Connect with us

ECONOMIE

Deficitul bugetar, 7,05% din PIB în primele zece luni

CECCAR FM

Publicat

pe

În primele zece luni, bugetul general consolidat a înregistrat un deficit de 74,04 miliarde lei (7,05% din PIB), a anunțat astăzi Ministerul Finanțelor Publice (MFP). „Sume în valoare de 40,74 miliarde lei (3,88% din PIB) au fost lăsate în mediul economic prin facilitățile fiscale, investiții și cheltuieli excepționale alocate pentru combaterea efectelor epidemiei de COVID-19”, precizează MFP. Creșterea deficitului bugetar aferent primelor zece luni ale anului curent, comparativ cu cel înregistrat în perioada similară a anului trecut, este explicată, pe partea venituri, (i) de evoluția nefavorabilă a încasărilor bugetare în perioada martie-octombrie ca urmare a crizei, precum și ca efect al amânării plății unor obligații fiscale de către agenții economici pe perioada crizei (16,29 miliarde lei),  (ii) de creșterea cu 3,08 miliarde lei a restituirilor de TVA, față de nivelul aferent perioadei ianuarie-octombrie 2019, pentru susținerea lichidității în sectorul privat, (iii) precum și de bonificațiile acordate pentru plata la scadență a impozitului pe profit și a celui pe veniturile microîntreprinderilor, în valoare de 0,9 miliarde lei.

De asemenea, pe partea de cheltuieli, față de creșterea bugetară prin efectul legilor s-a înregistrat o creștere a cheltuielilor de investiții cu 8,7 miliarde lei față de aceeași perioadă a anului precedent, precum și plăți cu caracter excepțional generate de epidemia COVID-19 de aproximativ 11,8 miliarde lei.

♦ Veniturile bugetului general consolidat au însumat 263,48 miliarde lei în primele zece luni ale anului 2020, cu un avans de 0,9% peste de nivelul încasat în perioada corespunzătoare a anului trecut. Exprimate ca pondere în PIB estimat, veniturile bugetare au înregistrat o creștere de 0,5 puncte procentuale (pp), determinată cu precădere de dinamica veniturilor din fonduri europene. În ceea ce privește evoluția lunară, veniturile totale au înregistrat o accelerare în octombrie (10,3% an/an), în principal ca urmare a avansului veniturilor din fonduri europene, al celor din TVA, precum și cel al contribuțiilor de asigurări. Volatilitatea crescută a încasărilor lunare, începând din martie, este explicată de facilitățile fiscale acordate în conjuctura actuală.

Încasările din impozitul pe salarii și venit au înregistrat 20,17 miliarde lei în primele zece luni ale anului curent, consemnând o creștere de 5,2% (an/an). Cel mai mare aport la acest avans l-au avut încasările din impozitul pe veniturile din pensii, urmate de cele din impozitul pe salarii, respectiv cele aferente Declarației unice. În contextul unei dinamici a fondului de salarii din economie de 5,7% în perioada decembrie 2019 – septembrie 2020 (an/an), încasările din impozitul pe salarii au crescut cu doar 1,7% în primele zece luni a.c., evoluție explicată în principal de prorogarea termenului de plată a obligațiilor fiscale. Totuși, dinamica lunară a încasărilor din impozitul pe salarii reflectă o accelerare și în octombrie (+6,9% an/an), peste ritmul de creștere al bazei macroeconomice.

Contribuțiile de asigurări au totalizat 92,99 miliarde lei în primele zece luni, consemnând o creștere marginală față de nivelul înregistrat în aceeași perioadă a anului trecut (+0,6%). Similar impozitului pe salarii, evoluția lunară a contribuțiilor reflectă o accelerare în octombrie (+5,8% an/an), în concordanță cu dinamica fondului de salarii din economie.

Evoluția încasărilor din contribuții sociale a fost influențată de: (i) prorogarea termenului de plată a obligațiilor fiscale declarate de către contribuabili, (ii) modificarea bazei de calcul al CAS și CASS datorată de salariații cu contract individual de muncă cu timp parțial și (iii) scutirea de la plată a contribuției asiguratorii în muncă (pentru șomajul tehnic).

Încasările din impozitul pe profit au însumat 14,54 miliarde lei în primele zece luni ale anului curent, în scădere cu 11,3% față de perioada corespunzătoare a anului trecut. În structură, principala componentă – încasările din impozitul pe profit de la agenții economici – s-a diminuat cu 7% (an/an). Evoluția negativă este explicată în principal de contracția activității economice, amânarea achitării obligațiilor fiscale de către contribuabilii plătitori de impozit pe profit, precum și de bonificațiile de 5% pentru marii contribuabili, respectiv 10% pentru contribuabilii mici și mijlocii, acordate pentru plata la scadență a impozitului pe profit (OUG nr. 33/2020, bonificații acordate în sumă de circa 0,9 miliarde lei).

Alte impozite pe venit, profit și câștiguri din capital de la persoane juridice au înregistrat 2,87 miliarde lei în primele zece luni ale anului, în scădere cu 16,0% (an/an). Evoluția acestor încasări a fost afectată, de asemenea, de conjuctura economică nefavorabilă, amânarea plății obligațiilor fiscale declarate de către contribuabilii plătitori de impozit pe veniturile microîntreprinderilor, precum și de bonificațiile de 10% acordate acestora pentru plata impozitului la scadență (OUG nr. 33/2020).

Încasările nete din TVA au înregistrat 47,64 miliarde lei în primele zece luni ale anului 2020, în scădere cu 11,0% comparativ cu nivelul consemnat în perioada similară a anului trecut. Evoluția lunară reflectă însă o revenire semnificativă în octombrie (+14,1%, an/an), în principal pe fondul revenirii comerțului și serviciilor de piață către întreprinderi.

Evoluția încasărilor din TVA în primele zece luni ale anului a fost influențată negativ de: (i) creșterea rambursărilor de TVA cu 20,2%, an/an (+3,08 miliarde lei) cu scopul de a asigura companiilor un nivel de lichiditate suplimentar pe perioada crizei; (ii) prorogarea termenului de plată a obligațiilor fiscale declarate; (iii) evoluțiile nefavorabile din sectoarele economice începând cu luna martie (cu precădere industrie, servicii pentru populație și comerțul cu autovehicule).

Veniturile din accize au însumat 24,97 miliarde lei în primele zece luni, prezentând o scădere de 3,3% față de nivelul înregistrat în perioada similară a anului trecut. Declinul este explicat de contracția încasărilor din accizele pentru produse energetice, de 14,9% (an/an), în principal ca urmare a reducerii consumului de carburanți în conjuctura actuală (limitarea consumului anumitor servicii – turism și creșterea incidenței muncii la domiliciu). În schimb, veniturile din accizele pentru produsele din tutun au consemnat un avans de 12,0% (an/an), susținute și de majorarea nivelului accizei la țigarete.

Veniturile din taxele pe utilizarea bunurilor, autorizarea utilizării bunurilor sau pe desfășurarea de activități au înregistrat 3,19 miliarde lei în primele zece luni ale anului. Deși au consemnat o creștere semnificativă față de încasările înregistrate în aceeași perioadă a anului trecut, dinamica este explicată în principal de baza foarte redusă aferentă anului 2019, în condițiile în care au fost restituite taxe pentru prima înmatriculare ce au fost încasate în anii precedenți. De asemenea, avansul se datorează și încasării taxelor de licență de la ANCOM. Pe de altă parte, veniturile din taxele pe jocurile de noroc s-au redus în perioada analizată cu 21,3% (an/an), în condițiile scutirii de la plată a taxei aferente autorizațiilor de exploatare a jocurilor de noroc pentru întreaga perioadă a stării de urgență decretate și amânării la plată a unor obligații fiscale.

Veniturile nefiscale au înregistrat 22,96 miliarde lei în primele zece luni ale anului 2020 și prezintă o creștere de 1,5% față de încasările din aceeași perioadă a anului trecut. Dinamica acestora a fost influențată pozitiv de vărsămintele din veniturile nete ale BNR (+0,7 miliarde lei).

Sumele rambursate de Uniunea Europeană în contul plăților efectuate și donații au totalizat 22,49 miliarde lei în primele zece luni ale anului 2020, în creștere cu 47,7% față de perioada similară a anului trecut.

♦ Cheltuielile bugetului general consolidat în sumă de 337,52 miliarde lei au crescut în termeni nominali cu 16,4% față de aceeași perioadă a anului precedent. Exprimate ca procentaj din Produsul Intern Brut, cheltuielile au înregistrat o creștere cu 4,77 pp de la 27,4% din PIB 2019 la 32,1% din PIB în 2020. Majorarea cheltuielilor a fost cauzată și de măsurile avute în vedere pentru combaterea epidemiei de COVID-19, respectiv de sumele necesare finanțării în regim de urgență a cheltuielilor de gestionare a situației epidemiologice cauzate de răspândirea coronavirusului SARS-CoV-2, pe de o parte, precum și a măsurilor cu caracter excepțional, în domeniul social și economic, pentru diminuarea efectelor negative asupra economiei cauzate de măsurile adoptate pentru limitarea infectării în rândul populației. Astfel, până la finele lunii octombrie s-au plătit 4,1 miliarde lei pentru îndemnizații acordate pe perioada suspendării temporare a contractului individual de muncă din inițiativa angajatorului, 863,4 milioane lei pentru îndemnizații acordate pentru alți profesioniștii, precum și pentru persoanele care au încheiate convenții individuale de muncă și care întrerup activitatea ca urmare a efectelor SARS-CoV-2, 2,4 miliarde lei reprezentând sume acordate angajatorilor pentru decontarea unei părți a salariului brut al angajaților menținuți în muncă (41,5%), 90,7 milioane lei pentru îndemnizații acordate părinților pentru supravegherea copiilor pe perioada închiderii temporare a unităților de învățământ.

Cheltuielile de personal au însumat 90,5 miliarde lei, în creștere cu 7,0% comparativ cu aceeași perioadă a anului precedent, reflectându-se majorările salariale, îndemnizația de hrană, atât cele aplicate începând cu 1 ianuarie 2019, acordate în temeiul Legii cadru nr.153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, cât și majorările salariale aplicate de la 1 ianuarie 2020. Exprimate ca pondere în PIB, cheltuielile de personal reprezintă un nivel de 8,6% din PIB, cu 0,6 puncte procentuale peste nivelul din aceeași perioadă a anului anterior. Din totalul cheltuielilor de personal, plățile reprezentând stimulentul de risc acordat pentru COVID-19 au fost de 255 milioane lei.

Cheltuielile cu bunuri și servicii  au fost 44,7 miliarde lei, în creștere cu 11,2% față de anul precedent. În cadrul bugetului general consolidat, majorările față de medie se înregistrează la nivelul administrației locale inclusiv spitalele din subordinea acestora, majorări determinate în special de plăți suplimentare pentru medicamente, materiale sanitare, reactivi și alte produse necesare diagnosticării și tratării pacienților infectați cu coronavirusul SARS-CoV-2.

De asemenea, o creștere se reflectă și la bugetul Fondului național unic de asigurări sociale de sănătate, de 7,6% față de aceeași perioadă a anului anterior, determinată de deconturile mai mari pentru plata medicamentelor care fac obiectul contractelor cost-volum rezultat și pentru decontarea serviciilor medicale în ambulatoriu.

Cheltuielile cu asistența socială au fost de 116,3 miliarde lei în creștere cu 22,8% comparativ cu aceeași perioadă a anului precedent. Evoluția a fost influențată, în principal, de majorarea punctului de pensie de la 1 septembrie 2019, precum și de majorarea punctului de pensie de la 1 septembrie 2020 cu 177 lei, respectiv de la 1.265 lei la 1.442 lei. De asemnea, se reflectă și majorarea de la 1 septembrie a.c. a nivelului îndemnizației sociale pentru pensionari garantată de la 704 lei la 800 lei, precum și majorările privind alocațiile de stat pentru copii începând cu 1 mai 2019, 1 ianuarie 2020 și cea de la 1 august 2020 care reprezintă o creștere a alocației cu aproximativ 20% mai mult decât cea plătită în luna iulie 2020.

Totodată, începând cu luna aprilie s-au realizat plăți determinate de măsurile care au fost luate cu caracter excepțional, în domeniul social și economic, pentru diminuarea efectelor negative generate de pandemia de COVID-19, cum ar fi plata pentru îndemnizații acordate pe perioada suspendării temporare a contractului individual de muncă din inițiativa angajatorului în valoare de 4,1 miliarde lei și pentru îndemnizații acordate pentru alți profesioniști, pentru persoanele care au încheiate convenții individuale de muncă și care întrerup activitatea ca urmare a efectelor SARS-CoV-2 în valoare de 863,4 milioane lei, precum și sume acordate angajatorilor pentru decontarea unei părți a salariului brut al angajaților menținuți în muncă (41,5%) în valoare de 2,4 miliarde lei. De asemenea, se continuă decontările îndemnizațiilor de asigurări sociale de sănătate pentru concedii medicale în scopul diminuării stocului de plăți restante aferente acestora, astfel că până la sfârșitul lunii octombrie plățile au fost de 3,3 miliarde lei, de două ori mai mult față de aceeași perioadă a anului precedent.

Cheltuielile cu subvențiile  au fost de 6,0 miliarde lei, cea mai mare parte dintre acestea fiind alocate către sectorul agricol și transporturi, respectiv subvenții pentru sprijinirea producătorilor agricoli, subvenții pentru transportul călătorilor și pentru diferențe de preț și tarif.

Alte cheltuieli  au fost de 6,8 miliarde lei, reprezentând, în principal, sume aferente titlurilor de plată emise de Autoritatea Națională pentru Restituirea Proprietăților, conform legislației în vigoare, burse pentru elevi și studenți, alte despăgubiri civile, precum și îndemnizații acordate părinților pentru supravegherea copiilor pe perioada închiderii temporare a unităților de învățământ (90,7 milioane lei). De asemenea, s-au plătit schemele de ajutor de stat acordate producătorilor agricoli care au fost afectați de secetă în valoare de 849,9 milioane lei.

Cheltuielile privind proiectele finanțate din fonduri externe nerambursabile (inclusiv subvențiile de la Uniunea Europeană aferente agriculturii) au fost de 23,4 miliarde lei, cu 34,2% mai mari comparativ cu aceeași perioadă a anului precedent.

Cheltuielile pentru investiții, care includ cheltuielile de capital, precum și cele aferente programelor de dezvoltare finanțate din surse interne și externe, au fost în valoare de 35,5 miliarde lei, reprezentând, potrivit MFP, cea mai mare sumă investită în economie în ultimii 10 ani aferentă primelor 10 luni ale anului, în creștere cu 8,7 miliarde lei mai mult decât aceeași perioadă a anului precedent, depășind sumele investite pe tot anul în 2016, 2017, precum și în anul 2018. În cadrul bugetului general consolidat, majorările apar la bugetul de stat și la bugetele locale atât din fonduri naționale, cât și aferente proiectelor finanțate din fonduri externe nerambursabile. Astfel, administrația locală a investit cu 75,5% mai mult față de aceeași perioadă a anului trecut în proiecte finanțate din fonduri externe nerambursabile aferente cadrului financiar 2014-2021.

De asemenea, din bugetul Ministerului Afacerilor Interne s-au plătit 322,6 milioane lei pentru achiziționarea de produse – stocuri de urgență medicală, inclusiv scannere termice pentru combaterea răspândirii infecției cu coronavirusul SARS-COV-2.

ECONOMIE

Efectele coronavirusului: piața țigaretelor de contrabandă scade puternic

Eforturile extinse de securizare a granițelor, dublate și de măsurile de siguranță suplimentare generate de pandemia de Coronavirus, au dus la o scădere istorică a volumului pieței negre a țigaretelor din România în 2020, până la un nivel mediu de sub 10% din piața totală.

CECCAR FM

Publicat

pe

Valoarea de piață a țigaretelor de contrabandă capturate de autoritățile române anul trecut se ridică la peste 64 de milioane de lei, conform datelor centralizate pe platforma www.stopcontrabanda.ro. Pe fondul micșorării pieței negre a țigaretelor, contribuția British American Tobacco la bugetul de stat în anul 2020 a fost de circa 9,4 miliarde de lei, cu aproximativ 500 de milioane de lei mai mult decât în anul precedent. British American Tobacco este cel mai mare jucător din industria tutunului din România, cu o cotă de piață de peste 53%, iar contribuția companiei la bugetul de stat este reprezentată de accize, TVA, taxe salariale și alte taxe.

Pe fondul restricțiilor de circulație și al controalelor intensificate la granițe și în piețe impuse de pandemie, autoritățile române au capturat în 2020 circa 111 milioane de țigarete de contrabandă, astfel că piața neagră a țigaretelor din România a coborât în 2020 sub nivelul de 10%, ceea ce înseamnă că 1 din 10 țigarete consumate în România provine în prezent de pe piața neagră, față de 1 din 7 cu un an înainte.

România are cel mai ridicat nivel al contrabandei cu țigarete din Europa de Est, în condițiile în care are 2.000 de km de graniță cu țări non-UE, în care prețul tutunului poate fi de până la 6 ori mai mic. Traficul ilicit de țigări prejudiciază anual statul român cu aproximativ 3 miliarde de lei, potrivit Mediafax.

Continuare

ECONOMIE

Noi reglementări în domeniul contabilității, publicate în Monitorul Oficial

CECCAR FM

Publicat

pe

În Monitorul Oficial nr. 66 din 21 ianuarie 2021 a fost publicat Ordinul nr. 58/2021 al ministrului Finanțelor privind principalele aspecte legate de întocmirea și depunerea situațiilor financiare anuale și a raportărilor contabile anuale ale operatorilor economici la unitățile teritoriale ale Ministerului Finanțelor, precum și pentru reglementarea unor aspecte contabile.

În ceea ce privește aspectele referitoare la întocmirea și depunerea raportărilor contabile, inițiatorii precizează că prin acest act normativ se aduc clarificări referitoare la întocmirea situațiilor financiare anuale aferente exercițiului financiar 2020 și a raportărilor contabile anuale întocmite de operatorii economici pentru data de 31 decembrie 2020, precum și la depunerea lor la unitățile teritoriale ale ministerului de resort. Astfel, sunt prezentate categoriile de situații financiare anuale întocmite în funcție de reglementările contabile aplicabile, respectiv Reglementările contabile privind situațiile financiare anuale individuale și situațiile financiare anuale consolidate, aprobate prin OMFP nr. 1.802/2014, cu modificările și completările ulterioare, sau Reglementările contabile conforme cu Standardele Internaționale de Raportare Financiară, aprobate prin OMFP nr. 2.844/2016, cu modificările și completările ulterioare.

La elaborarea Ordinului s-a avut în vedere tipul raportării contabile pe care trebuie să o întocmească operatorii economici, respectiv situații financiare anuale sau raportări contabile anuale.

Ca și în anii trecuți, urmează să întocmească și să depună raportări contabile anuale:

 persoanele juridice aflate în lichidare, potrivit legii;

▪ subunitățile deschise în România de societăți rezidente în state aparținând Spațiului Economic European;

▪ entitățile care au optat pentru un exercițiu financiar diferit de anul calendaristic, în condițiile prevăzute de legea contabilității, și care aplică reglementările contabile aprobate prin Ordinul ministrului finanțelor publice nr. 1.802/2014, cu modificările și completările ulterioare;

▪ entitățile care aplică reglementările contabile aprobate prin Ordinul ministrului finanțelor publice nr. 2.844/2016, cu modificările și completările ulterioare.

Referitor la conturile privind plata defalcată a TVA, în Referatul de aprobare se menționează că, prin OUG nr. 78/2019 privind modificarea unor acte normative și stabilirea unor măsuri în domeniul agriculturii, precum și pentru aprobarea unor măsuri fiscal-bugetare, a fost abrogată OG nr. 23/2017 privind plata defalcată a TVA. În aceste condiții, nu se mai justifică păstrarea în planul de conturi a conturilor introduse în contextul OG nr. 23/2017.

De asemenea, în privința corelării unor prevederi cuprinse în reglementările contabile aplicabile operatorilor economici, Ministerul Finanțelor subliniază că prevederea în cauză privește rezervele constituite potrivit legii. Astfel, în contextul contabilizării acestora, se propune ca prevederile cuprinse în reglementările contabile aprobate prin OMFP nr. 1.802/2014, la funcțiunea contului 106 „Rezerve”, să fie similare cu cele corespunzătoare aceluiași element, regăsite în funcțiunea contului 129 „Repartizarea profitului”.

Continuare

ECONOMIE

Ministrul Mediului: Nu se va introduce nicio formă de taxă auto anul acesta

Ministrul Mediului, Apelor și Pădurilor, Barna Tanczos, a afirmat, la Craiova, că anul acesta nu se va introduce nicio formă de taxă auto și niciodată nu se va mai introduce o taxă auto sub forma în care a existat, pentru că, în ultimii zece ani, statul a pierdut toate procesele privind taxa auto de poluare, potrivit Agerpres.

CECCAR FM

Publicat

pe

Oficialul a spus că taxarea poluării nu este un scop în sine pentru a aduna bani la buget, ci se face pentru descurajarea formelor de poluare, iar anul acesta România trebuie să decidă dacă va folosi taxarea ca soluție pentru reducerea poluării.

„În Europa, în vederea reducerii poluării aerului prin intermediul mijloacelor de transport, sunt 24 de state care aplică diverse forme de descurajare și trei state membre care nu au nicio formă de taxare a poluării. Taxarea poluării nu este un scop în sine, pentru a se aduna bani la bugetul de stat, ci descurajarea formelor de poluare. Am avut o ședință cu cei șase primari de sectoare din București și cu primarul general pe problema poluării aerului, una dintre cele mai mari probleme și în București și poate că și în Craiova, iar soluțiile trebuie căutate ori la nivel local, ori la nivel național. Sunt zone unde nu există poluare a aerului, dar sunt și zone unde suntem în situația de infringement, sunt comunități care pot rezolva problema pe plan local, sunt comunități care poate nici nu-și dau interesul pentru rezolvarea problemei. România trebuie să decidă în 2021 dacă va folosi soluția taxării poluării ca o soluție de reducere a poluării cel puțin în marile centre urbane, acolo unde avem problema infringementului și unde dacă nu găsim soluții și dacă poluarea nu o să scadă, nu scăpăm de penalitățile Comisiei Europene”, spus ministrul Mediului.

Barna Tanczos a subliniat că se vor extinde stațiile de măsurare și stațiile de monitorizare a poluării aerului în toate centrele urbane, iar în multe zone probabil că imaginea va fi una gravă. „O să mai achiziționăm peste 140 de stații noi și de senzori – și cu cât rețeaua o să fie mai mare, cu atât imaginea legată de poluare o să fie clară. Și în anumite zone imaginea va fi una gravă. Deci vom vedea că sunt zone din anumite centre urbane unde poluarea este alarmantă sau la nivelul maxim admis de Uniunea Europeană. Deci, în concluzie, în niciun caz taxă auto, pentru că am văzut că în ultimii zece ani am pierdut toate procesele. Este o întrebare dacă folosim taxarea poluării ca o soluție de reducere a poluării și dacă folosim această soluție la nivel național sau doar local, acolo unde avem probleme” a conchis ministrul.

Continuare

CECCAR BUSINESS MAGAZINE

CECCAR TV

Buletin legislativ

CECCAR Business Review

ceccar.ro

Trending