Connect with us

ECONOMIE

Studiu: România, identificată cu una dintre cele mai mari dobânzi anuale efective din UE

România a fost identificată cu una dintre cele mai mari dobânzi anuale efective (DAE) din întreaga Uniune Europeană, respectiv cu 30341% (treizeci de mii trei sute patruzeci și unu la sută), pentru un credit de 180 euro acordat de către o instituție financiar-nebancară (IFN) pe o perioadă de 30 de zile, relevă un studiu privind creditarea în România realizat de Asociația Credere, la solicitarea Finance Watch Bruxelles, relatează Agerpres.

CECCAR FM

Publicat

pe

„Ambiguitatea costurilor, ascunderea unor costuri sau îndreptarea consumatorilor către produse de creditare cu un cost mai ridicat sunt doar câteva dintre problemele identificate la nivel național și care încalcă, în mod flagrant, legislația în vigoare. Au fost identificate elemente de dezinformare a consumatorului și de publicitate înșelătoare. Cu titlu de exemplu, două bănci din România promovau acordarea de credite de consum cu dobândă de 8%, fără a informa consumatorul că dacă nu îndeplinea anumite condiții noua rata de dobândă era de aproximativ 14%. Spre deosebire de alte țări europene, obținerea modelului de contract anterior semnării, cu mici excepții, este extrem de greu de realizat. Reprezentații unor entități financiare au recunoscut că încurajează consumatorii să semneze contractul pe loc, fără o analiză în prealabil a acestuia”, se arată într-un comunicat al asociației.

Potrivit sursei citate, toate aceste aspecte reprezintă o încălcare a legislației în domeniul protecției consumatorilor și necesită intervenția Comisiei Europene pentru îmbunătățirea instrumentelor de protecție pe care trebuie să le aibă la dispoziție împrumutații din România.

Asociația Credere, la solicitarea Finance Watch Bruxelles, a documentat un număr de 32 de cazuri prin metoda mystery shopping. În perioada iunie-august 2020 a fost analizat comportamentul a 10 bănci și 14 instituții financiar-nebancare (IFN) în privința procesului de creditare, atât în mediul online, cât și direct, în sucursalele entităților financiare. „Un astfel de studiu a fost realizat și în țări precum Spania sau Irlanda, fiind o acțiune coordonată la nivel european, în contextul în care Comisia Europeană analizează modificarea Directivei Creditelor de Consum 2008/48 (transpusă în România prin OUG 50/2010). Prin urmare, principalul act normativ din România care reglementează acordarea de credite ar putea fi modificat în viitorul apropiat, la inițiativa Comisiei Europene”, precizează asociația.

Prin raportare la studiile derulate în România, Spania și Irlanda, rezultă că o mare parte dintre entitățile financiare nu oferă informații pre-contractuale suficiente înainte de acordarea unui credit. De cele mai multe ori, informațiile prezentate sunt neclare, iar 60% dintre consumatori nu pot face o alegere informată atunci când accesează un credit.

De asemenea, doar 1 din 50 declară că a primit sfaturi pe acest aspect din partea ofițerului de credit și doar 13% dintre consumatori au fost sfătuiți în legătură cu tipul de produs de creditare care se mulează pe nevoile și situația personală. Nu în ultimul rând, neregulile pe piața creditului de consum sunt mai accentuate în cazul creditelor acordate de către IFN-uri în mediul online.

„Studiul confirmă necesitatea urgentă de a revizui Directiva 2008/48 privind creditele de consum (…) pentru a contracara practicile abuzive care agravează problema supraîndatorării cu care se confruntă consumatorii europeni”, spune Benoît Lallemand, secretar general al Finance Watch.

La rândul său, președintele Asociației Credere, Dorin Tănase, spune că studiul, dincolo de modificarea Directivei europene, relevă necesitatea implementării la nivel național a unei soluții de plafonare a dobânzilor pentru creditele de scurtă durată acordate de instituțiile financiare nebancare (IFN). „Publicarea modelului de contract de credit pe site-ul propriu, precum și instruirea angajaților din industria financiară pentru a informa corespunzător consumatorii la momentul acordării creditului, în acord cu legislația din domeniu, ar trebui să reprezinte priorități pentru sistemul bancar și financiar din România”, a precizat Dorin Tănase.

Având la bază studiile realizate în România, Spania și Irlanda, Finance Watch, după consultarea membrilor organizației, a lansat o serie de recomandări către Comisia Europeană pentru modificarea Directivei 2008/48 privind creditele de consum (transpusă în România prin OUG 50/2010). Astfel, modificările vizează îmbunătățirea informațiilor pre-contractuale oferite consumatorilor înainte de acordarea creditului, reguli noi testate de consumatori privind conținutul, formatul și prezentarea informațiilor pre-contractuale către consumatori (modificarea FEIS) și definirea clară a momentului când trebuie furnizate consumatorilor informații pre-contractuale. Acestea ar trebui să se realizeze cu cel puțin 48 de ore înainte de momentul când consumatorul va încheia un contract de credit. Alte recomandări vizează îmbunătățirea consilierii și a „potrivirii” produsului de creditare; introducerea de cerințe de guvernanță a produsului; limitarea practicilor publicitare defectuoase; asigurarea de practici corespunzătoare de evaluare a bonității prin reguli detaliate; extinderea scopului Directivei 2008/48 (CCD); includerea tuturor entităților nebancare în domeniul de aplicare a Directivei; crearea de reguli pentru piața de credite online.

Asociația Credere pentru Informarea, Consilierea și Educarea Consumatorilor a fost înființată în anul 2018, la inițiativa unui grup de consumatori care în ultimii 10 ani s-au implicat activ în demersuri ce au avut drept obiectiv protejarea intereselor consumatorilor de servicii financiar-bancare. Finance Watch este o asociație de interes public, finanțată independent, dedicată activității financiare pentru binele societății. Membrii Finance Watch includ grupuri de consumatori, asociații de locuințe, sindicate, ONG-uri, experți financiari, universitari și alte grupuri ale societății civile care reprezintă în mod colectiv un număr mare de cetățeni europeni.

ECONOMIE

322 de firme cu participare străină la capitalul social, înmatriculate în ianuarie 2021

Numărul firmelor cu capital străin nou înființate în România a scăzut, în ianuarie 2021, cu 16,9%, comparativ cu prima lună din 2020, la 322 de unități, conform datelor centralizate de Oficiul Național al Registrului Comerțului (ONRC), citate de Agerpres.

CECCAR FM

Publicat

pe

Cele 322 de societăți noi aveau un capital social subscris în sumă totală de 1,658 milioane de dolari, dublu față de cel al firmelor înmatriculate în ianuarie 2020, de 790.400 dolari.

În funcție de domenii, cele mai multe firme înmatriculate în ianuarie au fost înregistrate în activități profesionale, administrative, științifice și tehnice (27,33% din total), comerț cu ridicata și amănuntul, repararea auto și moto (26,09% din total) și transport, depozitare și comunicații (18,01%).

La finele lunii ianuarie 2021, în România existau 231.298 de societăți cu participare străină la capitalul social. Valoarea capitalului subscris se situa la nivelul de 64,96 miliarde dolari.

Cel mai mare număr de societăți cu participare străină era cu investitori din Italia, respectiv 49.667 (capital subscris de 3,855 miliarde dolari), dar cea mai mare valoare a capitalului social aparține firmelor olandeze, respectiv 13,241 miliarde dolari, în 5.526 de firme.

Continuare

ECONOMIE

ANCPI: 50.147 de tranzacții imobiliare în februarie

În luna februarie, au fost vândute, la nivelul întregii țări, 50.147 de imobile, cu 1.411 mai multe față de luna ianuarie, potrivit datelor publicate astăzi de Agenția Națională de Cadastru și Publicitate Imobiliară (ANCPI).

CECCAR FM

Publicat

pe

Numărul caselor, terenurilor și apartamentelor care au făcut obiectul contractelor de vânzare-cumpărare în luna februarie este cu 576 mai mare față de perioada similară a anului 2020.

Cele mai multe vânzări de imobile au fost înregistrate, în februarie 2021, în București – 8.592, Ilfov – 3.986 și Brașov – 2.781. Județele cu cele mai puține imobile vândute în aceeași perioadă sunt Covasna – 159, Caraș Severin – 245 și Sălaj – 344.

Numărul ipotecilor, la nivel național, în februarie 2021, a fost de 24.890, cu 5.289 mai mare față de ianuarie 2020. Cele mai multe operațiuni de acest gen au fost înregistrate în București – 5.509, Ilfov – 2.046 și Cluj 1.610. La polul opus se află județele Harghita – 52, Caraș Severin – 61, și Gorj – 81.

Județele în care au fost vândute cele mai multe terenuri agricole în a doua lună a anului 2021 sunt Arad – 742, Dolj – 481 și Timiș – 398.

Continuare

ECONOMIE

Ministerul Culturii: Schemele de ajutor financiar, trimise pentru a fi finanțate prin PNRR

Ministerul Culturii a anunțat astăzi că schemele de ajutor financiar pentru acest sector au fost actualizate și au fost trimise Ministerului Investițiilor și Proiectelor Europene pentru a fi incluse în Planul Național de Redresare și Reziliență.

CECCAR FM

Publicat

pe

Potrivit unui comunicat al Ministerului Culturii, citat de Mediafax, forma actualizată a schemelor de ajutor de stat și de minimis, menite să sprijine sectorul cultural din România, este rezultatul centralizării unui număr semnificativ de observații și propuneri de modificare primite în urma procesului de consultare publică, desfășurat în perioada 26 ianuarie – 8 februarie, precum și al dezbaterii publice organizate online în 22 februarie.

„Având în vedere că în prezent se elaborează Planul Național de Redresare și Reziliență care vizează investiții în scopul ieșirii din criză, relansării economice și creșterii capacității de reziliență, Ministerul Culturii precizează că a transmis Ministerului Investițiilor și Proiectelor Europene schemele de ajutor de stat și de minimis dedicate sectorului cultural, pentru a fi incluse în cadrul priorităților investiționale ale PNRR”, se arată în comunicat.

Reprezentanții ministerului precizează că o ultimă dezbatere publică pe acestă temă va fi organizată la finalul acestei săptămâni: „Întrucât Ministerul Culturii urmărește să optimizeze atât conținutul, cât și aplicabilitatea schemelor de ajutor financiar, astfel încât acestea din urmă să răspundă în mod real nevoilor operatorilor culturali, o ultimă consultare a sectorului cultural – creativ va avea loc în cadrul dezbaterii publice ce va fi organizată la finalul acestei săptămâni”.

Continuare

CECCAR BUSINESS MAGAZINE

CECCAR TV

Buletin legislativ

CECCAR Business Review

ceccar.ro

Trending