Rețele sociale

ECONOMIE

Modificarea și completarea unor prevederi din Codul fiscal

Radio CECCAR FM

⠀

acum 3 ani

⠀

Ministerul Finanțelor propune, printr-un proiect de OUG, publicat pe site-ul instituției împreună cu nota de fundamentare, o serie de modificări și completări la Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal. Proiectul transpune prevederile: 

♦ Art. 2 și 3 din Directiva (UE) 2017/2455 a Consiliului din 5 decembrie 2017 de modificare a Directivei 2006/112/EC și a Directivei 2009/132/CE în ceea ce privește anumite obligații privind TVA pentru prestările de servicii și vânzările de bunuri la distanță, astfel cum a fost modificată prin Decizia (UE) 2020/1109 a Consiliului din 20 iulie 2020 de modificare a Directivelor (UE) 2017/2455 și (UE) 2019/1995 în ceea ce privește datele de transpunere și aplicare, ca răspuns la pandemia de COVID-19; 

♦ Directivei (UE) 2019/1995 a Consiliului din 21 noiembrie 2019 de modificare a Directivei 2006/112/CE în ceea ce privește dispozițiile referitoare la vânzările de bunuri la distanță și anumite livrări interne de bunuri, astfel cum a fost modificată prin Decizia (UE) 2020/1109 a Consiliului din 20 iulie 2020 de modificare a Directivelor (UE) 2017/2455 și (UE) 2019/1995 în ceea ce privește datele de transpunere și aplicare, ca răspuns la pandemia de COVID-19.

În acest context, începând cu data de 1 iulie 2021, prin proiect se propun, în principal, următoarele:

▪ Introducerea conceptului de „vânzare la distanță de bunuri importate din teritorii terțe sau țări terțe”;

▪ Clarificarea definiției vânzării de bunuri la distanță, astfel încât să reiasă faptul că se aplică și atunci când bunurile sunt transportate sau expediate în contul furnizorului, inclusiv atunci când furnizorul intervine în mod indirect în transportul sau expedierea bunurilor;

▪ Desemnarea interfețelor electronice cum sunt o piață online, o platformă, un portal sau alte mijloace similare, care facilitează vânzarea la distanță de bunuri importate din teritorii terțe sau țări terțe în loturi cu o valoare intrinsecă de maximum 150 euro, precum și livrarea de bunuri în Comunitate de către o persoană impozabilă nestabilită în Comunitate către o persoană neimpozabilă, drept persoane impozabile care au primit și au livrat ele însele bunurile respective;

▪ Modificarea locului livrării în cazul vânzărilor intracomunitare de bunuri la distanță, în sensul că acesta va fi considerat locul în care se află bunurile în momentul în care se încheie expedierea sau transportul bunurilor către client;

▪ Introducerea de prevederi referitoare la locul livrării în cazul vânzărilor la distanță de bunuri importate din teritorii terțe sau țări terțe, respectiv:

– atunci când bunurile sunt importate într-un alt stat membru decât cel în care se încheie transportul bunurilor către client, locul este considerat a fi unde se află bunurile în momentul în care se încheie transportul acestora către client;

– atunci când bunurile sunt importate în statul membru în care se încheie transportul bunurilor către client, locul este considerat a fi statul membru respectiv, cu condiția ca TVA pentru aceste bunuri să fie declarată în cadrul regimului special de import;

▪ Atribuirea transportului bunurilor pentru livrarea efectuată de interfața electronică, în situația în care se consideră că interfața este persoana impozabilă care a primit și a livrat bunuri din punct de vedere al TVA;

▪ Stabilirea locului livrării în statul de stabilire a furnizorului pentru  vânzările intracomunitare de bunuri la distanță efectuate de persoane impozabile stabilite în Comunitate, dar nu în statul membru de consum, până la depășirea plafonului de 10.000 de euro/an (plafon care include vânzările intracomunitare de bunuri la distanță, și prestările de servicii de telecomunicații, radiodifuziune și televiziune și serviciile furnizate pe cale electronică);

▪ Introducerea unei reguli noi potrivit căreia exigibilitatea TVA intervine în momentul în care plata a fost acceptată, aplicabilă în cazul în care interfețele electronice sunt considerate persoane impozabile care facilitează vânzarea de bunuri la distanță;

▪ Introducerea unei scutiri de TVA pentru livrarea către interfață, atunci când aceasta este considerată persoană impozabilă care facilitează livrarea de bunuri în Comunitate de la o persoană impozabilă nestabilită în Comunitate către o persoană neimpozabilă;

▪ Introducerea unei scutiri de TVA pentru importul de bunuri, aplicabilă numai atunci când se folosește regimul special de import, și când, cel târziu în momentul prezentării declarației de import, codul individual de înregistrare în scopuri de TVA pentru aplicarea regimului special, al furnizorului sau al intermediarului care acționează în contul său, a fost furnizat biroului vamal competent din statul membru de import;

▪ Extinderea regimului special pentru servicii electronice, de telecomunicații, de radiodifuziune și de televiziune prestate de persoane impozabile nestabilite în UE către persoane neimpozabile din UE și pentru alte prestări de servicii (regimul non-UE);

▪ Extinderea regimului special pentru servicii electronice, de telecomunicații, de radiodifuziune și de televiziune prestate de persoane impozabile stabilite în Comunitate, dar nu în statul membru de consum, pentru vânzări intracomunitare de bunuri la distanță, pentru livrările de bunuri interne efectuate de interfețele electronice care facilitează aceste livrări și pentru alte prestări de servicii (regimul UE);

▪ Modificarea perioadei de declarare și plată a TVA în cadrul regimului UE și regimului non-UE, noul termen fiind până la sfârșitul următoarei luni de după încheierea fiecărui trimestru calendaristic;

▪ Modificarea modalității de efectuare a modificărilor declarației speciale de TVA în cadrul tuturor regimurilor speciale, în sensul că modificările se  vor include într-o declarație ulterioară în termen de trei ani de la data la care trebuia depusă declarația inițială;

▪ Adaptarea conținutului declarației de TVA utilizate în regimurile UE și non-UE astfel încât aceasta să reflecte și informațiile privind vânzările intracomunitare de bunuri la distanță;

▪ Eliminarea obligației persoanelor impozabile care aplică regimul UE de a emite facturi pentru vânzările intracomunitare de bunuri la distanță;

▪ Introducerea obligației pentru interfețele electronice care facilitează vânzarea de bunuri la distanță și prestări de servicii de a ține registre de evidență a operațiunilor efectuate, în format electronic. Registrele trebuie păstrate pentru o perioadă de zece ani de la sfârșitul anului în care s-a efectuat operațiunea;

▪ Introducerea regimului special pentru vânzarea la distanță de bunuri importate din teritorii terțe sau țări terțe, în loturi cu o valoare intrinsecă de maximum 150 euro, cu excepția bunurilor accizabile, deoarece accizele fac parte din baza de impozitare a TVA la import;

▪ Corelarea regimului de import cu eliminarea scutirii de TVA pentru importurile de bunuri a căror valoare nu depășește  10 euro, prevăzută în legislația națională la art. 30 din OMFP nr. 105/2016 pentru aprobarea Normelor privind scutirea de la plata taxei pe valoarea adăugată și a accizelor pentru importurile definitive ale anumitor bunuri, prevăzută la art. 293 alin. (1) lit. d) și art. 395 alin. (7) din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal, precum și a Procedurii privind autorizarea unor organisme pentru a importa bunuri în regim de scutire;

▪ În vederea aplicării regimului de import, persoanele impozabile nestabilite în Comunitate și care nu provin dintr-o țară terță cu care Uniunea Europeană a încheiat un acord de asistență reciprocă, vor trebui să-și desemneze un intermediar stabilit în Comunitate ca persoană obligată la plata TVA care va îndeplini obligațiile prevăzute în cadrul regimului special de import în numele și în contul persoanei impozabile;

Principalele caracteristici ale regimului de import:

– exigibilitatea TVA în cazul vânzărilor la distanță de bunuri    importate va interveni la data acceptării plății;

– introducerea unui registru de identificare a persoanelor care aplică regimul de import care va conține numerele speciale de  înregistrare în scopuri de TVA atribuite persoanelor impozabile care aplică regimul de import, precum și numerele individuale de înregistrare atribuite intermediarilor în scopul aplicării regimului de import;

– menționarea situațiilor în care persoana impozabilă, respectiv intermediarul vor fi excluși din registrul de identificare a persoanelor care aplică regimul de import;

– perioada fiscală pentru declararea și plata TVA va fi luna calendaristică;

– declarația specială de TVA se va depune până la sfârșitul următoarei luni de după încheierea perioadei fiscale acoperite de declarație;

– persoanele impozabile care utilizează regimul de import vor trebui să țină registre ale operațiunilor reglementate de acest regim special. Intermediarii vor ține câte un registru pentru fiecare persoană impozabilă pe care o reprezintă;

– registrele de evidență a operațiunilor în regimul de import se vor păstra pe o perioadă de 10 ani de la încheierea anului în care s-a efectuat operațiunile;

▪ Introducerea unui mecanism special pentru declararea și plata TVA la import aplicabil atunci când nu se utilizează regimul de import;

Principalele caracteristici ale mecanismului special:

– va putea fi aplicat de persoana care prezintă bunurile în vamă în contul persoanei căreia îi sunt destinate acestea pe teritoriul Comunității, pe baza autorizației emise de autoritatea vamală competentă și sub rezerva constituirii unei garanții, în cazul acelor bunuri pentru care expedierea sau transportul se încheie în România;

– persoana care prezintă bunurile în vamă trebuie să depună la autoritatea vamală competentă, o declarație specială de TVA și să plătească TVA încasată până cel târziu în a șaisprezecea zi a lunii următoare lunii calendaristice de raportare;

– persoanele care utilizează mecanismul special trebuie să țină registre ale operațiunilor, care se pun la dispoziție electronic autorităților fiscale sau vamale și se păstrează pe o perioadă de 10 ani.

Din categoria:
Radio CECCAR FM

Primul post de radio cu profil economic din România

ECONOMIE

ANAF: Modificări în cuprinsul unor formulare de declarații de impunere

Radio CECCAR FM

⠀

acum o zi

⠀

24 aprilie 2024

✓

Agenția Națională de Administrare Fiscală (ANAF) a modificat, prin OPANAF nr. 779/2024, publicat în  Monitorul Oficial nr. 374 din 22 aprilie 2024, o serie de acte normative din domeniul declarării impozitelor, taxelor și contribuțiilor sociale.

ANAF reamintește, în Referatul de aprobare a actului normativ, că, potrivit dispozițiilor art. 9 alin. (1) din OUG nr. 116/2023 privind unele măsuri pentru gestionarea și evidențierea veniturilor curente ale bugetului public prin implementarea unor proiecte de digitalizare, începând cu data de 1 ianuarie 2024 s-a înființat, la nivelul instituției, Evidența operativă a veniturilor din digitalizare, care are drept scop evidențierea/urmărirea/ monitorizarea lunară a veniturilor suplimentare rezultate ca urmare a utilizării neconcordanțelor și/sau inadvertențelor identificate prin Sistemul informatic de interes strategic național (SIISN) și a modulelor de valorificare, precum și ca urmare a utilizării profilelor de risc.

Notificările de conformare cuprind riscurile fiscale identificate și se transmit de organele cu atribuții de control, în temeiul prevederilor Legii nr. 207/2015 privind Codul de procedură fiscală, cu modificările și completările ulterioare, în scopul reanalizării de către contribuabili a situației fiscale și, după caz, de a depune sau de a corecta declarațiile fiscale.

În vederea identificării declarațiilor rectificative depuse de contribuabili ca urmare a unei notificări de conformare transmisă de organele fiscale, ANAF a stabilit, prin noul Ordin, ca, în cuprinsul formularelor de declarații de impunere, pentru care este prevăzută și posibilitatea de rectificare a datelor declarate inițial, să fie cuprinsă o căsuță distinctă pentru această situație.

Formularele de declarații fiscale vizate de această modificare sunt:

▪ formularul 101 „Declarație privind impozitul pe profit”;

▪ formularul 101 Grup fiscal „Declarație consolidată privind impozitul pe profit determinat de grupul fiscal”;

▪ formularul (301) „Decont special de taxă pe valoarea adăugată”;

▪ formularul (307) „Declarație privind sumele rezultate din ajustarea/corecția ajustărilor/regularizarea taxei pe valoarea adăugată”;

▪ formularul (311) „Declarație privind taxa pe valoarea adăugată colectată datorată de către persoanele impozabile al căror cod de înregistrare în scopuri de taxă pe valoarea adăugată a fost anulat conform art. 316 alin. (11) lit. a) – e), lit. g) sau lit. h) din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal”;

▪ formularul 710 „Declarație rectificativă”.

Tot ca urmare a unei notificări de conformare transmisă de organele fiscale, persoana impozabilă înregistrată în scopuri de TVA poate solicita corectarea erorilor materiale din decontul de taxă pe valoarea adăugată.

Pentru a identifica această sursă de venituri, ANAF a modificat OPANAF nr.3604/2015, prin: ▪ aprobarea unui nou formular, „Cerere privind corectarea erorilor materiale din decontul de taxă pe valoarea adăugată„, în care contribuabilul să poată menționa că solicitarea de corectare a erorilor materiale este formulată ca urmare a unei notificări de conformare; ▪ completarea Instrucțiunilor de corectare a erorilor materiale din deconturile de taxă pe valoarea adăugată, astfel încât în formularul ”Decizie de corectare a erorilor materiale din decontul de taxă pe valoarea adăugată” să se înscrie o mențiune referitoare la faptul că solicitarea de corectare a fost formulată ca urmare a unei notificări de conformare.

Continuare

ECONOMIE

Proiectul Programului START UP NATION – ROMÂNIA 2024, în consultare publică

Radio CECCAR FM

⠀

acum o zi

⠀

24 aprilie 2024

✓

Ministerul Economiei, Antreprenoriatului și Turismului (MEAT) a publicat astăzi, în transparență decizională, proiectul de OUG privind aprobarea și implementarea Programului pentru stimularea întreprinderilor mici și mijlocii „START UP NATION – ROMÂNIA“ ediția 2024, finanțat din fonduri externe nerambursabile, aferente Programului Educație și Ocupare 2021-2027.

Proiectul stabilește cadrul general de acordare a sprijinului financiar de minimis pentru înființarea și dezvoltarea de întreprinderi mici și mijlocii prin intermediul Programului „Start Up Nation – România”, ediția 2024. Coordonatorul Programului este MEAT, cu rol de beneficiar responsabil de inițierea și implementarea operațiunilor prevăzute de prezenta ordonanță de urgență precum și de administrator operațional al aplicației informatice, în parteneriat cu ATIMMT și STS.

Bugetul Programului, asigurat din fonduri externe nerambursabile aferente Programului Educație și Ocupare (PEO) 2021 – 2027,  este de 446.185.295 euro calculat la cursul Inforeuro din luna aprilie 2024, din care: ▪ Pilonul I – Activarea potențialului anteprenorial al tinerilor, cu un buget de 295.750.000 euro; ▪ Pilonul II – Sprijin pentru dezvoltarea anteprenoriatului în rândul persoanelor din grupul țintă, cu un buget de 150.435.295,00 euro.

În cadrul componentei specifice pilonului I – Activarea potențialului anteprenorial al tinerilor se are în vedere asigurarea accesului la cursuri de formare în vederea dobândirii de competențe anteprenoriale pentru un număr estimat de 25.000 de persoane fizice eligibile în conformitate cu prevederile PEO 2021 -2027.

Minimum 10% din persoanele fizice sprijinite pentru participarea la cursuri de formare în vederea dobândirii de competențe anteprenoriale vor fi persoane ce aparțin minorității rome. Încadrarea în categoria de persoane aparținând minorității rome se realizează pe bază de declarație pe propria răspundere.

În cadrul componentei specifice pilonului I se finanțează un număr estimat de 5.250 de înteprinderi nou înființate. Întreprinderile vor crea prin intermediul programului un număr estimat de 10.500 de locuri de muncă.

În cadrul componentei specifice pilonului II – Sprijin pentru dezvoltarea anteprenoriatului în rândul persoanelor din grupul țintă se are în vedere asigurarea accesului la cursuri de formare în vederea dobândirii de competențe anteprenoriale pentru un număr estimat de 4.600 de persoane fizice eligibile, care au domiciliul în regiunile mai puțin dezvoltate. În cadrul componentei specifice pilonului II se finanțează un număr estimat de 2.500 de întreprinderi nou înființate.

În cadrul întreprinderilor se va crea un număr estimat de 5.000 de locuri de muncă.

Sprijinul financiar pentru beneficiarii de ajutor de minimis este de maximum 250.000 lei/beneficiar de ajutor de minimis și reprezintă maximum 90% din valoarea totală eligibilă a proiectului. Beneficiarul ajutorului de minimis are obligația de a asigura o cofinanțare de minimum 10% din valoarea proiectului.

Totodată, beneficiarii ajutorului de minimis au obligația de a menține ocupate locurile de muncă asumate prin formularul de finanțare pentru o perioadă de minim 24 de luni de la finalizarea perioadei de implementare și nu au dreptul de a înstrăina acțiunile/părțile sociale pe perioada implementării sau sustenabilității afacerii.

Procedura de implementare a Programului se elaborează și aprobă de către MEAT în termen de 30 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei ordonanțe de urgență și se actualizează, după caz, în conformitate cu prevederile Ghidului solicitantului – Condiții Specifice și ale schemei de ajutor de minimis elaborate și aprobate de către MIPE. Pentru implementarea Programului, MEAT va încheia acte adiționale la convențiile de colaborare cu instituțiile de credit  partenere, în vederea plății ajutorului de minimis, respectiv contracte de formare profesională cu furnizorii autorizați de cursuri de antreprenoriat.

Continuare

ECONOMIE

Reguli care obligă companiile să repare produsele uzate

Radio CECCAR FM

⠀

acum o zi

⠀

24 aprilie 2024

✓

Parlamentul European (PE) a adoptat Directiva privind așa-numitul „drept la reparare”, care dă consumatorilor dreptul de a le fi reparate produsele uzate, precum mașini de spălat sau smartphone-uri, de către producători, la un preț rezonabil și într-un termen rezonabil după perioada de garanție legală, relatează Agerpres. Noile norme adoptate de PE clarifică obligațiile producătorilor de a repara bunurile și încurajează consumatorii să prelungească ciclul de viață al produselor reparându-le.

Noile norme prevăd că producătorii au obligația să furnizeze servicii de reparații în timp util și la costuri accesibile și să informeze consumatorii în legătură cu dreptul lor la reparare. Bunurile reparate în perioada de garanție vor beneficia de o prelungire de un an a garanției legale. Astfel, consumatorii vor fi încurajați și mai mult să aleagă să repare produsul în loc să îl înlocuiască.

După ce expiră perioada de garanție, producătorii vor avea în continuare obligația să repare produsele comune de uz casnic, care pot fi reparate din punct de vedere tehnic conform legislației Uniunii. În această categorie intră mașinile de spălat, aspiratoarele și chiar telefoanele mobile. Lista categoriilor de produse poate fi extinsă în timp. Totodată, consumatorii pot să împrumute un dispozitiv cât timp dispozitivul lor este reparat sau pot să opteze pentru unul recondiționat ca alternativă, dacă produsul nu mai poate fi reparat.

Noile norme urmăresc să consolideze piața reparațiilor din Uniune și să reducă costul reparațiilor suportat de consumatori. Producătorii vor avea obligația să ofere piese de schimb și ustensile la un preț rezonabil. De asemenea, le va fi interzis să utilizeze clauze contractuale și tehnici legate de componente sau de programele informatice care împiedică repararea. Mai precis, producătorii nu vor putea să împiedice reparatorii independenți să utilizeze componente second-hand sau imprimate 3D și nici nu vor putea să refuze să repare un produs doar din motive economice sau fiindcă a fost reparat anterior de altcineva.

Pentru a face reparațiile mai accesibile, fiecare țară a Uniunii va trebui să aplice cel puțin una dintre următoarele măsuri: să ofere vouchere și fonduri pentru reparații, să desfășoare campanii de informare, să ofere cursuri de reparare sau să sprijine inițiativele din domeniu de la nivelul comunităților.

„Dreptul consumatorilor de a repara produse va deveni acum o realitate. A repara va fi mai ușor și mai ieftin în loc de a cumpăra produse noi, scumpe. Aceasta este o reușită semnificativă pentru Parlament și angajamentul său de a sprijini consumatorii în lupta împotriva schimbărilor climatice. Noua legislație extinde garanțiile legale cu 12 luni atunci când se optează pentru reparații, oferă un acces mai bun la piesele de schimb și asigură reparații mai ușoare, mai ieftine și mai rapide”, a declarat raportorul Rene Repasi. După ce Directiva va fi aprobată oficial de Consiliu și publicată în Jurnalul Oficial al UE, statele membre vor avea la dispoziție 24 de luni pentru a o transpune în legislația națională.

Continuare

Trending