Connect with us

PROFESIA CONTABILĂ

Procedura pentru acordarea eșalonării la plată simplificate, publicată

CECCAR FM

Publicat

pe

În Monitorul Oficial nr. 1.104 din 19 noiembrie 2020 a fost publicat Ordinul nr. 3.896/2020 al  președintelui ANAF pentru aprobarea Procedurii de acordare a eșalonării la plată de către organul fiscal central, precum și pentru modificarea anexei nr. 2 la Ordinul președintelui ANAF nr. 90/2016 pentru aprobarea conținutului cererii de acordare a eșalonării la plată și a documentelor justificative anexate acesteia, precum și a Procedurii de aplicare a acordării eșalonării la plată de către organul fiscal central. Astfel, contribuabilii pot depune prin mijloace electronice de transmitere la distanță, începând de astăzi, cererile pentru accesarea eșalonarii Ia plată simplificate.

Modelul cererii de eșalonare la plată este prevăzut în Anexa nr. 1 la Procedura de aplicare a acordării eșalonării la plată de către organul fiscal central și poate fi descărcat pe pagina de internet a ANAF, aici.

Potrivit unui comunicat al ANAF, contribuabilii persoane fizice și juridice pot accesa eșalonarea la plată simplificată, pe o perioadă de cel mult 12 luni, pentru obligațiile fiscale principale și accesorii datorate după data declarării stării de urgență.

Pentru a accesa eșalonarea la plată simplificată, nu este necesar să se constituie garanții, ci trebuie doar îndeplinite, cumulativ, următoarele condiții:

a) să se depună o cerere până la data de 15 decembrie 2020 inclusiv, sub sancțiunea decăderii. La cerere, se poate anexa graficul de eșalonare cuprinzând cuantumul propus al ratelor de eșalonare;

b) să nu se înregistreze obligații fiscale restante la data declarării stării de urgență, nestinse la data eliberării certificatului de atestare fiscală. În cazul în care, la data stării de urgență se înregistrează astfel de obligații fiscale restante, acestea trebuie stinse până la data eliberării certificatului de atestare fiscală;

c) să nu fie în procedura falimentului;

d) să nu fie în dizolvare; 

e) să fie depuse toate declarațiile fiscale până la data eliberării certificatului de atestare fiscală;

f) să nu se fi stabilit răspunderea potrivit legislației privind insolvența și/sau răspunderea solidară, potrivit prevederilor art. 25 și 26 din Codul de procedură fiscală. Prin excepție, dacă actele prin care s-a stabilit răspunderea sunt definitive în sistemul căilor administrative și judiciare de atac, iar suma pentru care a fost atrasă răspunderea a fost achitată, condiția se consideră îndeplinită.

Pe perioada eșalonării la plată se pot depune două cereri de modificare a eșalonării la plată – în situația în care se dorește includerea în eșalonare a obligațiilor care constituie condiție de plată, precum și două cereri de menținere a valabilității eșalonării la plată – în cazul în care a fost pierdută valabilitatea eșalonării la plată, ca urmare a neîndeplinirii condițiilor.

Cererea de eșalonare la plată se soluționează în termen de cel mult 5 zile de la data depunerii acesteia. La cerere nu se anexează alte documente, în afara propunerii de grafic de eșalonare și nici nu este necesară constituirea de garanții.

De asemenea, ANAF reamintește contribuabililor facilitățile fiscale pe care le pot accesa pentru conformarea la plata obligațiilor fiscale, detaliate în anexa de mai jos:

 Eșalonarea la plată conform Codului de procedură fiscală (Cap IV – Înlesniri la plată, art.184 – 208, din Legea nr. 207/2015 privind Codul de procedură fiscală, cu modificările si completările ulterioareO.P.A.N.A.F. nr. 90/2016 pentru aprobarea conținutului cererii de acordare a eșalonării la plată și a documentelor justificative anexate acesteia, precum și a Procedurii de aplicare a acordării eșalonării la plată de către organul fiscal central, cu modificările și completările ulterioare);

▪ Anularea obligațiilor de plată accesorii (Cap. II din OUG nr. 69/2020 pentru modificarea si completarea Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal, precum și pentru instituirea unor măsuri fiscaleO.M.F.P. nr. 2100/2020 pentru aprobarea Procedurii de anulare a obligaților de plată accesorii);

▪ Restructurarea obligațiilor bugetare (Cap I din OUG nr. 6/2019 privind instituirea unor facilități fiscale, cu modificarile si completările ulterioare; O.M.F.P. nr. 2810/2019 prin care a fost aprobată procedura de aplicare a măsurilor de restructurare a obligațiilor bugetare)

Anexa

I. Eșalonarea la plată conform Codului de procedura fiscală

În ce condiții poate fi accesată eșalonarea la plată?

Orice categorie de contribuabil poate accesa eșalonarea la plată, pe o perioadă de cel mult cinci ani, respectiv:

a) pe cel mult 6 luni, în situația în care nu dețineți garanții;

b) pe cel mult 12 luni, în situația în care se încadrează în categoria contribuabililor cu risc fiscal mic (Art. 206 din din Legea nr. 207/2015 privind Codul de procedură fiscală, cu modificările și completările ulterioare);

c) pe cel mult 5 ani, în situația în care deține garanții, chiar și insuficiente.

Odată cu această eșalonare se poate acorda și amânarea la plată până la finalizarea eșalonării, a dobânzilor și/sau a penalităților de întârziere, în vederea anulării, cu îndeplinirea condițiilor prevăzute de lege. Pentru anularea accesoriilor, solicitantul trebuie să se încadreze în una dintre următoarele situații:

a) obligațiile fiscale eșalonate la plată, precum și cele care fac obiectul amânării la plată, să nu fie mai mari de 5.000 lei în cazul persoanelor fizice și, respectiv, 20.000 lei în cazul persoanelor juridice;

b) să constituie garanții, în situația în care obligațiile fiscale eșalonate la plată, precum și cele care fac obiectul amânării la plată, sunt peste plafoanele menționate la lit. a);

c) să se încadreze în categoria contribuabililor cu risc fiscal mic, caz în care trebuie să constituie garanții în valoare de minimum 20% din sumele ce pot face obiectul eșalonării la plată și amânării la plată în vederea anulării.

Pentru a beneficia de eșalonare la plată, contribuabilul trebuie să îndeplinească cumulativ următoarele condiții:

a) să se afle în dificultate generată de lipsa temporară de disponibilități bănești și să aveți capacitate financiară de plată pe perioada de eșalonare la plată. Aceste situații se apreciază de organul fiscal competent pe baza programului de restructurare sau de redresare financiară ori a altor informații și/sau documente relevante, prezentate de solicitant sau deținute de organul fiscal;

b) să aibă constituită garanție;

c) să nu se afle în procedura insolvenței;

d) să nu se afle în dizolvare potrivit prevederilor legale în vigoare;

e) să nu i se fi stabilit răspunderea potrivit legislației privind insolvența și/sau răspunderea solidară. Prin excepție, dacă actele prin care s-a stabilit răspunderea sunt definitive în sistemul căilor administrative și judiciare de atac, iar suma pentru care a fost atrasă răspunderea a fost achitată, condiția se consideră îndeplinită.

Pe lângă condițiile menționate, trebuie să aibă depuse toate declarațiile fiscale, potrivit vectorului fiscal. Această condiție trebuie îndeplinită la data eliberării certificatului de atestare fiscală și se consideră îndeplinită și în cazul în care, pentru perioadele în care nu s-au depus declarații fiscale, obligațiile fiscale au fost stabilite, prin decizie, de către organul fiscal.

În cazul în care contribuabilul îndeplinește condițiile necesare și dorește să beneficieze de eșalonare la plată este necesar să depună cerere de acordare a eșalonării la organul fiscal competent.

Cererea de acordare a eșalonării la plată poate fi descărcată de pe pagina de internet a ANAF, aici.

II. Anularea obligațiilor de plată accesorii

În ce condiții se poate accesa anularea obligațiilor de plată accesorii?

Pentru a beneficia de anularea unor obligații bugetare accesorii, aferente obligațiilor bugetare principale restante la data de 31.03.2020 inclusiv, contribuabilul trebuie să îndeplinească cumulativ următoarele condiții:

a) toate obligațiile bugetare principale restante la 31 martie 2020 inclusiv, se sting prin orice modalitate prevăzută de lege până la data de 15 decembrie 2020 inclusiv;

b) sunt stinse prin orice modalitate prevăzută de art. 22 din Legea nr. 207/2015, cu modificările și completările ulterioare, până la data depunerii cererii de anulare a accesoriilor inclusiv, toate obligațiile bugetare principale și accesorii administrate de organul fiscal central cu termene de plată cuprinse între data de 1 aprilie 2020 și data depunerii cererii de anulare a accesoriilor inclusiv;

c) să aibă depuse toate declarațiile fiscale, potrivit vectorului fiscal, până la data depunerii cererii de anulare a accesoriilor inclusiv;

d) să depună cererea de anulare a accesoriilor după îndeplinirea în mod corespunzător a condițiilor prevăzute la lit. a) – c), dar nu mai târziu de data de 15 decembrie 2020 inclusiv, sub sancțiunea decăderii.

De asemenea, poate beneficia de anularea obligațiilor accesorii aferente și următoarelor obligațiilor bugetare principale:

a) cele stabilite prin declarații rectificative, în condițiile art. X din OUG nr. 69/2020;

b) cele cu termene de plată până la data de 31 martie 2020 inclusiv și stinse până la această dată, în condițiile art. XI din OUG nr. 69/2020;

c) cele stabilite prin decizii de impunere emise ca urmare a unei inspecții fiscale aflată în derulare la data de 14 mai 2020, în condițiile art. XII din OUG nr. 69/2020;

d) cele eșalonate la plată potrivit Codului de procedură fiscală, în condițiile art. XVI din OUG nr. 69/2020.

Pentru amânarea la plată, în vederea protejării la stingere, a obligațiilor de plată accesorii ce pot face obiectul anulării, contribuabilul poate depune notificare la organul fiscal competent prin care își manifestă intenția de a beneficia de anularea accesoriilor, până la depunerea cererii de anulare.

Notificarea privind intenția de a beneficia de anularea obligațiilor de plată accesorii și/sau a cererii de anulare a obligațiilor de plată accesorii le puteți descărca pe pagina de internet a ANAF.

III. Restructurarea obligatiilor bugetare

În ce condiții se poate accesa restructurarea obligațiilor bugetare?

Această măsură fiscală poate fi accesată de către debitori, persoane juridice de drept public sau privat și constă în restructurarea obligațiilor bugetare restante la data de 31 iulie 2020, pe o perioada de maximum 7 ani, cu posibilitatea anularii obligatiilor de plată accesorii. De asemenea, contribuabilul poate beneficia de anularea a maximum 50% din obligatiile bugetare principale dacă achită până la data depunerii cererii, maximum 15% din obligațiile bugetare principale datorate.

Pentru a beneficia de restructurarea obligațiilor bugetare, contribuabilul trebuie să îndeplinească cumulativ următoarele condiții:

a) să nu îndeplinească condițiile pentru a beneficia de eșalonarea la plată reglementată de Codul de procedură fiscală;

b) să prezinte un plan de restructurare și un test al creditorului privat prudent, întocmite de un expert independent;

c) să nu se afle în procedura insolvenței la data emiterii deciziei de aprobare a restructurării obligațiilor bugetare. În cazul în care se află în procedura insolvenței și dorește restructurarea obligațiilor bugetare, poate notifica organul fiscal cu privire la această intenție, cu condiția ca până la data emiterii deciziei de aprobare a cererii de restructurare să iasă din această procedură;

d) să nu se afle în dizolvare;

e) să aibă îndeplinite obligațiile declarative, potrivit vectorului fiscal, la data eliberării certificatului de atestare fiscală;

f) să îndeplinească testul creditorului privat prudent.

În situația în care contribuabilul intenționează să beneficieze de restructurarea obligațiilor bugetare, poate depune la organul fiscal o notificare în acest sens, până la data de 31 martie 2021, iar cererea de restructurare a obligațiilor bugetare o poate depune până la data de 30 iunie 2021.

PROFESIA CONTABILĂ

O nouă ediție a lucrării Sinteze, exemple și studii de caz pentru pregătirea candidaţilor la examenul de aptitudini

CECCAR FM

Publicat

pe

CECCAR, prin Institutul Naţional de Dezvoltare Profesională Continuă, vine în întâmpinarea candidaţilor la examenul de aptitudini cu o nouă ediție a lucrării „Sinteze, exemple și studii de caz pentru pregătirea candidaţilor la examenul de aptitudini pentru obţinerea calităţii de expert contabil şi de contabil autorizat”, un ghid util pentru testarea și aplicarea cunoștințelor dobândite în cursul stagiului.

Ediția a doua, revizuită, a lucrării oferă un material restructurat, adaptat cerințelor cititorului modern, și actualizat cu legislația în vigoare.

Volumul este disponibil spre vânzare la filialele CECCAR din întreaga țară, la prețul de 80 de lei.

Promovarea examenului de aptitudini este o provocare pentru orice stagiar, deoarece domeniile de competenţă evaluate sunt vaste, corelate şi supuse unei dinamici determinate atât de evoluţia mediului de afaceri şi a nevoilor acestuia, cât şi de modificările frecvente ale cadrului legal. Parcurgerea programului naţional de stagiu creează premisele promovării cu succes a acestui examen.

Dacă examenul de acces la stagiu a avut ca rol principal verificarea cunoştinţelor de specialitate obținute de candidaţi în etapa de formare iniţială (universitară), examenul de aptitudini este o probă a capacităţii acestora de a selecta din matricea de cunoştinţe şi competenţe dobândite elementele necesare realizării unor sarcini care simulează situaţii reale.

Prin intermediul acestei publicații, candidaţii se pot familiariza cu posibilele modele de subiecte de examen, cele mai multe dintre acestea având cerinţe multiple (o bază de date şi mai multe sarcini de rezolvat). Cerinţele formulate în tematica examenului de aptitudini au în vedere, pe lângă exigenţele examenului de acces la stagiu, şi un set consistent de cerinţe care derivă din valoarea adăugată pe care o reprezintă cunoştinţele şi competenţele dobândite pe parcursul celor trei ani de stagiu.

Cuprinsul lucrării poate fi consultat aici.

Continuare

PROFESIA CONTABILĂ

Noutăți fiscale europene din buletinul de știri – 18 ianuarie 2021

CECCAR FM

Publicat

pe

La 14 ianuarie a.c., Comisia Europeană a lansat o evaluare inițială a impactului noii taxe digitale. În același timp, Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE) dezbate, împreună cu părțile interesate, rezultatul consultării publice privind cei doi piloni ai reformei fiscale internaționale. Pascal Saint-Amans (Directorul Centrului pentru Politică Fiscală și Administrație din cadrul OCDE) a declarat că OCDE a început deja să abordeze unele dintre principalele probleme enumerate de persoanele care au luat parte la consultarea publică, precum complexitatea măsurilor identificate și costul respectării obligațiilor. De asemenea, Pascal Saint-Amans a pus accent pe faptul că negocierile vor fi reluate în cadrul reuniunii G20 de la finalul lunii februarie, când va fi instituit un nou Secretar al Trezoreriei SUA. La 14 ianuarie a.c., reprezentantul SUA pentru comerț a publicat concluziile anchetei privind impozitul pe serviciile digitale (DST), adoptat de Austria și Spania, conform cărora fiecare DST reprezintă o discriminare la adresa companiilor americane, este incompatibil cu principiile internaționale de impozitare actuale și restricționează comerțul SUA. Reprezentantul SUA pentru comerț, Robert E. Lighthizer, a subliniat faptul că „cel mai bun rezultat ar fi ca țările să colaboreze în vederea găsirii unei soluții”.


Comisia a declarat că resursele CBAM vor fi utilizate pentru a finanța bugetul UE


La 14 ianuarie a.c., în cadrul unui eveniment organizat de asociația franceză a companiilor private (AFEP – Association française des entreprises privées), Benjamin Angel (Directorul responsabil cu impozitarea directă în cadru Direcției Generale Impozitare și Uniune Vamală DG TAXUD) a declarat că Comisia Europeană nu va elabora o propunere privind utilizarea resurselor Mecanismului de ajustare la frontieră a emisiilor de dioxid de carbon (CBAM) pentru a oferi sprijin financiar companiilor ecologice. Benjamin Angel a evidențiat faptul că statele membre au specificat clar că resursele CBAM ar trebui utilizate pentru finanțarea bugetului UE și a programului Next Generation EU, care, de altfel, cuprinde mai multe măsuri de sprijin pentru companiile ecologice. Acesta a confirmat declarația europarlamentarului Bernd Lange (Alianța Progresistă a Socialiștilor și Democraților, Germania), subliniind faptul că măsura va fi compatibilă cu normele Organizației Mondiale a Comerțului (OMC) și nu va crea limitări nejustificate la frontiera UE. Comisia preconizează că propunerea respectivă va fi publicată în iunie 2021 și că aplicarea acesteia va începe în anul 2023. 


CJUE a hotărât împotriva Comisiei în cazul prețurilor la carburant aplicate într-o regiune a Italiei


La 14 ianuarie a.c., Curtea de Justiție a Uniunii Europene (CJUE) a respins acțiunea înaintată de Comisia Europeană împotriva Italiei pentru neaplicarea Directivei privind impozitarea energiei. Locuitorii regiunii autonome italiene Friuli Venezia Giulia au beneficiat de o reducere a prețului la carburant între 1996 și 2006 în baza unei Decizii a Consiliului și ulterior acestei perioade în baza legislației regionale. Comisia a afirmat că legislația respectivă încalcă Directiva privind impozitarea energiei care prevede cote minime ale accizelor pe care fiecare stat membru UE trebuie să le aplice. Cu toate acestea, CJUE a concluzionat că Comisia nu a stabilit că introducerea sistemului de contribuții în Italia implică o reducere a accizelor sub forma unei rambursări a cuantumului impozitului, prin urmare, reducerea prețului, în sine, nu constituie o încălcare a Directivei privind impozitarea energiei.


Europarlamentarii avertizează Comisia că acordul de retragere al Marii Britanii nu cuprinde suficiente măsuri pentru a preveni dumpingul fiscal


La 11 ianuarie a.c., Comisia pentru afaceri economice si monetare (ECON) a Parlamentului European a organizat un schimb de opinii cu Grupul operativ al Comisiei Europene pentru relațiile cu Regatul Unit. În timpul acestei reuniuni, mai mulți europarlamentari au atras atenția Comisiei asupra faptului că acordul de retragere al Marii Britanii omite anumite aspecte legate de spălarea banilor și evaziunea fiscală. Europarlamentarii au remarcat faptul că excluderea unor măsuri privind impozitarea și combaterea spălării banilor din dispozițiile privind reechilibrarea reprezintă un aspect problematic și și-au exprimat îngrijorarea că Marea Britanie ar putea începe să practice dumpingul fiscal.


CEDO a decis în favoarea autorității fiscale din Ungaria în cazul divulgării datelor cu privire la contribuabilii care înregistrează obligații fiscale restante


La 12 ianuarie a.c., Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO) a emis hotărârea sa în cauza “L.B. v. Hungary” (cererea de înregistrare nr. 36.345/16) prin care confirmă faptul că autoritatea fiscală din Ungaria nu a încălcat articolul 8 din Convenția europeană a drepturilor omului (Dreptul la respectarea vieții private și de familie). Autoritatea fiscală a publicat pe portalul său datele personale ale contribuabilului care înregistrase obligații fiscale restante, inclusiv adresa de domiciliu a acestuia. Aceasta a specificat faptul că persoana respectivă nu și-a achitat obligațiile fiscale și, ulterior, a acuzat persoana respectivă de evaziune fiscală, incluzând numele acesteia, suma totală a datoriilor și a impozitelor neachitate, numărul de identificare fiscală și adresa de domiciliu. Cauza a fost înaintată CEDO de către contribuabilul respectiv care a depus o plângere în care a afirmat că nu era necesară publicarea datelor sale personale și că această acțiune avea ca scop defăimarea sa în fața opiniei publice. Hotărârea CEDO a respins aceste afirmații, concluzionând că publicarea datelor respective cu caracter personal „nu poate fi considerată o imixtiune gravă în sfera personală a contribuabilului”. Mai mult decât atât, hotărârea prevede că „publicarea datelor cu caracter personal ale contribuabilului nu pare să fi afectat viața privată a acestuia mai mult decât era necesar pentru promovarea interesului legitim al statului”.

Buletinul de știri în limba engleză poate fi consultat pe site-ul ETAF.

Continuare

PROFESIA CONTABILĂ

2021 – un secol de la reglementarea profesiei contabile în România. La mulți ani!

1921-2021 – 100 de ani de la înființarea CECCAR, un secol de la reglementarea profesiei contabile în România.

CECCAR FM

Publicat

pe

Marcăm centenarul profesiei contabile printr-o serie de materiale care vin să contureze istoria profesiei contabile, din 1921 până în prezent.

Să începem spunându-vă cum am pornit la drum.

Primii pași în direcția organizării unei asociații de experți contabili au loc în 1888, la aproape un deceniu de la obținerea independenței României, pe fondul unei societăți aflate într-o fază accelerată de modernizare în toate domeniile de activitate. Un grup de absolvenți ai școlilor comerciale, în majoritate funcționari superiori ai Băncii Naționale a României, înființează atunci Cercul Absolvenților Școalelor Comerciale și Financiare, transformat, un an mai târziu, în Asociația Absolvenților Școalelor Superioare de Comerț. În anul 1906, la 29 octombrie, este organizat Congresul Asociației Absolvenților Școalelor Superioare de Comerț unde, ca prim punct din program, figura „necesitatea legiferării profesiei de contabil”.

După o vremelnică sciziune, în aprilie 1910, organizațiile absolvenților se unesc, sub denumirea de Corpul Absolvenților Școlilor Superioare de Comerț, și, ca urmare a izbucnirii Primului Război Mondial, organizația va căpăta personalitate juridică abia în 1916.  În vara anului 1921, la trei ani distanță de la realizarea idealului național – unirea tuturor românilor într-o singură formațiune statală –, România făcea un nou pas înainte în drumul spre modernizarea societății și a instituțiilor sale, fiind reglementată profesia de contabil. După mai bine de 40 de ani de muncă și inițiative de pionierat pentru dezvoltarea profesiei, la 13 iulie 1921, Regele Ferdinand I, „Întregitorul de țară”, aproba, prin Decretul Regal nr. 3.063, Legea pentru organizarea „Corpului de Contabili Autorizați și Experți Contabili”, textul actului normativ fiind contrasemnat de Grigore Trancu-Iași, în calitate de ministru al muncii și ocrotirilor sociale, lege care a fost publicată apoi în Monitorul Oficial nr. 80 din 15 iulie 1921.

România s-a alăturat, astfel, în acele vremuri, marilor puteri economice – Regatul Unit al Marii Britanii și Irlandei, Regatul Italiei, Republica de la Weimar (Germania de astăzi) și Statele Unite ale Americii, țări în care profesia contabilă era legiferată.

Acum, după o prezentare succintă a începuturilor noastre, vă dăm întâlnire luna viitoare.

Pe curând!

Continuare

CECCAR BUSINESS MAGAZINE

CECCAR TV

Buletin legislativ

CECCAR Business Review

ceccar.ro

Trending