Rețele sociale

ECONOMIE

Caiet de sarcini pentru transformarea digitală a administrației publice

Caietul de sarcini privind transformarea digitală a administrației publice din România, în valoare de peste 30 de milioane de euro, a fost pus în dezbatere publică, a anunțat Autoritatea pentru Digitalizarea României (ADR), informează Agerpres.

Radio CECCAR FM

Procesul de consultare publică presupune transmiterea de sugestii, observații sau recomandări de către reprezentanți ai companiilor IT din România, iar termenul limită pentru formularea observațiilor este vineri, 22 octombrie 2021.

„Procedura de consultare publică este un instrument esențial de transparentizare a procesului de licitație publică. De-a lungul timpului, industria IT din România a criticat modul în care s-au scris caietele de sarcini pentru marile proiecte de digitalizare a administrației. Însă acest feedback venea mereu în momentul în care caietele de sarcini erau deja în procedura de licitație publică. Reprezentanții industriei IT au acum ocazia de a contribui cu propuneri, sugestii și observații la cel mai important proiect de digitalizare a sectorului public – acordul cadru pentru transformarea digitală a administrației publice din România. Este convingerea noastră că tehnologia are un rol fundamental în transformarea economiei și a societății românești”, a declarat Octavian Oprea, președintele ADR, potrivit unui comunicat.

Caietul de sarcini prevede resursele umane și tehnologice necesare pentru consolidarea transformării digitale a administrației publice. Tehnologia și revoluția datelor oferă statelor un potențial semnificativ de creștere a eficienței și a calității serviciilor publice, precum și de sporire a transparenței și a încrederii cetățenilor, precizează sursa citată.

Potrivit ADR, acest lucru a devenit cu atât mai important cu cât statele continuă să se confrunte cu efectele pandemiei COVID-19 și se străduiesc să realizeze o redresare rezilientă. Totodată, criza a evidențiat costurile economice și sociale asociate cu întârzierea digitalizării. „Instituțiile publice au o oportunitate uriașă de a valorifica instrumentele digitale pentru a optimiza managementul, furnizarea de servicii publice și capabilitatea generală a statului, ceea ce va genera consolidarea unor servicii publice universal accesibile și orientate către cetățean”, subliniază ADR.

Pentru realizarea obiectivelor specifice și pentru a permite accesul cât mai multor companii calificate la procedura de achiziție, ADR a împărțit acest acord cadru în 11 loturi, iar fiecare lot reprezintă un segment din procesul de dezvoltare software. Astfel, analiza de business stă la baza oricărui proces de dezvoltare software și asigură identificarea celor mai potrivite soluții în vederea realizării obiectivelor propuse; achiziționarea serviciilor de analiză de business este necesară pentru elaborarea documentației cu cerințe funcționale și de business pentru proiectele ce urmează a fi dezvoltate. Analiza tehnică este fundamentală pentru procesul de dezvoltare software și asigură identificarea celor mai potrivite soluții tehnice în vederea realizării obiectivelor propuse. Alte loturi sunt dezvoltarea software, principala activitate de producție și creare a produselor care fac obiectul caietului de sarcini și testarea funcționalității pentru a se asigura de faptul că produsul software a fost construit corect și nu a omis nicio funcționalitate menționată în Business Requirements Document (BRD).

Alt lot îl reprezintă testele de securitate care, potrivit instituției, au devenit un pas important și obligatoriu în procesul de dezvoltare software, în special în urma numărului mare de atacuri informatice. Testul de securitate oferă garanția faptului că soluțiile achiziționate nu conțin vulnerabilități supuse atacurilor informatice, precizează ADR.

Servicii mentenanță infrastructură server și servicii mentenanță software sunt alte două loturi incluse în acordul cadru.

Un alt lot este blockchain, în condițiile în care, pentru multă vreme, tehnologiile blockchain au fost asociate cu criptomonedele, dar utilizarea lor este mult mai largă, de la modul în care companiile își reconfigurează operațiunile și lanțurile de aprovizionare, la modul de securizare, partajare și utilizare a datelor în instituțiile publice, pentru creșterea încrederii, transparenței și eficienței, subliniază sursa citată. ADR și-a propus să exploreze aceste tehnologii pentru identificarea celor mai eficiente modalități de aplicare la nivel guvernamental și va acționa pentru pilotarea și, ulterior, implementarea tehnologiilor blockchain în proiectele instituționale.

Inteligența Artificială (AI) este o tehnologie inovativă cu numeroase beneficii în domeniul guvernamental. „Existența unor tehnologii fiabile de inteligență artificială poate aduce numeroase beneficii, iar abordarea UE cu privire la AI va convinge cetățenii să utilizeze cu încredere aceste tehnologii. Inteligența artificială (AI) poate contribui în identificarea de soluții la multe dintre problemele societății, dar acest lucru poate fi realizat numai dacă tehnologia este de înaltă calitate și dacă se dezvoltă și se utilizează într-un mod etic. În sectorul public, Automatizarea și Inteligența Artificială – RPA (Robotic Process Automation) și Chatbots au un potențial semnificativ pentru susținerea reducerii costurilor, îndeplinirea așteptărilor cetățenilor, stimularea productivității și eficientizarea activității angajaților”, se precizează în comunicat.

Virtual Reality / Augmented Reality sunt identificate ca tehnologii inovative cu numeroase beneficii pentru sectorul guvernamental: creșterea productivității, îmbunătățirea calității serviciilor publice oferite cetățenilor, creșterea gradului de informare a cetățenilor și a încrederii acestora în instituțiile publice. „Utilizarea pe scară mai largă a realității augmentate (AR) și a realității virtuale (VR) în domenii precum comerț, sănătate și servicii, va aduce un plus de 1,5 trilioane de dolari la PIB-ul global până în 2030 și va transforma 23 milioane de locuri de muncă, potrivit raportului global «Seeing is believing»”, se mai arată în document.

Potrivit ADR, Big data au un potențial enorm în sectorul public în contextul în care activitățile cotidiene ale unui guvern, cum ar fi gestionarea beneficiilor sociale, colectarea impozitelor, monitorizarea sistemelor naționale de sănătate și educație, înregistrarea datelor de trafic și emiterea documentelor oficiale generează și colectează cantități mari de date în fiecare zi. Disponibilitatea acestor informații în timp real permite instituțiilor publice să ia decizii mai informate mai rapid și să implementeze schimbările necesare, explică ADR.

În vederea realizării proiectelor propuse și care fac obiectul acestui acord cadru, ADR își propune să selecteze un număr de 15 companii per lot, cu excepția lotului de Mentenanță software, unde vor fi selectate 5 companii per lot. În cadrul fiecărui lot, atribuirea se va face în baza unor contracte subsecvente cu reluarea competiției.

Managementul acordului cadru, inclusiv implementarea administrativă și procedurală aferentă fiecărui contract subsecvent, va fi asigurat de către o echipă de implementare din partea ADR, care va gestiona totodată și documentele elaborate de prestator în cadrul fiecărui contract subsecvent (analize, rapoarte, facturi, alte tipuri de documente etc.).

ECONOMIE

ANAF: Modificări în cuprinsul unor formulare de declarații de impunere

Radio CECCAR FM

Agenția Națională de Administrare Fiscală (ANAF) a modificat, prin OPANAF nr. 779/2024, publicat în  Monitorul Oficial nr. 374 din 22 aprilie 2024, o serie de acte normative din domeniul declarării impozitelor, taxelor și contribuțiilor sociale.

ANAF reamintește, în Referatul de aprobare a actului normativ, că, potrivit dispozițiilor art. 9 alin. (1) din OUG nr. 116/2023 privind unele măsuri pentru gestionarea și evidențierea veniturilor curente ale bugetului public prin implementarea unor proiecte de digitalizare, începând cu data de 1 ianuarie 2024 s-a înființat, la nivelul instituției, Evidența operativă a veniturilor din digitalizare, care are drept scop evidențierea/urmărirea/ monitorizarea lunară a veniturilor suplimentare rezultate ca urmare a utilizării neconcordanțelor și/sau inadvertențelor identificate prin Sistemul informatic de interes strategic național (SIISN) și a modulelor de valorificare, precum și ca urmare a utilizării profilelor de risc.

Notificările de conformare cuprind riscurile fiscale identificate și se transmit de organele cu atribuții de control, în temeiul prevederilor Legii nr. 207/2015 privind Codul de procedură fiscală, cu modificările și completările ulterioare, în scopul reanalizării de către contribuabili a situației fiscale și, după caz, de a depune sau de a corecta declarațiile fiscale.

În vederea identificării declarațiilor rectificative depuse de contribuabili ca urmare a unei notificări de conformare transmisă de organele fiscale, ANAF a stabilit, prin noul Ordin, ca, în cuprinsul formularelor de declarații de impunere, pentru care este prevăzută și posibilitatea de rectificare a datelor declarate inițial, să fie cuprinsă o căsuță distinctă pentru această situație.

Formularele de declarații fiscale vizate de această modificare sunt:

 formularul 101 „Declarație privind impozitul pe profit”;

▪ formularul 101 Grup fiscal „Declarație consolidată privind impozitul pe profit determinat de grupul fiscal”;

▪ formularul (301) „Decont special de taxă pe valoarea adăugată”;

▪ formularul (307) „Declarație privind sumele rezultate din ajustarea/corecția ajustărilor/regularizarea taxei pe valoarea adăugată”;

▪ formularul (311) „Declarație privind taxa pe valoarea adăugată colectată datorată de către persoanele impozabile al căror cod de înregistrare în scopuri de taxă pe valoarea adăugată a fost anulat conform art. 316 alin. (11) lit. a) – e), lit. g) sau lit. h) din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal”;

▪ formularul 710 „Declarație rectificativă”.

Tot ca urmare a unei notificări de conformare transmisă de organele fiscale, persoana impozabilă înregistrată în scopuri de TVA poate solicita corectarea erorilor materiale din decontul de taxă pe valoarea adăugată.

Pentru a identifica această sursă de venituri, ANAF a modificat OPANAF nr.3604/2015, prin:  aprobarea unui nou formular, „Cerere privind corectarea erorilor materiale din decontul de taxă pe valoarea adăugată„, în care contribuabilul să poată menționa că solicitarea de corectare a erorilor materiale este formulată ca urmare a unei notificări de conformare; ▪ completarea Instrucțiunilor de corectare a erorilor materiale din deconturile de taxă pe valoarea adăugată, astfel încât în formularul ”Decizie de corectare a erorilor materiale din decontul de taxă pe valoarea adăugată” să se înscrie o mențiune referitoare la faptul că solicitarea de corectare a fost formulată ca urmare a unei notificări de conformare.

Continuare

ECONOMIE

Proiectul Programului START UP NATION – ROMÂNIA 2024, în consultare publică

Radio CECCAR FM

Ministerul Economiei, Antreprenoriatului și Turismului (MEAT) a publicat astăzi, în transparență decizională, proiectul de OUG privind aprobarea și implementarea Programului pentru stimularea întreprinderilor mici și mijlocii „START UP NATION – ROMÂNIA“ ediția 2024, finanțat din fonduri externe nerambursabile, aferente Programului Educație și Ocupare 2021-2027.

Proiectul stabilește cadrul general de acordare a sprijinului financiar de minimis pentru înființarea și dezvoltarea de întreprinderi mici și mijlocii prin intermediul Programului „Start Up Nation – România”, ediția 2024. Coordonatorul Programului este MEAT, cu rol de beneficiar responsabil de inițierea și implementarea operațiunilor prevăzute de prezenta ordonanță de urgență precum și de administrator operațional al aplicației informatice, în parteneriat cu ATIMMT și STS.

Bugetul Programului, asigurat din fonduri externe nerambursabile aferente Programului Educație și Ocupare (PEO) 2021 – 2027,  este de 446.185.295 euro calculat la cursul Inforeuro din luna aprilie 2024, din care:  Pilonul I – Activarea potențialului anteprenorial al tinerilor, cu un buget de 295.750.000 euro;  Pilonul II – Sprijin pentru dezvoltarea anteprenoriatului în rândul persoanelor din grupul țintă, cu un buget de 150.435.295,00 euro.

În cadrul componentei specifice pilonului I – Activarea potențialului anteprenorial al tinerilor se are în vedere asigurarea accesului la cursuri de formare în vederea dobândirii de competențe anteprenoriale pentru un număr estimat de 25.000 de persoane fizice eligibile în conformitate cu prevederile PEO 2021 -2027.

Minimum 10% din persoanele fizice sprijinite pentru participarea la cursuri de formare în vederea dobândirii de competențe anteprenoriale vor fi persoane ce aparțin minorității rome. Încadrarea în categoria de persoane aparținând minorității rome se realizează pe bază de declarație pe propria răspundere.

În cadrul componentei specifice pilonului I se finanțează un număr estimat de 5.250 de înteprinderi nou înființate. Întreprinderile vor crea prin intermediul programului un număr estimat de 10.500 de locuri de muncă.

În cadrul componentei specifice pilonului II – Sprijin pentru dezvoltarea anteprenoriatului în rândul persoanelor din grupul țintă se are în vedere asigurarea accesului la cursuri de formare în vederea dobândirii de competențe anteprenoriale pentru un număr estimat de 4.600 de persoane fizice eligibile, care au domiciliul în regiunile mai puțin dezvoltate. În cadrul componentei specifice pilonului II se finanțează un număr estimat de 2.500 de întreprinderi nou înființate.

În cadrul întreprinderilor se va crea un număr estimat de 5.000 de locuri de muncă.

Sprijinul financiar pentru beneficiarii de ajutor de minimis este de maximum 250.000 lei/beneficiar de ajutor de minimis și reprezintă maximum 90% din valoarea totală eligibilă a proiectului. Beneficiarul ajutorului de minimis are obligația de a asigura o cofinanțare de minimum 10% din valoarea proiectului.

Totodată, beneficiarii ajutorului de minimis au obligația de a menține ocupate locurile de muncă asumate prin formularul de finanțare pentru o perioadă de minim 24 de luni de la finalizarea perioadei de implementare și nu au dreptul de a înstrăina acțiunile/părțile sociale pe perioada implementării sau sustenabilității afacerii.

Procedura de implementare a Programului se elaborează și aprobă de către MEAT în termen de 30 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei ordonanțe de urgență și se actualizează, după caz, în conformitate cu prevederile Ghidului solicitantului – Condiții Specifice și ale schemei de ajutor de minimis elaborate și aprobate de către MIPE. Pentru implementarea Programului, MEAT va încheia acte adiționale la convențiile de colaborare cu instituțiile de credit  partenere, în vederea plății ajutorului de minimis, respectiv contracte de formare profesională cu furnizorii autorizați de cursuri de antreprenoriat.

Continuare

ECONOMIE

Reguli care obligă companiile să repare produsele uzate

Radio CECCAR FM

Parlamentul European (PE) a adoptat Directiva privind așa-numitul „drept la reparare”, care dă consumatorilor dreptul de a le fi reparate produsele uzate, precum mașini de spălat sau smartphone-uri, de către producători, la un preț rezonabil și într-un termen rezonabil după perioada de garanție legală, relatează Agerpres. Noile norme adoptate de PE clarifică obligațiile producătorilor de a repara bunurile și încurajează consumatorii să prelungească ciclul de viață al produselor reparându-le.

Noile norme prevăd că producătorii au obligația să furnizeze servicii de reparații în timp util și la costuri accesibile și să informeze consumatorii în legătură cu dreptul lor la reparare. Bunurile reparate în perioada de garanție vor beneficia de o prelungire de un an a garanției legale. Astfel, consumatorii vor fi încurajați și mai mult să aleagă să repare produsul în loc să îl înlocuiască.

După ce expiră perioada de garanție, producătorii vor avea în continuare obligația să repare produsele comune de uz casnic, care pot fi reparate din punct de vedere tehnic conform legislației Uniunii. În această categorie intră mașinile de spălat, aspiratoarele și chiar telefoanele mobile. Lista categoriilor de produse poate fi extinsă în timp. Totodată, consumatorii pot să împrumute un dispozitiv cât timp dispozitivul lor este reparat sau pot să opteze pentru unul recondiționat ca alternativă, dacă produsul nu mai poate fi reparat.

Noile norme urmăresc să consolideze piața reparațiilor din Uniune și să reducă costul reparațiilor suportat de consumatori. Producătorii vor avea obligația să ofere piese de schimb și ustensile la un preț rezonabil. De asemenea, le va fi interzis să utilizeze clauze contractuale și tehnici legate de componente sau de programele informatice care împiedică repararea. Mai precis, producătorii nu vor putea să împiedice reparatorii independenți să utilizeze componente second-hand sau imprimate 3D și nici nu vor putea să refuze să repare un produs doar din motive economice sau fiindcă a fost reparat anterior de altcineva.

Pentru a face reparațiile mai accesibile, fiecare țară a Uniunii va trebui să aplice cel puțin una dintre următoarele măsuri: să ofere vouchere și fonduri pentru reparații, să desfășoare campanii de informare, să ofere cursuri de reparare sau să sprijine inițiativele din domeniu de la nivelul comunităților.

„Dreptul consumatorilor de a repara produse va deveni acum o realitate. A repara va fi mai ușor și mai ieftin în loc de a cumpăra produse noi, scumpe. Aceasta este o reușită semnificativă pentru Parlament și angajamentul său de a sprijini consumatorii în lupta împotriva schimbărilor climatice. Noua legislație extinde garanțiile legale cu 12 luni atunci când se optează pentru reparații, oferă un acces mai bun la piesele de schimb și asigură reparații mai ușoare, mai ieftine și mai rapide”, a declarat raportorul Rene Repasi. După ce Directiva va fi aprobată oficial de Consiliu și publicată în Jurnalul Oficial al UE, statele membre vor avea la dispoziție 24 de luni pentru a o transpune în legislația națională.

Continuare

Trending