Connect with us

ECONOMIE

Modificarea și completarea unor prevederi din Codul fiscal

CECCAR FM

Publicat

pe

Ministerul Finanțelor propune, printr-un proiect de OUG, publicat pe site-ul instituției împreună cu nota de fundamentare, o serie de modificări și completări la Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal. Proiectul transpune prevederile: 

 Art. 2 și 3 din Directiva (UE) 2017/2455 a Consiliului din 5 decembrie 2017 de modificare a Directivei 2006/112/EC și a Directivei 2009/132/CE în ceea ce privește anumite obligații privind TVA pentru prestările de servicii și vânzările de bunuri la distanță, astfel cum a fost modificată prin Decizia (UE) 2020/1109 a Consiliului din 20 iulie 2020 de modificare a Directivelor (UE) 2017/2455 și (UE) 2019/1995 în ceea ce privește datele de transpunere și aplicare, ca răspuns la pandemia de COVID-19; 

♦ Directivei (UE) 2019/1995 a Consiliului din 21 noiembrie 2019 de modificare a Directivei 2006/112/CE în ceea ce privește dispozițiile referitoare la vânzările de bunuri la distanță și anumite livrări interne de bunuri, astfel cum a fost modificată prin Decizia (UE) 2020/1109 a Consiliului din 20 iulie 2020 de modificare a Directivelor (UE) 2017/2455 și (UE) 2019/1995 în ceea ce privește datele de transpunere și aplicare, ca răspuns la pandemia de COVID-19.

În acest context, începând cu data de 1 iulie 2021, prin proiect se propun, în principal, următoarele:

 Introducerea conceptului de „vânzare la distanță de bunuri importate din teritorii terțe sau țări terțe”;

▪ Clarificarea definiției vânzării de bunuri la distanță, astfel încât să reiasă faptul că se aplică și atunci când bunurile sunt transportate sau expediate în contul furnizorului, inclusiv atunci când furnizorul intervine în mod indirect în transportul sau expedierea bunurilor;

▪ Desemnarea interfețelor electronice cum sunt o piață online, o platformă, un portal sau alte mijloace similare, care facilitează vânzarea la distanță de bunuri importate din teritorii terțe sau țări terțe în loturi cu o valoare intrinsecă de maximum 150 euro, precum și livrarea de bunuri în Comunitate de către o persoană impozabilă nestabilită în Comunitate către o persoană neimpozabilă, drept persoane impozabile care au primit și au livrat ele însele bunurile respective;

▪ Modificarea locului livrării în cazul vânzărilor intracomunitare de bunuri la distanță, în sensul că acesta va fi considerat locul în care se află bunurile în momentul în care se încheie expedierea sau transportul bunurilor către client;

▪ Introducerea de prevederi referitoare la locul livrării în cazul vânzărilor la distanță de bunuri importate din teritorii terțe sau țări terțe, respectiv:

– atunci când bunurile sunt importate într-un alt stat membru decât cel în care se încheie transportul bunurilor către client, locul este considerat a fi unde se află bunurile în momentul în care se încheie transportul acestora către client;

– atunci când bunurile sunt importate în statul membru în care se încheie transportul bunurilor către client, locul este considerat a fi statul membru respectiv, cu condiția ca TVA pentru aceste bunuri să fie declarată în cadrul regimului special de import;

▪ Atribuirea transportului bunurilor pentru livrarea efectuată de interfața electronică, în situația în care se consideră că interfața este persoana impozabilă care a primit și a livrat bunuri din punct de vedere al TVA;

▪ Stabilirea locului livrării în statul de stabilire a furnizorului pentru  vânzările intracomunitare de bunuri la distanță efectuate de persoane impozabile stabilite în Comunitate, dar nu în statul membru de consum, până la depășirea plafonului de 10.000 de euro/an (plafon care include vânzările intracomunitare de bunuri la distanță, și prestările de servicii de telecomunicații, radiodifuziune și televiziune și serviciile furnizate pe cale electronică);

▪ Introducerea unei reguli noi potrivit căreia exigibilitatea TVA intervine în momentul în care plata a fost acceptată, aplicabilă în cazul în care interfețele electronice sunt considerate persoane impozabile care facilitează vânzarea de bunuri la distanță;

▪ Introducerea unei scutiri de TVA pentru livrarea către interfață, atunci când aceasta este considerată persoană impozabilă care facilitează livrarea de bunuri în Comunitate de la o persoană impozabilă nestabilită în Comunitate către o persoană neimpozabilă;

▪ Introducerea unei scutiri de TVA pentru importul de bunuri, aplicabilă numai atunci când se folosește regimul special de import, și când, cel târziu în momentul prezentării declarației de import, codul individual de înregistrare în scopuri de TVA pentru aplicarea regimului special, al furnizorului sau al intermediarului care acționează în contul său, a fost furnizat biroului vamal competent din statul membru de import;

▪ Extinderea regimului special pentru servicii electronice, de telecomunicații, de radiodifuziune și de televiziune prestate de persoane impozabile nestabilite în UE către persoane neimpozabile din UE și pentru alte prestări de servicii (regimul non-UE);

▪ Extinderea regimului special pentru servicii electronice, de telecomunicații, de radiodifuziune și de televiziune prestate de persoane impozabile stabilite în Comunitate, dar nu în statul membru de consum, pentru vânzări intracomunitare de bunuri la distanță, pentru livrările de bunuri interne efectuate de interfețele electronice care facilitează aceste livrări și pentru alte prestări de servicii (regimul UE);

▪ Modificarea perioadei de declarare și plată a TVA în cadrul regimului UE și regimului non-UE, noul termen fiind până la sfârșitul următoarei luni de după încheierea fiecărui trimestru calendaristic;

▪ Modificarea modalității de efectuare a modificărilor declarației speciale de TVA în cadrul tuturor regimurilor speciale, în sensul că modificările se  vor include într-o declarație ulterioară în termen de trei ani de la data la care trebuia depusă declarația inițială;

▪ Adaptarea conținutului declarației de TVA utilizate în regimurile UE și non-UE astfel încât aceasta să reflecte și informațiile privind vânzările intracomunitare de bunuri la distanță;

▪ Eliminarea obligației persoanelor impozabile care aplică regimul UE de a emite facturi pentru vânzările intracomunitare de bunuri la distanță;

▪ Introducerea obligației pentru interfețele electronice care facilitează vânzarea de bunuri la distanță și prestări de servicii de a ține registre de evidență a operațiunilor efectuate, în format electronic. Registrele trebuie păstrate pentru o perioadă de zece ani de la sfârșitul anului în care s-a efectuat operațiunea;

▪ Introducerea regimului special pentru vânzarea la distanță de bunuri importate din teritorii terțe sau țări terțe, în loturi cu o valoare intrinsecă de maximum 150 euro, cu excepția bunurilor accizabile, deoarece accizele fac parte din baza de impozitare a TVA la import;

▪ Corelarea regimului de import cu eliminarea scutirii de TVA pentru importurile de bunuri a căror valoare nu depășește  10 euro, prevăzută în legislația națională la art. 30 din OMFP nr. 105/2016 pentru aprobarea Normelor privind scutirea de la plata taxei pe valoarea adăugată și a accizelor pentru importurile definitive ale anumitor bunuri, prevăzută la art. 293 alin. (1) lit. d) și art. 395 alin. (7) din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal, precum și a Procedurii privind autorizarea unor organisme pentru a importa bunuri în regim de scutire;

▪ În vederea aplicării regimului de import, persoanele impozabile nestabilite în Comunitate și care nu provin dintr-o țară terță cu care Uniunea Europeană a încheiat un acord de asistență reciprocă, vor trebui să-și desemneze un intermediar stabilit în Comunitate ca persoană obligată la plata TVA care va îndeplini obligațiile prevăzute în cadrul regimului special de import în numele și în contul persoanei impozabile;

Principalele caracteristici ale regimului de import:

– exigibilitatea TVA în cazul vânzărilor la distanță de bunuri    importate va interveni la data acceptării plății;

– introducerea unui registru de identificare a persoanelor care aplică regimul de import care va conține numerele speciale de  înregistrare în scopuri de TVA atribuite persoanelor impozabile care aplică regimul de import, precum și numerele individuale de înregistrare atribuite intermediarilor în scopul aplicării regimului de import;

– menționarea situațiilor în care persoana impozabilă, respectiv intermediarul vor fi excluși din registrul de identificare a persoanelor care aplică regimul de import;

– perioada fiscală pentru declararea și plata TVA va fi luna calendaristică;

– declarația specială de TVA se va depune până la sfârșitul următoarei luni de după încheierea perioadei fiscale acoperite de declarație;

– persoanele impozabile care utilizează regimul de import vor trebui să țină registre ale operațiunilor reglementate de acest regim special. Intermediarii vor ține câte un registru pentru fiecare persoană impozabilă pe care o reprezintă;

– registrele de evidență a operațiunilor în regimul de import se vor păstra pe o perioadă de 10 ani de la încheierea anului în care s-a efectuat operațiunile;

▪ Introducerea unui mecanism special pentru declararea și plata TVA la import aplicabil atunci când nu se utilizează regimul de import;

Principalele caracteristici ale mecanismului special:

– va putea fi aplicat de persoana care prezintă bunurile în vamă în contul persoanei căreia îi sunt destinate acestea pe teritoriul Comunității, pe baza autorizației emise de autoritatea vamală competentă și sub rezerva constituirii unei garanții, în cazul acelor bunuri pentru care expedierea sau transportul se încheie în România;

– persoana care prezintă bunurile în vamă trebuie să depună la autoritatea vamală competentă, o declarație specială de TVA și să plătească TVA încasată până cel târziu în a șaisprezecea zi a lunii următoare lunii calendaristice de raportare;

– persoanele care utilizează mecanismul special trebuie să țină registre ale operațiunilor, care se pun la dispoziție electronic autorităților fiscale sau vamale și se păstrează pe o perioadă de 10 ani.

ECONOMIE

Euro urcă la un nou maxim istoric

CECCAR FM

Publicat

pe

Euro a atins luni un nou maxim istoric, 4,9261 lei, după cel atins la finele lunii martie, de 4,9251 lei.

Față de cursul de vineri, euro a crescut cu 0,04%.

La începutul lunii martie, euro era cotat la 4,8744 lei.

Dolarul american a scăzut la 4,0937 lei, de la 4,1120 lei, iar francul elvețian a crescut la 4,4797 lei.

Gramul de aur a crescut la 235,3486 lei, de la 233,8266 lei în ședința precedentă.

Continuare

ECONOMIE

ACEA: Vânzările de autoturisme Dacia în Europa au crescut cu peste 67% în martie

Vânzările de autoturisme Dacia în Europa au înregistrat în martie un avans de 67,4%, iar cota de piață a producătorului de automobile a urcat la 2,5%, de la 2,4% în perioada similară din 2020, arată datele publicate de Asociația Constructorilor Europeni de Automobile (ACEA), transmite Reuters, preluată de Agerpres.

CECCAR FM

Publicat

pe

Datele statistice sunt valabile pentru statele din Uniunea Europeană, Marea Britanie și țările din Asociația Europeană a Liberului Schimb (EFTA), respectiv Islanda, Liechtenstein, Norvegia și Elveția.

34.200 de autoturisme Dacia au fost înmatriculate în martie în Europa, comparativ cu 20.433 în perioada similară din 2020.

Toți marii producători auto au raportat creșteri ale vânzărilor în martie, comparativ cu perioada similară din 2020, când vânzările au fost afectate de restricțiile introduse pentru a stopa extinderea pandemiei de coronavirus (COVID-19) și de incertitudinile economice globale.

În primele trei luni din acest an, livrările de autoturisme Dacia au crescut cu 6,9% în Europa, iar cota de piață a producătorului de automobile a urcat la 2,9%, de la 2,7% în perioada similară din 2020. Înmatriculările de autoturisme Dacia în Europa s-au cifrat la 88.913 unități, în creștere față de perioada ianuarie – martie 2020 (83.180 vehicule).

Vânzările de autoturisme Dacia au înregistrat un declin de 30,2% în Europa anul trecut, iar cota de piață a producătorului de automobile a scăzut la 3,4%, de la 3,70% în 2019.

Continuare

ECONOMIE

UE a înregistrat un excedent al balanței comerciale de 21,1 miliarde de euro, în februarie

Uniunea Europeană a înregistrat în februarie un excedent al balanței comerciale de 21,1 miliarde de euro, față de un plus de 22,7 miliarde de euro în perioada similară din 2020, arată datele publicate de Oficiul European de Statistică (Eurostat), citate de Agerpres.

CECCAR FM

Publicat

pe

Astfel, exporturile de bunuri ale UE s-au situat la 164,7 miliarde de euro, în scădere cu 3,6% față de februarie 2020, în timp ce importurile UE au scăzut cu 3%, până la 143,6 miliarde de euro.

Zona euro a înregistrat în februarie un excedent al balanței comerciale de 17,7 miliarde de euro, față de un plus de 23,4 miliarde de euro în perioada similară din 2020.

În februarie, comparativ cu perioada similară din 2020, exporturile de bunuri au scăzut în 15 state membre ale UE, cel mai semnificativ declin fiind în Cipru (-46,1%). 12 țări membre UE au raportat creșteri, cel mai semnificativ avans fiind în Malta (36,3%), urmată de Slovacia (25,8%).

În privința importurilor, în februarie, comparativ cu perioada similară de anul trecut, 20 de state membre ale UE au raportat scăderi, cel mai semnificativ declin fiind în Portugalia (-25,3%), urmată de Malta (-25%), iar cele mai mari creșteri au fost în Slovenia (32,6%), Estonia (18,8%) și Ungaria (17%).

În primele două luni din acest an, UE a înregistrat un excedent al balanței comerciale de 29,7 miliarde euro, față de un plus de 20,5 miliarde euro în perioada similară din 2020, în timp ce zona euro a raportat un excedent de 28,7 miliarde euro, de la un plus de 25 miliarde euro.

În perioada ianuarie – februarie 2021, China a fost principalul partener comercial al UE. Acest rezultat vine în urma creșterii importurilor (9,3%) și a exporturilor (13,6%), în timp ce pe relația cu SUA s-a înregistrat o scădere semnificativă, atât a importurilor (-19,5%), cât și a exporturilor (-6,9%).

În ceea ce privește România, datele Eurostat arată că în primele două luni din acest an exporturile au scăzut cu 4%, până la 11,1 miliarde de euro, în timp ce importurile s-au menținut la 14,3 miliarde de euro. În aceste condiții, deficitul balanței comerciale a României s-a situat la 3,2 miliarde de euro, comparativ cu 2,6 miliarde de euro în perioada similară din 2020.

Continuare

CECCAR BUSINESS MAGAZINE

CECCAR TV

Buletin legislativ

CECCAR BUSINESS REVIEW

ceccar.ro

Trending

Din motive tehnice, emisia CECCAR FM poate suferi întreruperi.

 

Ne cerem scuze pentru disconfortul creat și vă mulțumim pentru înțelegere!