Connect with us

ECONOMIE

Sondaj: Cinci români din zece consideră că au cunoștințe financiare destul de bune

CECCAR FM

Publicat

pe

Cinci români din zece consideră că au cunoștințe financiare destul de bune, conform unui sondaj online care i-a îndemnat să își autoevalueze nivelul de educație financiară, relatează Agerpres. Sondajul s-a desfășurat cu prilejul lansării ediției a II-a a campaniei naționale de educație financiară „Știi totul despre asigurări și câștigi”, la care au participat aproape 4.700 de români invitați să își autoevalueze nivelul educației financiare. Pe de altă parte, nouă din zece declară că ar dori să își îmbunătățească nivelul cunoștințelor financiare.

Totodată, aproximativ 22% dintre respondenți estimează că acele cunoștințe financiare pe care le dețin în momentul de față sunt insuficiente ca să înțeleagă cum funcționează o parte din produsele financiare pe care vor să le acceseze/de care au nevoie. Astfel, unul din patru români estimează că nu are suficiente cunoștințe despre ce sunt și cum funcționează asigurările.

Potrivit aceluiași studiu, peste jumătate dintre respondenți se informează din social media despre produsele financiare, iar patru români din zece ar fi dispuși să aloce timp de câteva ori pe săptămână educației financiare.

Conform cercetării, circa 49% dintre respondenții care au participat la sondajul „Tu cum îți evaluezi cunoștințele financiare?” au declarat că, în acest moment, consideră că au cunoștințe financiare „destul de bune”, în timp ce 8% le-au evaluat ca fiind „foarte bune”. Pe de altă parte, 18% își percep cunoștințele financiare drept „destul de slabe”, 14% declară cu au „foarte puține” cunoștințe financiare, iar 11% nu pot estima nivelul acestora.

De asemenea, 45% dintre respondenți apreciază că aceste cunoștințe financiare pe care le dețin, în prezent, sunt suficiente ca să înțeleagă cum funcționează o parte din produsele financiare pe care vor să le acceseze/de care au nevoie, cum ar fi asigurări/împrumuturi/investiții/economii/ depozite/fonduri de obligațiuni etc., în timp ce alți 25% estimează că acestea sunt suficiente ca să înțeleagă modul în care funcționează majoritatea produselor financiare de care au nevoie. Doar 22% consideră că aceste cunoștințe sunt insuficiente.

Întrebați despre ce componentă a domeniului financiar ar vrea să aibă mai multe informații în acest moment, 4 din 10 respondenți (41%) au optat pentru investiții, iar alți 29%, pentru produsele de economisire. De asemenea, 11% vor să afle mai multe despre asigurări, în timp ce 12% nu se pot decide.

În ceea ce privește asigurările, 46% dintre respondenți estimează că știu „într-o oarecare măsură” ce sunt și cum funcționează aceste produse financiare, iar 29% – „într-o mare măsură”. Pe de altă parte, 25% consideră că nu au suficiente informații despre asigurări: 6% dintre participanții la sondaj recunosc că nu știu cum funcționează o asigurare, iar 19%, doar „într-o mică măsură”.

„De câteva ori pe săptămână (41%), respectiv de câteva ori pe lună (26%) – atât de des ar fi dispuși cei mai mulți participanți la sondaj să aloce timp creșterii nivelului lor de educație lor financiară și dezvoltării cunoștințelor financiare. Pe de altă parte, 22% declară că ar dori să aloce timp zilnic acestui aspect”, mai susțin autorii studiului. Circa 57% dintre respondenți declară că, de obicei, se informează din social media cu privire la diverse teme de natură financiară, 18% preferă cursurile offline sau online, 15% aleg presa financiară, iar 10%, presa generală.

La sondajul desfășurat online au participat 4.675 de respondenți, dintre care 62% femei și 38% bărbați. Majoritatea respondenților are vârsta cuprinsă între 18 – 50 de ani: 51% au între 18 – 25 de ani, 18% au între 36 – 50 de ani, iar 17%, între 26 – 35 de ani.

Campania „Știi totul despre asigurări și câștigi” – ediția a II-a este organizată de APPA – Asociația Pentru Promovarea Asigurărilor, cu sprijinul UNSAR – Uniunea Națională a Societăților de Asigurare și Reasigurare din România și UNSICAR – Uniunea Națională a Societăților de Intermediere și Consultanță în Asigurări din România.

ECONOMIE

După o perioadă de relativă stagnare, ROBOR la trei luni își reia creșterea

Indicele ROBOR la trei luni și-a reluat creșterea luni, la 2,66% de la 2,63% vineri, după perioada de relativă stabilitate de săptămâna trecută.

CECCAR FM

Publicat

pe

Indicele ROBOR la 6 luni, utilizat la calculul dobânzilor la creditele ipotecare în lei cu dobândă variabilă, a crescut la 2,85%, faţă de 2,83% luni, în timp ce indicele ROBOR la 12 luni, care reprezintă rata dobânzii plătită la creditele în lei atrase de băncile comerciale de la alte bănci comerciale pentru o perioadă de 12 luni, a crescut la 2,95%, faţă de 2,92%.

BNR a majorat pe 9 noiembrie dobânda-cheie la 1,75%, de la 1,5%.

Indicele IRCC, folosit la calculul dobânzilor la creditele noi, luate din mai 2019 până acum, este 1,08%, conform Mediafax.

Continuare

ECONOMIE

Managerii preconizează o creștere accentuată a prețurilor în construcții și în comerț

Managerii chestionați de INS anticipează pentru următoarele trei luni o Creștere accentuată a prețurilor în construcții și comerțul cu amănuntul, anunță Institutul Național de Statistică.

CECCAR FM

Publicat

pe

Managerii mai preconizează o relativă stabilitate a activității în industria prelucrătoare, comerțul cu amănuntul și servicii, ăăprecum și o relativă stabilitate a numărului de salariați în industria prelucrătoare și servicii.

În cadrul anchetei de conjunctură din luna noiembrie 2021, managerii din industria prelucrătoare preconizează pentru următoarele trei luni, relativă stabilitate a volumului producţiei (sold conjunctural -3%). Pentru activitatea de fabricare a produselor de cocserie și a produselor obținute din prelucrarea țițeiului se va înregistra creștere accentuată (sold conjunctural +60%). Referitor la numărul de salariaţi se estimează relativă stabilitate, soldul conjunctural fiind de -1% pe total industrie prelucrătoare.
Pentru preţurile produselor industriale se prognozează creștere în următoarele trei luni (sold conjunctural +37%).

Potrivit estimărilor din luna noiembrie 2021, în activitatea de construcţii se va înregistra pentru următoarele trei luni scădere a volumului producţiei (sold conjunctural -23%). Managerii estimează scădere moderată a numărului de salariaţi (sold conjunctural -13%). În ceea ce priveşte preţurile lucrărilor de construcţii se preconizează creștere accentuată a acestora (sold conjunctural +42%).

În sectorul comerţ cu amănuntul managerii au estimat pentru următoarele trei luni, o tendinţă de relativă stabilitate a activităţii economice (sold conjunctural -3%). Volumul comenzilor adresate furnizorilor de mărfuri de către unităţile comerciale va înregistra o relativă stabilitate (sold conjunctural +4%). Angajatorii prognozează pentru următoarele trei luni o creștere moderată numărului de salariaţi (sold conjunctural +12%). Managerii societăţilor comerciale estimează o creștere accentuată a preţurilor de vânzare cu amănuntul (sold conjunctural +44%).

Conform estimărilor din luna noiembrie 2021, cererea de servicii (cifra de afaceri) va cunoaşte o relativă stabilitate în următoarele trei luni (sold conjunctural -1%). În sectorul de servicii se estimează o relativă stabilitate a numărului de salariaţi (sold conjunctural +4%). Conform opiniei managerilor, preţurile de vânzare sau de facturare ale prestaţiilor vor avea tendinţă de creștere (sold conjunctural +17%).

Continuare

ECONOMIE

România, pe ultimul loc în UE la cheltuieli pentru cercetare și dezvoltare

Cu 0,5% din PIB alocat pentru cercetare-dezvoltare, România se situează pe ultimul loc în UE, Malta și Letonia (ambele 0,7%), Cipru, Bulgaria și Slovacia (toate 0,9%), conform datelor Eurostat.

CECCAR FM

Publicat

pe

În 2020, statele membre ale UE au cheltuit aproximativ 311 miliarde de euro pentru cercetare și dezvoltare (R&D). Aceasta reprezintă o scădere de 1 miliard de euro în comparație cu 2019 (312 miliarde de euro). Intensitatea cercetării și dezvoltării, adică cheltuielile de cercetare și dezvoltare ca procent din PIB, s-a situat la 2,3% în 2020, față de 2,2% în 2019.

Creșterea este urmarea unei scăderi a PIB-ului ca urmare a pandemiei COVID-19. Cu zece ani mai devreme (2010), intensitatea cercetării și dezvoltării era de 2,0%.

Sectorul companiilor continuă să fie principalul sector în care au fost cheltuite sumele alocate R&D, reprezentând 66% din totalul cheltuielilor efectuate în 2020, urmat de sectorul învățământului superior (22%), sectorul guvernamental (12%) și sectorul privat non-profit (1%).

Cea mai mare intensitate a cercetării și dezvoltării, de 3,5%, a fost înregistrată în Belgia și Suedia

În 2020, cea mai mare intensitate a cercetării și dezvoltării a fost înregistrată în Belgia și Suedia (3,5% din PIB), urmate de Austria (3,2%) și Germania (3,1%).

În ultimii zece ani, intensitatea cercetării și dezvoltării a crescut în 24 de state membre, cea mai mare creștere fiind înregistrată în Belgia (+1,5 puncte procentuale; de la 2,0% din PIB în 2010 la 3,5% în 2020), Grecia (+0,9 puncte procentuale; de la 0,6% la 1,5%), Polonia și Cehia (ambele +0,7 puncte procentuale; de la 0,7% la 1,4% și, respectiv, de la 1,3% la 2,0%).

În schimb, intensitatea cercetării și dezvoltării a scăzut în trei state membre: Finlanda (-0,8 puncte procentuale; de la 3,7% la 2,9%), Irlanda și Luxemburg (ambele -0,4 puncte procentuale; de la 1,6% la 1,2% și, respectiv, de la 1,5% la 1,1%), potrivit Mediafax.

Continuare

CECCAR BUSINESS MAGAZINE

CECCAR TV

Buletin legislativ

CECCAR BUSINESS REVIEW

ceccar.ro

Trending

  • http://5.154.233.5:8000/