Rețele sociale

ECONOMIE

A 28-a ediție a Topului Național al Firmelor Private din România

Radio CECCAR FM

Consiliul Național al Întreprinderilor Private Mici și Mijlocii din România (CNIPMMR) a organizat astăzi cea de-a 28-a ediție a „Topului Național al Firmelor Private din România”, cel mai mare eveniment de recunoaștere a meritelor antreprenorilor din țara noastră. La eveniment au fost premiate atât fizic, cât și online, companii situate pe primele locuri în clasamentul general la nivel național, clasamentul național pe domenii de activitate – cod CAEN și clasamentul județean, acordându-se, de asemenea, o serie de premii speciale.

Premierea a fost realizată pe baza următoarelor criterii: performanță globală, productivitate, cifră de afaceri și profit brut, valoarea totală a principalilor indicatori ai firmelor participante fiind de aproximativ 11 miliarde de lei cifra de afaceri, 1 miliard de lei profit brut și peste 36.000 de salariați reprezentanți ai firmelor premiate.

„Anul acesta a fost cu atât mai importantă organizarea acestui eveniment, chiar și într-o manieră hibridă, pentru a le mulțumi întreprinzătorilor pentru eforturile lor din acest an, pentru ceea ce fac pentru România, pentru comunitățile din care ei fac parte. Această perioadă este una dificilă pentru noi toți, este o perioadă în care vrem să menținem competitivitatea firmelor, vrem să menținem locurile de muncă, însă trebuie să ne uitam și la ce înseamnă relansarea economică. La CNIPMMR ne uităm și pe ceea ce se va întâmpla cu economia României și sperăm ca, la un moment dat, să trecem de acestă perioadă și să ne concentrăm doar pe ceea ce înseamnă reconstrucție economică. Noi am realizat un program ce cuprinde peste 60 de măsuri pentru o bună guvernare unde propunem ca într-un termen de patru ani să ducem România în primele 20 de țări privind ușurinta derulării unei afaceri, să luăm o serie de măsuri instituționale precum înființarea unui minister dedicat IMM-urilor și digitalizării, să susținem realizarea unor programe pentru start-up-uri în rândul tinerilor sau să dezvoltăm turismul românesc prin atragerea de noi turiști. În egală măsură, stimularea creării de locuri de muncă în această perioadă este un lucru esențial pentru economia României”, a precizat, în cuvântul de deschidere a evenimentului, președintele CNIPMMR, Florin Jianu.

La rândul său, premierul Ludovic Orban a menționat: „Participarea mea la Topul Național al Firmelor Private din România este dictată de convingerea că mediul de afaceri, IMM-urile, trebuie să fie un partener serios al Guvernului, implicat în susținerea fundamentărilor care să ducă la decizii cu efect în economia românească. Guvernul pe care îl conduc este deschis dialogului permanent, multe dintre decizii au fost luate în discuții, dezbateri, cu reprezentanții mediului de afaceri. O țară în care există un mediu de afaceri prietenos, inițiativă economică și un parteneriat între întreprinzători și decidenții guvernamentali, este o țară care merge bine. Iar o țară în care afacerile merg bine este o țară în care fiecare om poate să trăiască mai bine. Obiectivul nostru fundamental este să fim permanent atenți la ce se întâmplă în mediul de afaceri pentru a genera cât mai multe programe, proiecte, decizii la nivel guvernamental care să vină în sprijinul antreprenorilor”.

Mesajul adresat de președintele României, Klaus Iohannis, a fost transmis de Cosmin Marinescu, consilier prezidențial: „Transmit felicitări întreprinzătorilor ale căror performanțe sunt astfel răsplătite. Modelele de succes trebuie să capete recunoaștere, cu atât mai mult în perioada actuală, marcată de atâtea dificultăți și provocări economice. Cunosc dificultățile prin care treceți ca întreprinzători, și nu mă refer doar la bilanțuri și cifre de afaceri, ci mai ales la eforturile deosebite de adaptare pentru asigurarea protecției sanitare a oamenilor, eforturi pentru care vă felicit. În ceea ce privește problema finanțării, avem asigurarea că vor exista resurse pentru derularea în continuare a programelor de finanțare a economiei, prin credite garantate și granturi pentru capital de lucru și investiții. O altă sursă de finanțare, deosebit de importantă, este reprezentată de programele operaționale, în special prin fondurile mai accesibile destinate IMM-urilor”.

Adrian Zuckerman, ambasadorul Statelor Unite ale Americii în România, a transmis, la rândul său, un mesaj participanților, în care a relevat: „România este o țară cu foarte mulți antreprenori și susținem eforturile CNIPMMR în promovarea și dezvoltarea mediului antreprenorial. Pentru un mediu antreprenorial sănătos este nevoie de oameni minunați și talentați, asa cum sunteți dvs. Dar acesta este doar un prim pas, ceea ce mai este necesar este un mediu în care rodul ideilor și muncii dvs. să crească”.

În intervenția sa, Virgil Popescu, ministrul Economiei, Energiei și Mediului de Afaceri, a subliniat: „IMM-urile sunt foarte importante, pentru noi, pentru mine ca ministru al Economiei și sunt un pilon important al economiei românești. Atunci când România a avut nevoie, antreprenorii din țară și-au mutat producția și s-au reorientat spre ceea ce piața a avut nevoie, spre ce românii au avut nevoie și au reușit. Împreună vom reuși să trecem peste această perioadă dificilă. Sunt multe lucruri pe care le putem face împreună printr-un parteneriat mediu de afaceri – Guvern și vă asigur că multe din programe vor fi prinse în programul nostru viitor”.

În cuvântul său, Violeta Alexandru, ministrul Muncii și Protecției Sociale, a arătat că „în calitate de ministru al Muncii, văd deja cum s-a făcut performanță în acest an în companiile din România. Cine a știut să facă performanță în acest an este un luptător, este un om care a știut să își respecte echipa, un om vizionar, un om care a înțeles să se adapteze, inclusiv prin folosirea tehnologiei. De aceea, m-am bucurat că am găsit sprijin în echipa guvernamentală în a acorda ceea ce puține state europene au făcut-o, și anume oferirea unui sprijin de 2500 de lei pentru fiecare persoană care lucrează în regim de telemuncă”.

ECONOMIE

ANAF: Modificări în cuprinsul unor formulare de declarații de impunere

Radio CECCAR FM

Agenția Națională de Administrare Fiscală (ANAF) a modificat, prin OPANAF nr. 779/2024, publicat în  Monitorul Oficial nr. 374 din 22 aprilie 2024, o serie de acte normative din domeniul declarării impozitelor, taxelor și contribuțiilor sociale.

ANAF reamintește, în Referatul de aprobare a actului normativ, că, potrivit dispozițiilor art. 9 alin. (1) din OUG nr. 116/2023 privind unele măsuri pentru gestionarea și evidențierea veniturilor curente ale bugetului public prin implementarea unor proiecte de digitalizare, începând cu data de 1 ianuarie 2024 s-a înființat, la nivelul instituției, Evidența operativă a veniturilor din digitalizare, care are drept scop evidențierea/urmărirea/ monitorizarea lunară a veniturilor suplimentare rezultate ca urmare a utilizării neconcordanțelor și/sau inadvertențelor identificate prin Sistemul informatic de interes strategic național (SIISN) și a modulelor de valorificare, precum și ca urmare a utilizării profilelor de risc.

Notificările de conformare cuprind riscurile fiscale identificate și se transmit de organele cu atribuții de control, în temeiul prevederilor Legii nr. 207/2015 privind Codul de procedură fiscală, cu modificările și completările ulterioare, în scopul reanalizării de către contribuabili a situației fiscale și, după caz, de a depune sau de a corecta declarațiile fiscale.

În vederea identificării declarațiilor rectificative depuse de contribuabili ca urmare a unei notificări de conformare transmisă de organele fiscale, ANAF a stabilit, prin noul Ordin, ca, în cuprinsul formularelor de declarații de impunere, pentru care este prevăzută și posibilitatea de rectificare a datelor declarate inițial, să fie cuprinsă o căsuță distinctă pentru această situație.

Formularele de declarații fiscale vizate de această modificare sunt:

 formularul 101 „Declarație privind impozitul pe profit”;

▪ formularul 101 Grup fiscal „Declarație consolidată privind impozitul pe profit determinat de grupul fiscal”;

▪ formularul (301) „Decont special de taxă pe valoarea adăugată”;

▪ formularul (307) „Declarație privind sumele rezultate din ajustarea/corecția ajustărilor/regularizarea taxei pe valoarea adăugată”;

▪ formularul (311) „Declarație privind taxa pe valoarea adăugată colectată datorată de către persoanele impozabile al căror cod de înregistrare în scopuri de taxă pe valoarea adăugată a fost anulat conform art. 316 alin. (11) lit. a) – e), lit. g) sau lit. h) din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal”;

▪ formularul 710 „Declarație rectificativă”.

Tot ca urmare a unei notificări de conformare transmisă de organele fiscale, persoana impozabilă înregistrată în scopuri de TVA poate solicita corectarea erorilor materiale din decontul de taxă pe valoarea adăugată.

Pentru a identifica această sursă de venituri, ANAF a modificat OPANAF nr.3604/2015, prin:  aprobarea unui nou formular, „Cerere privind corectarea erorilor materiale din decontul de taxă pe valoarea adăugată„, în care contribuabilul să poată menționa că solicitarea de corectare a erorilor materiale este formulată ca urmare a unei notificări de conformare; ▪ completarea Instrucțiunilor de corectare a erorilor materiale din deconturile de taxă pe valoarea adăugată, astfel încât în formularul ”Decizie de corectare a erorilor materiale din decontul de taxă pe valoarea adăugată” să se înscrie o mențiune referitoare la faptul că solicitarea de corectare a fost formulată ca urmare a unei notificări de conformare.

Continuare

ECONOMIE

Proiectul Programului START UP NATION – ROMÂNIA 2024, în consultare publică

Radio CECCAR FM

Ministerul Economiei, Antreprenoriatului și Turismului (MEAT) a publicat astăzi, în transparență decizională, proiectul de OUG privind aprobarea și implementarea Programului pentru stimularea întreprinderilor mici și mijlocii „START UP NATION – ROMÂNIA“ ediția 2024, finanțat din fonduri externe nerambursabile, aferente Programului Educație și Ocupare 2021-2027.

Proiectul stabilește cadrul general de acordare a sprijinului financiar de minimis pentru înființarea și dezvoltarea de întreprinderi mici și mijlocii prin intermediul Programului „Start Up Nation – România”, ediția 2024. Coordonatorul Programului este MEAT, cu rol de beneficiar responsabil de inițierea și implementarea operațiunilor prevăzute de prezenta ordonanță de urgență precum și de administrator operațional al aplicației informatice, în parteneriat cu ATIMMT și STS.

Bugetul Programului, asigurat din fonduri externe nerambursabile aferente Programului Educație și Ocupare (PEO) 2021 – 2027,  este de 446.185.295 euro calculat la cursul Inforeuro din luna aprilie 2024, din care:  Pilonul I – Activarea potențialului anteprenorial al tinerilor, cu un buget de 295.750.000 euro;  Pilonul II – Sprijin pentru dezvoltarea anteprenoriatului în rândul persoanelor din grupul țintă, cu un buget de 150.435.295,00 euro.

În cadrul componentei specifice pilonului I – Activarea potențialului anteprenorial al tinerilor se are în vedere asigurarea accesului la cursuri de formare în vederea dobândirii de competențe anteprenoriale pentru un număr estimat de 25.000 de persoane fizice eligibile în conformitate cu prevederile PEO 2021 -2027.

Minimum 10% din persoanele fizice sprijinite pentru participarea la cursuri de formare în vederea dobândirii de competențe anteprenoriale vor fi persoane ce aparțin minorității rome. Încadrarea în categoria de persoane aparținând minorității rome se realizează pe bază de declarație pe propria răspundere.

În cadrul componentei specifice pilonului I se finanțează un număr estimat de 5.250 de înteprinderi nou înființate. Întreprinderile vor crea prin intermediul programului un număr estimat de 10.500 de locuri de muncă.

În cadrul componentei specifice pilonului II – Sprijin pentru dezvoltarea anteprenoriatului în rândul persoanelor din grupul țintă se are în vedere asigurarea accesului la cursuri de formare în vederea dobândirii de competențe anteprenoriale pentru un număr estimat de 4.600 de persoane fizice eligibile, care au domiciliul în regiunile mai puțin dezvoltate. În cadrul componentei specifice pilonului II se finanțează un număr estimat de 2.500 de întreprinderi nou înființate.

În cadrul întreprinderilor se va crea un număr estimat de 5.000 de locuri de muncă.

Sprijinul financiar pentru beneficiarii de ajutor de minimis este de maximum 250.000 lei/beneficiar de ajutor de minimis și reprezintă maximum 90% din valoarea totală eligibilă a proiectului. Beneficiarul ajutorului de minimis are obligația de a asigura o cofinanțare de minimum 10% din valoarea proiectului.

Totodată, beneficiarii ajutorului de minimis au obligația de a menține ocupate locurile de muncă asumate prin formularul de finanțare pentru o perioadă de minim 24 de luni de la finalizarea perioadei de implementare și nu au dreptul de a înstrăina acțiunile/părțile sociale pe perioada implementării sau sustenabilității afacerii.

Procedura de implementare a Programului se elaborează și aprobă de către MEAT în termen de 30 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei ordonanțe de urgență și se actualizează, după caz, în conformitate cu prevederile Ghidului solicitantului – Condiții Specifice și ale schemei de ajutor de minimis elaborate și aprobate de către MIPE. Pentru implementarea Programului, MEAT va încheia acte adiționale la convențiile de colaborare cu instituțiile de credit  partenere, în vederea plății ajutorului de minimis, respectiv contracte de formare profesională cu furnizorii autorizați de cursuri de antreprenoriat.

Continuare

ECONOMIE

Reguli care obligă companiile să repare produsele uzate

Radio CECCAR FM

Parlamentul European (PE) a adoptat Directiva privind așa-numitul „drept la reparare”, care dă consumatorilor dreptul de a le fi reparate produsele uzate, precum mașini de spălat sau smartphone-uri, de către producători, la un preț rezonabil și într-un termen rezonabil după perioada de garanție legală, relatează Agerpres. Noile norme adoptate de PE clarifică obligațiile producătorilor de a repara bunurile și încurajează consumatorii să prelungească ciclul de viață al produselor reparându-le.

Noile norme prevăd că producătorii au obligația să furnizeze servicii de reparații în timp util și la costuri accesibile și să informeze consumatorii în legătură cu dreptul lor la reparare. Bunurile reparate în perioada de garanție vor beneficia de o prelungire de un an a garanției legale. Astfel, consumatorii vor fi încurajați și mai mult să aleagă să repare produsul în loc să îl înlocuiască.

După ce expiră perioada de garanție, producătorii vor avea în continuare obligația să repare produsele comune de uz casnic, care pot fi reparate din punct de vedere tehnic conform legislației Uniunii. În această categorie intră mașinile de spălat, aspiratoarele și chiar telefoanele mobile. Lista categoriilor de produse poate fi extinsă în timp. Totodată, consumatorii pot să împrumute un dispozitiv cât timp dispozitivul lor este reparat sau pot să opteze pentru unul recondiționat ca alternativă, dacă produsul nu mai poate fi reparat.

Noile norme urmăresc să consolideze piața reparațiilor din Uniune și să reducă costul reparațiilor suportat de consumatori. Producătorii vor avea obligația să ofere piese de schimb și ustensile la un preț rezonabil. De asemenea, le va fi interzis să utilizeze clauze contractuale și tehnici legate de componente sau de programele informatice care împiedică repararea. Mai precis, producătorii nu vor putea să împiedice reparatorii independenți să utilizeze componente second-hand sau imprimate 3D și nici nu vor putea să refuze să repare un produs doar din motive economice sau fiindcă a fost reparat anterior de altcineva.

Pentru a face reparațiile mai accesibile, fiecare țară a Uniunii va trebui să aplice cel puțin una dintre următoarele măsuri: să ofere vouchere și fonduri pentru reparații, să desfășoare campanii de informare, să ofere cursuri de reparare sau să sprijine inițiativele din domeniu de la nivelul comunităților.

„Dreptul consumatorilor de a repara produse va deveni acum o realitate. A repara va fi mai ușor și mai ieftin în loc de a cumpăra produse noi, scumpe. Aceasta este o reușită semnificativă pentru Parlament și angajamentul său de a sprijini consumatorii în lupta împotriva schimbărilor climatice. Noua legislație extinde garanțiile legale cu 12 luni atunci când se optează pentru reparații, oferă un acces mai bun la piesele de schimb și asigură reparații mai ușoare, mai ieftine și mai rapide”, a declarat raportorul Rene Repasi. După ce Directiva va fi aprobată oficial de Consiliu și publicată în Jurnalul Oficial al UE, statele membre vor avea la dispoziție 24 de luni pentru a o transpune în legislația națională.

Continuare

Trending