvoltare din domeniul energiei, inclusiv asociațiilor sau parteneriatelor formate de actorii respectivi. În cadrul schemei, sprijinul va fi acordat sub formă de granturi directe. Valoarea maximă a ajutorului care poate fi acordat fiecărui proiect nu va depăși 50 milioane euro.

Proiectele vor fi selectate printr-o procedură de ofertare transparentă și nediscriminatorie, în cadrul căreia beneficiarii vor concura pentru cea mai mică valoare a ajutorului pe MW de capacitate de electroliză instalată. Prima cerere de proiecte a fost lansată în luna iunie 2022. 

CE a evaluat măsura în temeiul normelor UE privind ajutoarele de stat, în special al articolului 107 alineatul (3) litera (c) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene („TFUE”), care permite țărilor UE să sprijine dezvoltarea anumitor activități economice în anumite condiții, precum și în temeiul Orientărilor din 2022 privind ajutoarele de stat pentru climă, protecția mediului și energie. CE a constatat că schema:  facilitează dezvoltarea anumitor activități economice, în special producția de hidrogen din surse regenerabile; ▪ are un „efect stimulativ”, deoarece beneficiarii nu ar efectua investițiile în hidrogenul din surse regenerabile în aceeași măsură în absența sprijinului public; ▪ are un impact limitat asupra concurenței și a schimburilor comerciale în cadrul UE. În special, schema este necesară și adecvată pentru a asigura producția de hidrogen din surse regenerabile. De asemenea, schema este proporțională, întrucât nivelul ajutorului corespunde nevoilor de finanțare efective. În plus, vor fi instituite garanțiile necesare care să limiteze ajutorul la minimum, inclusiv o procedură de ofertare concurențială pentru acordarea ajutorului; ▪ generează efecte pozitive care compensează orice eventuală denaturare a concurenței și a schimburilor comerciale în UE.

„Pe acest temei, Comisia a aprobat măsura în temeiul normelor UE privind ajutoarele de stat”, se menționează în comunicatul CE.

Continuare

CECCAR BUSINESS MAGAZINE

CECCAR TV

Buletin legislativ

CECCAR BUSINESS REVIEW

ceccar.ro

Trending

  • http://southcast01.ceccarfm.ro:8000/
  • CECCAR FM