Connect with us

ECONOMIE

MF a publicat o nouă variantă a proiectului de modificare a Codului fiscal

CECCAR FM

Publicat

pe

Ministerul Finanțelor (MF) a publicat, în transparență decizională, o nouă variantă a proiectului de Ordonanță pentru modificarea și completarea Legii nr.227/2015 privind Codul fiscal, abrogarea unor acte normative și alte măsuri financiar-fiscale. Proiectul are în vedere, între altele, modificări privind impozitul pe dividende, impozitul pe veniturile microîntreprinderilor, în sfera impozitului pe venit și a contribuțiilor sociale obligatorii, precum și a TVA. Astfel, proiectul de act normativ vizează modificări în următoarele direcții:

♦ Impozitul pe profit

Inițiatorii propun extinderea facilității privind scutirea de impozit a profitului investit și pentru investițiile în active utilizate în activitatea de producție și procesare, activele reprezentând retehnologizare, pentru stimularea contribuabililor de a dezvolta noi capacități de producție, și de a le moderniza pe cele existente. „În contextul în care prevederile art. 48 alin. (31) din Codul fiscal se abrogă, se impune corelarea tehnică a prevederilor art. 22 alin. (4) din Codul fiscal”, se menționează în Nota de fundamentare.

♦ Impozitul pe dividende. Regimul fiscal aplicabil dividendelor plătite de o persoană juridică română unei alte persoane juridice române/persoane juridice rezidente într-un alt stat membru al UE

Prin proiect, se propune majorarea cotei impozitului pe dividende, de la 5% la 8%, pentru dividendele distribuite/plătite între persoane juridice române, precum și pentru cele distribuite/plătite nerezidenților. Totodată, pentru evitarea declanșării procedurii de infringement împotriva României, din perspectiva nerespectării principiului nediscriminării prevăzut de TFUE, se propune modificarea prevederilor art. 43 alin. (4) și a dispozițiilor art. 229 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 227/2015, cu modificările și completările ulterioare, în scopul asigurării unui regim național de scutire, egal și echitabil, pentru dividendele interne și transfrontaliere, plătite de un rezident român, în situații comparabile.

Astfel, pentru acordarea regimului de scutire a dividendelor plătite între persoane juridice române, la data plății dividendelor, se solicită îndeplinirea următoarelor condiții:

● pentru persoana juridică beneficiară a dividendelor deține minimum 10% din titlurile de participare ale persoanei juridice române care plătește dividendele, pe o perioadă de un an împlinit până la data plății acestora inclusiv; ▪ este constituită ca o „societate pe acțiuni”, „societate în comandită pe acțiuni”, „societate cu răspundere limitată”, „societate în nume colectiv”, „societate în comandită simplă” sau are forma de organizare a unei alte persoane juridice aflată sub incidența legislației române; ▪ plătește, fără posibilitatea unei opțiuni sau exceptări, impozit pe profit sau orice alt impozit care substituie impozitul pe profit.

● pentru persoana juridică care plătește dividendele▪ este constituită ca o „societate pe acțiuni”, „societate în comandită pe acțiuni”, „societate cu răspundere limitată”, „societate în nume colectiv”, „societate în comandită simplă” sau are forma de organizare a unei alte persoane juridice aflată sub incidența legislației române; ▪ plătește, fără posibilitatea unei opțiuni sau exceptări, impozit pe profit sau orice alt impozit care substituie impozitul pe profit.

Regimul de scutire a dividendelor plătite între persoane juridice române se aplică și persoanelor plătitoare de impozit pe veniturile microîntreprinderilor, întrucât acest impozit este considerat, potrivit legislației naționale, un impozit care substituie impozitul pe profit.

Concomitent, sunt propuse modificări și pentru dispozițiile art. 229 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 227/2015, pentru a se asigura corelarea condițiilor pentru acordarea scutirii dividendelor interne/transfrontaliere, în ceea ce privește extinderea formelor de organizare pentru societăți, astfel cum sunt acestea reglementate de legislația română. Se propune, totodată, aplicarea prevederilor art. 43 alin. (2) și (3) din Codul fiscal și în cazul dividendelor distribuite/plătite fondurilor de pensii administrate privat și/sau fondurilor de pensii facultative, indiferent de procentajul deținerii titlurilor de participare și de perioada de deținere a acestor titluri de participare, la data distribuției/plății dividendelor către aceste fonduri, precum și impozitarea dividendelor distribuite persoanelor juridice la care statul este acționar/asociat.

Pentru corelare cu prevederile Titlului II „Impozitul pe profit” în ceea ce privește introducerea impozitării dividendelor distribuite/plătite fondurilor de pensii administrate privat și fondurilor de pensii facultative, se elimină scutirea de impozit pentru dividendele plătite către fonduri de pensii nerezidente, astfel cum sunt ele definite în legislația statului membru al Uniunii Europene sau a unuia dintre statele Spațiului Economic European (SEE).

De asemenea, se propune și modificarea corespunzătoare a prevederilor art. 24 alin. (1) lit. a) pct. 1 din Codul fiscal, privitor la condiția legată de forma de organizare pe care persoana juridică română, societate-mamă, trebuie să o îndeplinească pentru a beneficia, la calculul impozitului pe profit, de neimpozitarea veniturilor aferente dividendelor primite de această persoană de la filialele sale situate într-un stat membru al UE.

♦ Impozitul pe veniturile microîntreprinderilor

Modificările sistemului de impozit pe veniturile microîntreprinderilor promovate prin proiectul de ordonanță sunt: ▪ aplicarea opțională a sistemului de impozit pe veniturile microîntreprinderilor: ▪ reducerea plafonului veniturilor obținute în anul precedent, de la 1.000.000 euro la 500.000 euro; pentru anul fiscal 2023, veniturile luate în calcul pentru stabilirea limitei de 500.000 euro, echivalentul în lei, precum și celelalte elemente care constituie baza impozabilă, sunt cele înregistrate potrivit reglementărilor contabile aplicabile la 31 decembrie 2022; ▪ instituirea condiției ca microîntreprinderea să aibă cel puțin un salariat, situație în care este necesară eliminarea cotei de impozitare de 3%; ▪ condiția referitoare la deținerea unui salariat se consideră îndeplinită numai dacă perioada de suspendare este mai mică de 30 zile, având în vedere faptul că, potrivit Codului muncii, suspendarea contractului individual de muncă are ca efect suspendarea prestării muncii de către salariat și a plății drepturilor de natură salarială de către angajator; pentru descurajarea unor practici de suspendare repetată a raporturilor de muncă, în cursul unui an fiscal, se propune limitarea la un singur caz de suspendare și pe o perioadă de cel mult 30 de zile pentru ca această condiție, referitoare la deținerea unui salariat, să fie considerată îndeplinită; ▪ instituirea unei condiții de deținere de titluri de participare de către același acționar/asociat la cel mult trei microîntreprinderi, în cazul acționarilor asociaților care dețin mai mult de 25% din valoarea/numărul titlurilor de participare sau al drepturilor de vot; ▪ limitarea la 20% a veniturilor obținute din consultanță și management; ▪ excluderea din sfera de aplicare a impozitului pe veniturile microîntreprinderilor a persoanelor juridice care desfășoară activități: în domeniul bancar, în domeniul asigurărilor și reasigurărilor, al pieței de capital, inclusiv activități de intermediere în aceste domenii, în domeniul jocurilor de noroc, precum și a persoanelor juridice române care desfășoară activități de explorare, dezvoltare, exploatare a zăcămintelor de petrol și gaze naturale; ▪ eliminarea posibilității de opțiune pentru aplicarea impozitului pe profit în situația în care erau îndeplinite condițiile legate de valoarea capitalului social și a numărului de salariați; ▪ menținerea cotei de impozitare de 1%; ▪ efectuarea unor corelări tehnice pentru integrarea noilor condiții de încadrare în regulile fiscale în vigoare; ▪ pentru aplicarea conformă a Directivei 2011/96/UE, instituirea unei reguli de scădere din baza impozabilă a dividendelor primite, din state membre ale UE, de către microîntreprinderi, dacă sunt îndeplinite anumite condiții; ▪ eliminarea unor prevederi care au devenit caduce în raport cu perioada în care s-au aplicat, respectiv în anul 2017; ▪ stabilirea ordinii de scădere din impozitul pe veniturile microîntreprinderilor a sumelor reprezentând sponsorizări pentru susținerea entităților nonprofit, unităților de cult, cheltuieli pentru UNICEF și alte organizații internaționale, precum și achiziții de aparate de marcat electronice fiscale puse în funcțiune; ▪ modificarea termenului de depunere a declarației informative privind beneficiarii bunurilor/serviciilor/sponsorizărilor, corelat cu termenul de depunere a declarației de impozit pentru trimestrul IV, reglementat de OUG nr. 153/2020 pentru instituirea unor măsuri fiscale de stimulare a menținerii/creșterii capitalurilor proprii, precum și pentru completarea unor acte normative; ▪ clarificarea valorii impozitului asupra căruia se aplică reducerea de impozit reglementată de OUG nr. 153/2020; ▪ alte corelări tehnice.

♦ Impozitul pe venit și contribuții sociale obligatorii

1. Se propune abrogarea prevederii potrivit căreia persoanele fizice care desfășoară activități sezoniere dintre cele prevăzute la art. 1 al Legii nr. 170/2016 privind impozitul specific unor activități, în cursul unui an sunt scutite la plata impozitului pentru veniturile realizate din salarii și asimilate salariilor. Măsura privind abrogarea Legii nr. 170/2016 la data de 1 ianuarie 2023 are în vedere și faptul că, din analiza efectelor aplicării măsurii, a rezultat faptul că aceasta nu a condus la atingerea obiectivului estimat, fiind aplicată pentru un număr redus de contribuabili.

2. Se propune revizuirea reglementării privind acordarea facilităților fiscale în sectorul construcții, precum și în sectorul agricol și în industria alimentară în sensul în care vor beneficia de facilitățile fiscale numai persoanele fizice care obțin venituri din salarii și asimilate salariilor realizate în baza contractelor individuale de muncă încheiate cu angajatori care se încadrează în condițiile prevăzute la art. 60 pct. 5 și pct. 7 din Codul fiscal. Prevederea intră în vigoare la data 1 ianuarie 2023 și se aplică începând cu veniturile aferente lunii ianuarie 2023.

3. Se propune revizuirea reglementării privind acordarea facilităților fiscale în sectorul construcții, în ceea ce privește condiția referitoare la calculul cifrei de afaceri, în sensul în care raportarea are în vedere doar informații/date din anul curent. Astfel, se are în vedere principiul conform căruia facilitățile fiscale se acordă în perioada în care se realizează efectiv activitățile menționate la codurile CAEN precizate în actul normativ, urmărindu-se ca salariații care contribuie în perioada de raportare într-un procent semnificativ la realizarea a minimum 80% din cifra de afaceri totală reprezentând activități de construcții să beneficieze de scutiri, respectiv calculul să fie realizat în timp real și nu având la bază date istorice.

4. Se propune modificarea plafonului până la care se acordă facilitățile fiscale în domeniul construcțiilor, sectorul agricol și în industria alimentară, respectiv de la 30.000 lei lunar la 10.000 lei lunar, inclusiv. Pentru partea din venitul brut lunar ce depășește 10.000 lei nu se aplică facilitățile fiscale.

5. Se propune reglementarea regimului fiscal aplicabil indemnizațiilor acordate potrivit legii pentru îngrijirea pacientului cu afecțiuni oncologice, similar cu cel aplicabil indemnizațiilor pentru risc maternal, maternitate, îngrijirea copilului bolnav, respectiv, acest tip de indemnizație reprezintă venit neimpozabil și nu se cuprinde în baza de calcul al contribuției de asigurări sociale de sănătate, fiind datorată numai contribuția de asigurări sociale.

6. Se propune modificarea plafonului până la care contribuabilii pentru care venitul net se determină pe bază de norme de venit, respectiv de la 100.000 euro la 25.000 euro. Modificarea are în vedere contribuabilii care realizează venituri din activități independente, altele decât venituri din profesii liberale obținute din prestarea de servicii cu caracter profesional, potrivit actelor normative speciale care reglementează organizarea și exercitarea profesiei respective.

7. În cazul veniturilor din salarii și asimilate salariilor se propune introducerea unui plafon lunar de venit neimpozabil și care nu se cuprinde în bazele de calcul ale contribuțiilor sociale obligatorii, de cel mult 33% din salariul de bază corespunzător locului de muncă ocupat, în condițiile stabilite prin lege, pentru următoarele: a) prestațiile suplimentare primite de salariați în baza clauzei de mobilitate potrivit legii, altele decât prestațiile suplimentare primite de lucrătorii mobili prevăzuți în HG nr. 38/2008 privind organizarea timpului de muncă al persoanelor care efectuează activități mobile de transport rutier, cu modificările și completările ulterioare, în limita a 2,5 ori nivelul legal stabilit pentru indemnizația de delegare/detașare, prin hotărâre a Guvernului, pentru personalul autorităților și instituțiilor publice; b) contravaloarea hranei acordate de către angajator pentru angajații proprii astfel cum este prevăzut în contractul de muncă sau în regulamentul intern, în limita valorii maxime, potrivit legii, a unui tichet de masă/persoană/zi, prevăzută la data acordării, în conformitate cu legislația în vigoare; c) cazarea și contravaloarea chiriei pentru spațiile de cazare/de locuit puse de către angajatori la dispoziția angajaților proprii, astfel cum este prevăzut în contractul de muncă sau în regulamentul intern, în limita unui plafon neimpozabil de 20% din salariul de bază minim brut pe țară garantat în plată /lună/persoană, în anumite condiții prevăzute de lege; d) contravaloarea serviciilor turistice și/sau de tratament, inclusiv transportul, pe perioada concediului, pentru angajații proprii și membrii de familie ai acestora, acordate de angajator, astfel cum este prevăzut în contractul de muncă, regulamentul intern, sau primite în baza unor legi speciale și/sau finanțate din buget, în limita unui plafon anual, pentru fiecare angajat, reprezentând nivelul unui câștig salarial mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul în care au fost acordate; e) contribuțiile la un fond de pensii facultative potrivit Legii nr. 204/2006, cu modificările și completările ulterioare, și cele reprezentând contribuții la scheme de pensii facultative, calificate astfel în conformitate cu legislația privind pensiile facultative de către Autoritatea de Supraveghere Financiară, administrate de către entități autorizate stabilite în state membre ale Uniunii Europene sau aparținând Spațiului Economic European, suportate de angajator pentru angajații proprii, în limita a 400 euro anual pentru fiecare persoană; f) primele de asigurare voluntară de sănătate, precum și serviciile medicale furnizate sub formă de abonament, suportate de angajator pentru angajații proprii, astfel încât la nivelul anului să nu se depășească echivalentul în lei al sumei de 400 euro, pentru fiecare persoană; g) sumele acordate angajaților care desfășoară activități în regim de telemuncă pentru susținerea cheltuielilor cu utilitățile la locul în care angajații își desfășoară activitatea, precum electricitate, încălzire, apă și abonamentul de date, și achiziția mobilierului și a echipamentelor de birou, în limitele stabilite de angajator prin contractul de muncă sau regulamentul intern, în limita unui plafon lunar de 400 lei corespunzător numărului de zile din luna în care persoana fizică desfășoară activitate în regim de telemuncă. Pentru partea care depășește plafonul neimpozabil lunar de 33% din salariul de bază corespunzător locului de muncă ocupat, se datorează impozit pe venit și contribuții sociale obligatorii. Totodată, se propune ca angajatorul care acordă aceste venituri/avantaje să stabilească ordinea de includere a acestora în plafonul lunar de cel mult 33% din salariul de bază corespunzător locului de muncă ocupat.

Măsura includerii sumelor reprezentând venituri din prestații suplimentare în plafonul lunar de cel mult 33% din salariul de bază corespunzător locului de muncă, în limita căruia veniturile nu sunt impozabile și nu se cuprind în baza de calcul al contribuțiilor de asigurări sociale obligatorii nu vizează prestațiile suplimentare primite, în baza clauzei de mobilitate, potrivit legii, de lucrătorii mobili din domeniul transporturilor, prevăzuți în HG nr. 38/2008 privind organizarea timpului de muncă al persoanelor care efectuează activități mobile de transport rutier, cu modificările și completările ulterioare, pentru care se menține regimul fiscal actual. De asemenea, se mențin prevederile Legii nr. 72/2022 pentru anularea unor obligații fiscale și pentru modificarea unor acte normative potrivit cărora reîncadrarea fiscală a sumelor acordate sub forma indemnizației de delegare, a indemnizației de detașare, inclusiv a indemnizației specifice detașării transnaționale, a prestației suplimentare acordate în baza clauzei de mobilitate, primite de salariați poate fi realizată de organele fiscale în temeiul art. 11 alin. (1) din Legea nr. 227/2015 cu modificările și completările ulterioare, în urma controalelor realizate de organele competente ale Inspecției Muncii, prin care se constată situațiile de delegare, detașare, detașare transnațională în care se pot afla salariații; Inspecția Muncii, prin inspectoratele teritoriale de muncă, are obligația să confirme, în baza documentelor prezentate de către angajator, natura veniturilor acordate sub forma indemnizației de delegare, indemnizației de detașare, inclusiv a indemnizației specifice detașării transnaționale și a prestației suplimentare acordate în baza clauzei de mobilitate.

8. Se propune revizuirea sistemului de acordare a deducerilor personale în cazul contribuabililor care realizează venituri din salarii la locul unde se află funcția de bază. Deducerea personală cuprinde:  deducerea personală de bază; ▪ deducerea personală suplimentară, și se acordă în limita venitului impozabil lunar realizat.

a) Deducerea personală de bază se acordă pentru persoanele fizice care au un venit lunar brut de până 2.000 de lei peste nivelul salariului de bază minim brut pe țară garantat în plată aprobat prin hotărâre a Guvernului, în vigoare în luna de realizare a venitului. Pentru contribuabilii care realizează venituri brute lunare din salarii ce depășesc nivelul reprezentând un venit lunar brut de până la 2.000 de lei peste nivelul salariului de bază minim brut pe țară garantat în plată aprobat prin hotărâre a Guvernului, în vigoare în luna de realizare a venitului nu se acordă deducerea personală de bază. b) Deducerea personală suplimentară se acordă astfel: ▪ 15% din salariul de bază minim brut pe țară garantat în plată pentru persoanele fizice cu vârsta de până la 26 de ani, care realizează venituri din salarii al căror nivel este de până la nivelul de 2.000 de lei peste nivelul salariului de bază minim brut pe țară garantat în plată aprobat prin hotărâre a Guvernului, în vigoare în luna de realizare a venitului; ▪ 100 de lei lunar pentru fiecare copil cu vârsta de până la 18 de ani, dacă acesta este înscris într-o unitate de învățământ, părintelui care realizează venituri din salarii, indiferent de nivelul acestora. Prin părinte se înțelege: părintele firesc, potrivit Legii nr. 287/2009 privind Codul civil, republicată, cu modificările și completările ulterioare, adoptatorul, persoana care are copilul/copiii în încredințare în vederea adopției, persoana care are în plasament copilul sau în tutelă, persoana desemnată conform art. 104 alin. (2) din Legea nr. 272/2004 privind protecția și promovarea drepturilor copilului, republicată, cu modificările și completările ulterioare. Deducerea personală suplimentară de 100 de lei lunar se acordă unuia dintre părinți, în cazul în care copilul este întreținut de ambii părinți, prin prezentarea documentului care atestă înscrierea copilului într-o unitate de învățământ și a unei declarații pe propria răspundere din partea părintelui beneficiar. În situația în care părintele desfășoară activitate la mai mulți angajatori, acesta are obligația să declare că nu beneficiază de astfel de deduceri la un alt angajator și să prezinte o declarație pe propria răspundere în acest sens.

9. Se propune, pentru veniturile din cedarea folosinței bunurilor, altele decât veniturile din arendă și din închirierea în scop turistic a camerelor situate în locuințe proprietate personală, stabilirea venitului impozabil la nivelul venitului brut. Totodată, se instituie obligația înregistrării, la organul fiscal competent, a contractului încheiat între părți, precum și a modificărilor survenite ulterior, în termen de cel mult 30 zile de la încheierea/producerea modificării acestuia. În cazul contractelor de închiriere aflate în derulare la data de 1 ianuarie 2023, se propune ca înregistrarea contractului încheiat între părți și a modificărilor survenite să se efectueze în termen de cel mult 90 de zile de la data la care a intervenit obligația înregistrării acestora.

10. Se propune modificarea cotei de impozitare în cazul veniturilor realizate de persoanele fizice rezidente, sub formă de dividende, inclusiv câștigul obținut ca urmare a deținerii de titluri de participare definite de legislația în materie la organisme de plasament colectiv, de la 5% la 8% din suma acestora.

11. În cazul veniturilor obținute din jocuri de noroc, se propune menținerea modalității de determinare a impozitului pe venit prin aplicarea unui barem de impunere cu tranșe de venit asupra fiecărui venit brut, cu cote de impunere cuprinse între 10% și 40%. Totodată, baremul de impunere propus cuprinde și modificarea tranșelor de venit. În cazul veniturilor obținute ca urmare a participării la jocurile de noroc caracteristice cazinourilor, cluburilor de poker, slot-machine și lozuri se propune modificarea plafonului neimpozabil la nivelul a 600 lei, inclusiv, pentru fiecare venit brut primit de contribuabil.

12. Se propune modificarea prevederilor privind transferul dreptului de proprietate și al dezmembrămintelor acestuia, prin acte juridice între vii asupra construcțiilor de orice fel și a terenurilor aferente acestora, precum și asupra terenurilor de orice fel fără construcții, în sensul în care contribuabilii datorează un impozit care se calculează la valoarea tranzacției prin aplicarea următoarelor cote: a) 3% pentru construcțiile de orice fel și a terenurilor aferente acestora, precum și asupra terenurilor de orice fel fără construcții, deținute o perioadă de până la 3 ani inclusiv; b) 1% pentru imobilele descrise la lit. a), deținute o perioadă mai mare de 3 ani. De asemenea se propune eliminarea plafonului neimpozabil de 450.000 lei reprezentând deducere din valoarea tranzacției la stabilirea venitului impozabil.

13. Se propune introducerea ca bază lunară de calcul al contribuției de asigurări sociale și al contribuției de asigurări sociale de sănătate salariul minim brut pe țară garantat în plată, pentru veniturile realizate în baza contractelor individuale de muncă cu timp parțial al căror nivel este sub nivelul salariului minim brut pe țară garantat în plată. Astfel, venitul luat în calcul va fi salariul minim brut pe țară în vigoare în luna pentru care se datorează contribuțiile și nu venitul realizat de salariat. Măsura nu se aplică în cazul în care salariații realizează în cursul aceleiași luni venituri din salarii sau asimilate salariilor în baza a două sau mai multe contracte individuale de muncă, iar baza lunară de calcul cumulată aferentă acestora este cel puțin egală cu salariul minim brut pe țară. Măsura vizează situațiile, în care se află anumiți salariați, pentru care angajatorul nu este obligat la plata contribuției de asigurări sociale și a contribuției de asigurări sociale de sănătate, la nivelul salariului minim brut pe țară garantat în plată. În acest sens, au fost considerate vulnerabile din punct de vedere economic și social anumite categorii de persoane fizice cum ar fi: elevii, studenții, persoanele cu dizabilități, ucenicii etc. În acest context, au fost avuți în vedere și pensionarii care au ca sursă de venit pensia acordată din sistemul public de pensii ținând cont de grupul vulnerabil din care aceștia fac parte. „De asemenea, propunerea are ca scop descurajarea angajatorilor care, în încercarea de a reduce sarcina fiscală, încheie contracte de muncă cu timp parțial în situații în care activitatea desfășurată ar presupune un program normal de muncă”, se menționează în Nota de fundamentare a actului normativ.

14. Având în vedere faptul că Agenția Națională de Administrare Fiscală, Casa Națională de Pensii Publice, Casa Națională de Asigurări Sociale de Sănătate și Agenția Națională pentru Ocuparea Forței de Muncă utilizează informațiile cuprinse în „Declarația privind obligațiile de plată a contribuțiilor sociale, impozitului pe venit și evidența nominală a persoanelor asigurate” (formularul 112), potrivit atribuțiilor legale, în domeniul administrării impozitului pe venit și a valorificării contribuțiilor de asigurări sociale obligatorii, inițiatorii proiectului consideră necesar ca aceste instituții să elaboreze modelul, conținutul și modalitatea de depunere a acesteia, cunoscând necesitățile practice în procesul de valorificare a informațiilor.

15. Se propune modificarea bazei anuale de calcul al contribuției de asigurări sociale, în cazul persoanelor care realizează venituri din activități independente venituri și/sau venituri din drepturi de proprietate intelectuală, din una sau mai multe surse și/sau categorii de venituri, a căror valoare cumulată este cel puțin egală cu 12 salarii minime brute pe țară, în vigoare la termenul de depunere a Declarației unice privind impozitul pe venit și contribuțiile sociale datorate de persoanele fizice – Capitolul II. Date privind impozitul pe veniturile estimate/norma de venit a se realiza în România și contribuțiile sociale datorate, astfel: Baza anuală de calcul al contribuției de asigurări sociale o reprezintă venitul ales de contribuabil, care nu poate fi mai mic decât: a) nivelul de 12 salarii minime brute pe țară, în cazul veniturilor realizate cuprinse între 12 și 24 salarii minime brute pe țară; b) nivelul de 24 salarii minime brute pe țară, în cazul veniturilor realizate de peste 24 salarii minime brute pe țară.

De asemenea, se clarifică prevederile referitoare la obligația depunerii Declarației unice privind impozitul pe venit și contribuțiile sociale datorate de persoanele fizice – Capitolul I. Date privind veniturile realizate, până la termenul de 25 mai, inclusiv, a anului următor celui pentru care se stabilește contribuția datorată, în cazul contribuabililor care realizează veniturile mai sus menționate dacă acestea cumulate sunt peste plafonul de 12 sau 24 salarii minime brute pe țară, în vigoare la termenul de depunere a Declarației unice privind impozitul pe venit și contribuțiile sociale datorate de persoanele fizice – Capitolul II. Date privind impozitul pe veniturile estimate/norma de venit a se realiza în România și contribuțiile sociale datorate.

Măsura se aplică începând cu veniturile aferente anului 2023.

16. Se propune modificarea bazei anuale de calcul al contribuției de asigurări sociale de sănătate, în cazul persoanelor care realizează venituri din activități independente, venituri din drepturi de proprietate intelectuală, venituri din asocierea cu o persoană juridică, contribuabil potrivit prevederilor titlului II sau titlului III, venituri din cedarea folosinței bunurilor, venituri din activități agricole, silvicultură și piscicultură, venituri din investiții și venituri din alte surse, din una sau mai multe surse și/sau categorii de venituri, a căror valoare cumulată este cel puțin egală cu 6 salarii minime brute pe țară, în vigoare la termenul de depunere a Declarației unice privind impozitul pe venit și contribuțiile sociale datorate de persoanele fizice – Capitolul II. Date privind impozitul pe veniturile estimate/norma de venit a se realiza în România și contribuțiile sociale datorate, astfel: Baza anuală de calcul al contribuției de asigurări sociale de sănătate o reprezintă: a) nivelul a 6 salarii minime brute pe țară, în cazul veniturilor realizate cuprinse între 6 și 12 salarii minime brute pe țară; b) nivelul de 12 salarii minime brute pe țară, în cazul veniturilor realizate cuprinse între 12 și 24 salarii minime brute pe țară; c) nivelul de 24 salarii minime brute pe țară, în cazul veniturilor realizate de peste 24 salarii minime brute pe țară. De asemenea, se clarifică prevederile referitoare la obligația depunerii Declarației unice privind impozitul pe venit și contribuțiile sociale datorate de persoanele fizice – Capitolul I. Date privind veniturile realizate, până la termenul de 25 mai, inclusiv, a anului următor celui pentru care se stabilește contribuția datorată, în cazul contribuabililor care realizează veniturile mai sus menționate dacă acestea cumulate sunt peste plafonul de nivelul de 6, 12 sau 24 salarii minime brute pe țară, în vigoare la termenul de depunere a Declarației unice privind impozitul pe venit și contribuțiile sociale datorate de persoanele fizice – Capitolul II. Date privind impozitul pe veniturile estimate/norma de venit a se realiza în România și contribuțiile sociale datorate.

Măsura se aplică începând cu veniturile aferente anului 2023.

17. Clarificări/Corelări de natură tehnică cu privire la: ▪ corelarea textelor de la art.76 alin.(4) lit.v) și y) și 142 lit. v) și y) prin eliminarea prevederilor specifice privind testarea epidemiologică Covid-19 și reformularea prevederii privind acoperirea costurilor cu testarea epidemiologică sau vaccinarea pentru împiedicarea răspândirii bolilor care pun în pericol sănătatea publică;  deducerile personale; ▪ regimul fiscal aplicabil venitului din transferul proprietăților imobiliare din patrimoniul personal; ▪ modul de declarare a veniturilor din salarii și asimilate salariilor; ▪ modificarea bazei anuale de calcul al contribuției de asigurări sociale și a contribuției de asigurări sociale de sănătate; ▪ determinarea ponderii cifrei de afaceri realizată efectiv din activitatea de construcții în cifra de afaceri totală, în cazul veniturilor obținute din activitatea desfășurată atât pe teritoriul României, cât și în afara României; ▪ modul de stabilire a venitului impozabil pentru veniturile din cedarea folosinței bunurilor, realizate din arendă și din închirierea bunurilor mobile și imobile din patrimoniul personal, altele decât veniturile din închirierea în scop turistic a camerelor situate în locuințe proprietate personală, cu prevederile Codului fiscal referitoare la veniturile care se iau în calcul la verificarea încadrării în plafonul anual de venituri pentru care se datorează contribuția de asigurări sociale de sănătate;  abrogarea Legii nr. 170/2016 privind impozitul specific unor activități.

♦ Taxa pe valoarea adăugată

Se propune ca, începând cu data de 1 ianuarie 2023, să se excludă din sfera de aplicare a facilității cotei reduse de TVA de 9%, pe lângă excepția prevăzută deja pentru băuturi alcoolice, impusă de Directiva 2006/112/CE privind sistemul comun al TVA, și băuturile nealcoolice care se încadrează la codul NC 2202 10 00 și 2202 99, respectiv a băuturilor nealcoolice care conțin adaos de zahăr sau alți îndulcitori sau aromatizate.

Inițiatorii proiectului subliniază, în Nota de fundamentare, că „această măsură are în vedere descurajarea consumul de băuturi răcoritoare îndulcite cu zahăr, băuturi energizante etc., cu impact important asupra sănătății consumatorilor. Față de alimentele cu adaos mare de zaharuri, produsele lichide, precum băuturile răcoritoare îndulcite cu zahăr, ar avea un impact mai mare asupra sănătății, deoarece consumatorul nu are imaginea concretă a cantității de calorii ingerate, spre deosebire de produsele zaharoase solide asupra cărora percepția calorică este bine cunoscută. În plus, caloriile lichide nu au proprietati puternice de sațietate și nu suprimă foamea, astfel ca ele sunt consumate în cantități mult mai mari, aportul caloric fiind în ansamblu mai mare”.

Totodată, se propune ca, începând cu data de 1 ianuarie 2023, să se aplice aceeași cotă de TVA, respectiv cotă redusă de 9%, atât pentru livrarea de alimente, inclusiv băuturi (cu excepția băuturilor alcoolice și a celor nealcoolice care conțin adaos de zahăr sau alți îndulcitori sau aromatizate), destinate consumului uman și animal, cât și pentru serviciile de restaurant și de catering și pentru activitățile de cazare hotelieră. În acest sens, se are în vedere faptul că serviciile de restaurant și de catering, pentru care în prezent se aplică o cotă redusă de TVA de 5%, reprezintă servicii care constau, în fapt, în furnizarea de produse alimentare și/sau de băuturi, preparate sau nepreparate, pentru consumul uman, care intră sub incidența cotei reduse de TVA de 9%. „Adoptarea unei astfel de măsuri vizează tocmai facilitarea aplicării uniforme/corelate a cotei de TVA, și anume aplicarea aceleiași cote indiferent de natura operațiunii: prestare de servicii sau livrare de bunuri”, spun reprezentanții MF. Astfel, spre exemplu, un restaurant care vinde mâncare tratează operațiunea distinct, aplicând două cote de TVA diferite (9% și 5%), în funcție de modalitatea de servire a mâncării, în locația restaurantului (prestare de servicii) sau în afara acesteia (livrare de bunuri). În mod similar, este și cazul unităților de cazare de tipul demipensiune/pensiune completă/all inclusive care, pe lângă funcția de cazare, asigură și micul dejun/prânzul/cina etc.

La art. 105 alin. (4) din Directiva 2006/112/CE privind sistemul comun al TVA, astfel cum a fost modificată prin Directiva (UE) 2022/542, se prevede că pentru lemnul utilizat ca lemn de foc cota redusă de TVA încetează să se aplice cel târziu la 1 ianuarie 2030, iar pentru pesticide chimice și îngrășăminte chimice, cota redusă de TVA încetează să se aplice cel târziu la 1 ianuarie 2032. Astfel, se propune introducerea unei prevederi care să reglementeze faptul că pentru livrările de lemn de foc de la art. 291 alin. (3) lit. m) și n) din Codul fiscal cota redusă de TVA de 5% se aplică până la data de 31 decembrie 2029 inclusiv. În ceea ce privește livrările de îngrășăminte chimice și pesticide chimice, care în prezent sunt prevăzute la art. 291 alin. (2) lit. h) din Codul fiscal, se propune modificarea acestor prevederi, în sensul excluderii respectivelor produse chimice din cadrul acestei reglementări, concomitent cu introducerea unor prevederi noi, distincte prin care aceste produse chimice de tipul celor utilizate în mod normal în producția agricolă să beneficieze temporar, respectiv până la data de 31 decembrie 2031 inclusiv, de facilitatea cotei reduse de TVA de 9%.

De asemenea, se propune ca, începând cu data de 1 ianuarie 2023, să se restrângă sfera de aplicarea a cotei reduse de TVA de 5% pentru livrarea de locuințe către persoane fizice, ca parte a politicii sociale, în sensul în care persoanele fizice să beneficieze de această facilitate o singură dată, respectiv să achiziționeze, în mod individual sau în comun cu altă persoană fizică/alte persoane fizice, o singură locuință a cărei valoare nu depășește suma de 600.000 lei, exclusiv TVA, cu cota redusă de 5%. Totodată, se propune ca persoanele fizice care au încheiat acte juridice între vii care au ca obiect plata în avans pentru achiziția de locuințe cu cota redusă de TVA de 5%, anterior datei de 1 ianuarie 2023, să beneficieze de aplicarea cotei reduse de TVA în anul 2023 în condițiile legale în vigoare la data încheierii acestor acte.

♦ Accize și alte taxe speciale

Dat fiind faptul că, începând cu 1 ianuarie 2023, nu va mai exista un calendar care să reglementeze cuantumul și perioada de aplicare a nivelului accizelor pentru produsele supuse regimului accizelor armonizate, iar operatorii economici care desfășoară activități cu produse accizabile nu vor putea determina acciza datorată și implicit, nu vor putea plăti la bugetul de stat sumele reprezentând accizele, MF subliniază necesitatea de a se institui un nou calendar privind nivelul accizelor pentru perioada 1 ianuarie 2023 – 31 decembrie 2026. În vederea respectării cerinței prevăzute la art. 10 alin. (2) din Directiva 2011/64/UE și pentru a fi evitată declanșarea acțiunii în constatarea neîndeplinirii obligațiilor (infringement) împotriva țării noastre, se propune creșterea nivelului accizei totale pentru țigarete, începând cu 1 august 2022, de la 563,97 lei/1.000 țigarete la 594,97 lei/1.000 țigarete, precum și adoptarea unui nou calendar de creștere graduală a nivelului accizei totale pentru țigarete ținând cont de necesitatea respectării legislației unionale în domeniul produselor din tutun, securizarea veniturilor bugetare și asigurarea predictibilității fiscale necesară sectorului. Ținând cont că potrivit art. 343 alin. (5) din Codul fiscal, acciza specifică pentru țigarete se determină pe baza prețului mediu ponderat de vânzare cu amănuntul, a procentului legal aferent accizei ad valorem și al accizei totale, precum și faptul că începând cu data 1 august 2022 va crește nivelul accizei totale pentru țigarete, se impune actualizarea nivelului accizei specifice pentru țigarete. În ceea ce privește procentul legal al accizei ad valorem aplicat asupra prețului de vânzare cu amănuntul al țigaretelor eliberate pentru consum, se propune diminuarea acestuia cu un punct procentual pe an, începând cu 1 august 2022, astfel că acesta va fi de 10% în anul 2025.

Se propune majorarea cuantumului accizei minime pentru țigarete datorate, de la de 97% din nivelul accizei totale pentru țigarete la 100% din nivelul accizei totale pentru țigarete prevăzut în anexa nr. 1. Având în vedere că măsura privind creșterea graduală a accizei la tutun fin tăiat destinat rulării în țigarete și la alte tutunuri de fumat introdusă prin Legea nr. 177/2017 privind aprobarea OUG nr. 3/2017 pentru modificarea și completarea Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal nu a ținut pasul cu modificarea calendarului de creștere graduală a accizei la țigarete în vederea respectării Directivei 2011/64/UE, se propune introducerea unui calendar de creștere graduală a accizei pentru aceste produse pentru a avea o abordare unitară a sistemului de taxare.

Se propune majorarea nivelului accizelor pentru alcool și băuturi alcoolice, începând cu 1 august 2022, având în vedere că nivelul accizelor pentru aceste produse nu a mai fost actualizat de la rescrierea Codului fiscal. Ținând cont de faptul că pentru produsele din tutun prelucrat supuse accizelor armonizate a fost stabilit anterior un calendar de creștere graduală a nivelului accizelor, precum și similitudinea dintre această categorie de produse și tutunul încălzit, se propune stabilirea unui tratament similar pentru produsele din tutun încălzit, prin introducerea unui calendar de creștere graduală a nivelului accizelor pentru aceste produse.

Totodată, pentru egalitate de tratament în ceea ce privește taxarea produselor supuse accizelor nearmonizate, se propune majorarea nivelului accizelor și pentru lichidul care conține nicotină prin instituirea unui calendar de creștere graduală a accizei pentru acest produs.

Se propune eliminarea aplicării prevederilor referitoare la actualizarea nivelului accizelor cu creșterea prețurilor de consum pentru tutun fin tăiat destinat rulării în țigarete, alte tutunuri de fumat, țigări și țigări de foi, tutunul conținut în produse din tutun încălzit întrucât nivelul accizelor stabilit pentru aceste produse este stabilit prin aplicarea unui procent asupra nivelului accizei totale pentru țigarete – nivel care este determinat ținând cont de prețul mediu ponderat de vânzare cu amănuntul pentru țigarete și prin urmare se are în vedere evoluția prețurilor din piață.

Totodată, se propune eliminarea aplicării prevederilor referitoare la actualizarea nivelului accizelor cu creșterea prețurilor de consum pentru lichidul care conțină nicotină întrucât nivelul accizelor pentru acest produs este determinat prin aplicarea unui procent care reprezintă media creșterilor procentuale aferente produselor din tutun (țigarete, tutun fin tăiat destinat rulării în țigarete, alte tutunuri de fumat, țigări și țigări de foi, tutun încălzit) și prin urmare se are în vedere evoluția prețurilor din piață. Prin excepție de la art. 342 alin. (1) din Codul fiscal, se propune ca, în perioada 1 ianuarie 2023 – 31 decembrie 2023, inclusiv, pentru produsele prevăzute la nr. crt. 10 – 12 (benzină cu plumb, benzină fără plumb și motorină) din anexa nr. 1 la Titlul VIII – Accize și alte taxe speciale din Codul fiscal, nivelul prevăzut în coloana nr. 4 din această anexă, să nu se actualizeze cu creșterea prețurilor de consum din ultimele 12 luni, calculată în luna septembrie a anului 2022, față de perioada octombrie 2014 – septembrie 2015. În situația în care, în perioada 1 ianuarie 2023 – 31 decembrie 2023, nivelul accizelor pentru aceste produsele prevăzute la nr. crt. 10 – 12 din anexa menționată este mai mic decât nivelul minim prevăzut în Tabelul A din anexa I la Directiva 2003/96/CE a Consiliului din 27 octombrie 2003 privind restructurarea cadrului comunitar de impozitare a produselor energetice și a electricității, al cărui echivalent în lei se stabilește utilizând cursul de schimb leu/euro publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene în prima zi lucrătoare din luna octombrie a anului 2022, se aplică nivelul minim prevăzut de directivă.

♦ Impozite și taxe locale

Se propune eliminarea sintagmei „clădire cu destinație mixtă”, pentru simplificarea modului de calcul al impozitului pe clădiri. Se propune un nou mod de calcul al valorii impozabile pentru clădirile rezidențiale/nerezidențiale pe baza valorilor cuprinse în Studiile de piață referitoare la valorile orientative privind proprietățile imobiliare din România, astfel: a) în cazul clădirilor rezidențiale cota de impozitare să fie de minimum 0,1%, b) în cazul clădirilor nerezidențiale cota de impozitare să fie de minimum 0,5%

De asemenea, se propune ca în situația în care Studiile de piață referitoare la valorile orientative privind proprietățile imobiliare din România, administrate de Uniunea Națională a Notarilor Publici din România, nu conțin informații despre clădirile sau terenurile acoperite de aceste clădiri de pe raza unei unități administrativ-teritoriale sau valorile sunt mai mici decât cele stabilite conform Codului fiscal în vigoare la 31 decembrie 2022 la calculul impozitului pe clădiri să se aplice următoarele reguli: a) în cazul unei clădiri rezidențiale, impozitul pe clădiri de calculează prin aplicarea cotei de minimum 0,1% asupra valorii impozabile determinate conform art. 457, din Codul fiscal, în vigoare la data 31 decembrie 2022; b) în cazul unei clădiri nerezidențiale, impozitul pe clădiri de calculează prin aplicarea cotei de minimum 0,5% asupra ultimei valori înregistrată în baza de date a organului fiscal local, la data de 31 decembrie 2022. Se propune ca informațiile cuprinse în Studiile de piață referitoare la valorile orientative privind proprietățile imobiliare din România, administrate de Uniunea Națională a Notarilor Publici din România, să se publice pe site-urile oficiale ale Ministerului Finanțelor și Ministerului Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației. Se propun, de asemenea, clarificări privind modalitatea de calcul al impozitului pe teren înregistrat în registrul agricol la categoria de folosință curți construcții prin scăderea de la impozitare a suprafețelor acoperite de clădiri. Pentru terenul amplasat în extravilan, impozitul/taxa pe teren se stabilește prin înmulțirea suprafeței terenului, din care se scad suprafețele de teren acoperite de clădirii, exprimată în hectare, cu suma corespunzătoare categoriei de folosință și cu coeficientul de corecție corespunzător zonei și rangului localității. Autoritatea deliberativă a administrației publice locale, la propunerea autorității executive, poate majora impozitele și taxele locale, în funcție de criterii economice, sociale, geografice, urbanistice, precum și de necesitățile bugetare locale, cu excepția taxelor prevăzute la art. 494 alin. (10) lit. b).

♦ Impozitul specific unor activități

Se propune abrogarea, începând cu data de 1 ianuarie 2023, a prevederilor Legii nr. 170/2016 privind impozitul specific unor activități.

♦ Prin proiectul de act normativ se aduc amendamente la OUG nr. 193/2002 privind introducerea sistemelor moderne de plată

Având în vedere faptul că reducerea pragului cifrei de afaceri de la 50.000 de euro la 10.000 de euro  contribuie la creșterea bancarizării operațiunilor bănești, un nivel redus al acestora reprezentând principalul factor de menținere a unui nivel ridicat al evaziunii fiscale în domeniul vânzărilor cu amănuntul/ridicata și al prestărilor de servicii, iar România trebuie să ia toate măsurile necesare pentru reducerea evaziunii fiscale ca primă condiție a asigurării sustenabilității bugetului public,  asigură, într-o măsură mai mare, o trasabilitate a fluxurilor bănești prin operațiuni bancare, ceea ce conduce la o mai bună fiscalizare a veniturilor realizate de către operatorii economici, constituind o măsură în plus pentru combaterea evaziunii fiscale,  asigură posesorilor de carduri, în contextul actual, dominat de digitalizare, posibilitatea utilizării acestui instrument de plată la un număr mai mare de operatori economici, prin proiectul de act normativ se propune reglementarea modificării pragului cifrei de afaceri, de la 50.000 euro la 10.000 euro în echivalent lei, începând cu care persoanele juridice care desfășoară activități de comerț cu amănuntul și cu ridicata, precum și cele care desfășoară activități de prestări servicii, au obligația de a accepta ca mijloc de plată cardurile de debit, de credit sau preplătite. Pentru a permite operatorilor economici din categoria celor vizați de prevederile menționate întreprinderea tuturor demersurilor necesare în vederea instalării terminalelor de plată, inclusiv încheierea contractelor aferente cu instituțiile acceptante, s-a prevăzut faptul că măsura va intra în vigoare la data de 1 ianuarie 2023.

♦ Reglementări cu privire la respectarea prevederilor în domeniul ajutorului de stat

Se propune introducerea unor reglementări cu privire la aplicarea facilităților fiscale în sectorul agricol și industria alimentară introduse prin Legea nr.135/2022 pentru modificarea și completarea unor acte normative referitoare la obligația datorării de către angajatori sau persoane asimilate acestora a contribuției de asigurări sociale pentru activitatea desfășurată în condiții deosebite sau speciale de muncă, precum și a contribuției asiguratorie pentru muncă. Astfel, scutirea în cazul contribuției datorate de către angajatori sau persoane asimilate acestora pentru activitatea desfășurată în condiții deosebite, speciale de muncă, precum și reducerea cotei contribuției asiguratorie pentru muncă se realizează cu respectarea prevederilor în domeniul ajutorului de stat. Măsura are în vedere corelarea cu reglementările privind facilitățile fiscale în sectorul construcții.

ECONOMIE

Ministrul Mediului: Unele programe derulate de AFM vor fi descentralizate

CECCAR FM

Publicat

pe

Unele programe derulate de Administrația Fondului pentru Mediu (AFM) vor fi descentralizate, iar primul program de acest fel va fi „Rabla” local, pentru casarea mașinilor mai vechi de 15 ani, a declarat ministrul Mediului, Apelor și Pădurilor, Barna Tanczos, citat de Agerpres.

„Am aprobat o Ordonanță de Urgență acum două săptămâni prin care am făcut posibilă inclusiv descentralizarea unor programe finanțate de AFM, tocmai pentru a crește poate și de mii de ori capacitatea de implementare. Prin includerea autorităților publice locale în procesul de implementare putem să creștem foarte mult capacitatea de implementare a acestor programe. Discutăm zilele acestea cu AFM aceste aspecte. Primul program descentralizat va fi Rabla local, pentru mașini mai vechi de 15 ani, acolo unde banii vor fi, conform Ordonanței de Urgență, dați în prealabil autorității locale cu un scop anume”, a spus Barna Tanczos.

În același timp, ministerul de resort pregătește pentru acest an o nouă sesiune a programului „Casa Verde Fotovoltaice”.

„În mod similar, căutăm soluția și pentru fotovoltaice. Ne așteptăm la o nouă sesiune a Programului «Casa Verde Fotovoltaice», în acest an. Din calculele noastre, cererea este una imensă, de sute mii de gospodării, probabil, care doresc să instaleze asemenea panouri fotovoltaice. Noi trebuie să eliminăm barierele instituționale, birocratice, să creștem capacitatea de implementare. Am identificat sursele pentru finanțare și putem asigura un buget multianual de ordinul miliardelor de lei pentru acest program național foarte mult așteptat. Singura barieră rămâne partea de cantități de panouri fotovoltaice produse și capacitatea de instalare a companiilor care lucrează în acest domeniu. Dacă reușim să facem această descentralizare, cu siguranță rezolvăm partea administrativă și birocratică”, a precizat ministrul Mediului.

Potrivit datelor comunicate de oficial, până la acest moment, în Programul „Casa Verde Fotovoltaice” au primit decizia de finanțare 13.000 de dosare, iar până la finele anului în curs toate cele 45.000 de solicitări depuse vor fi rezolvate.

„Sunt peste 13.000 de dosare care au primit, deja, decizia de finanțare și alte 10.000 care probabil într-o lună vor primi deciziile de acceptare sau de refuz din partea instituției și până la sfârșitul anului toate cele 45.000 de dosare vor fi închise, în sensul evaluării și comunicării. S-a început foarte târziu și niciodată nicio instituție nu a avut atâtea dosare. A crescut foarte mult cererea pentru acest program și capacitatea AFM nu a fost prevăzută niciodată pentru evaluarea a zeci mii de dosare. Această instituție a fost construită pentru programe, pentru autorități publice locale, care sunt în total 3.000 în țară. Numărul de zeci de mii de dosare a pus în dificultate instituția, am crescut capacitatea de implementare și acolo. Angajăm 100 de oameni, creștem personalul AFM, dar soluția pe termen mediu și lung este descentralizarea”, a apreciat Barna Tanczos.

Continuare

ECONOMIE

BERD și-a îmbunătățit semnificativ prognozele privind evoluția economiei românești

CECCAR FM

Publicat

pe

Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BERD) și-a îmbunătățit estimările privind evoluția economiei românești în 2022 și 2023, dar avertizează că pentru anul viitor se așteaptă la o încetinire semnificativă a ritmului de creștere, potrivit unui raport publicat de instituția financiară internațională, citat de Agerpres. Conform celor mai recente prognoze ale BERD, economia României ar urma să înregistreze un avans de 5,4% în acest an și de 1,9% anul viitor, cifre revizuite semnificativ în sus față de estimările din luna mai, potrivit cărora Produsul Intern Brut al României urma să înregistreze o creștere de 2,9% în 2022 și o contracție de 1,1% în 2023.

Potrivit BERD, toate cele trei state membre ale UE din Europa de Sud-Est (România, Bulgaria și Grecia) au înregistrat o creștere economică solidă în prima jumătate a lui 2022, însă încep să apară semnale ale unei încetiniri semnificative în a doua jumătate a anului. Inflația a ajuns în zona de două cifre, ceea ce a determinat guvernele din regiune să atenueze impactul asupra firmelor și gospodăriilor, însă incertitudinea cu privire la aprovizionarea cu energie în lunile următoare are efect asupra încrederii și investițiilor. Ritmurile de creștere a PIB vor rămâne solide, în special în cazul Greciei și României, pentru anul 2022, dar toate cele trei economii UE din Europa de Sud-Est ar urma să înregistreze o reducere semnificativă a ritmului de creștere în 2023.

În cazul României, „după o revenire de 5,9% în 2021, stimulată de consumul privat, Produsul Intern Brut a înregistrat un avans surprinzător de 5,8% în prima jumătate a lui 2022. Eliminarea restricțiilor care aveau legătură cu pandemia a stimulat consumul privat, în special de servicii… Pe ansamblul anului 2022, creșterea PIB este estimată la 5,4%… În 2023, deteriorarea veniturilor gospodăriilor, costurile cu finanțarea și energia care constrâng investițiile și cererea externă slabă, în special din Germania, vor duce la o creștere modestă a PIB-ului de 1,9%, dar există în continuare riscuri în scădere în cazul în care va apărea o recesiune mai gravă decât se preconizează în zona euro”, se arată în raportul BERD.

Instituția financiară internațională estimează că economiile din regiunea sa de activitate vor înregistra o creștere de 2,3% în 2022, cu 120 de punte de bază peste previziunile sale din luna mai, grație activității solide din prima jumătate a anului, când gospodăriile au cheltuit economiile acumulate cu prilejul carantinelor din pandemie, în pofida unei scăderi a salariilor reale. Însă, reducerea livrărilor de gaze rusești a determinat BERD să își diminueze prognozele de creștere pentru 2023 până la 3%, de la un avans de 4,7% cât estima anterior.

Produsul Intern Brut al Ucrainei este prognozat să se contracte cu 30% în 2022, în timp ce economia Rusiei ar urma să scadă cu 5%, în loc de un declin de 10% cât estima anterior BERD.

„Nu este niciun secret că sancțiunile impuse energiei nu au fost atât de eficiente”, a spus economistul șef de la BERD, Beata Javorcik.

BERD este o bancă multilaterală care promovează dezvoltarea sectorului privat și inițiativa antreprenorială în 36 de economii de pe trei continente. Banca este deținută de 71 de state, precum și de UE și BEI. Investițiile BERD urmăresc să facă economiile din regiunile sale competitive, incluzive, bine guvernate, verzi, reziliente și integrate.

BERD este un investitor instituțional major în România, investind până acum aproape zece miliarde de euro în 491 de proiecte.

Continuare

ECONOMIE

CE solicită statelor membre să-și modernizeze sistemele de venit minim

CECCAR FM

Publicat

pe

Comisia Europeană (CE) invită statele membre să-și modernizeze sistemele de venit minim, ca parte a angajamentului constant de a reduce sărăcia și excluziunea socială în Europa, potrivit unui comunicat al Executivului comunitar. 

Propunerea de recomandare a Consiliului privind un venit minim adecvat care să asigure incluziunea activă prezintă modalitățile prin care statele membre își pot moderniza sistemele de venit minim pentru a le face mai eficace, cu scopul de a-i ajuta pe oameni să iasă din sărăcie, promovând în același timp integrarea pe piața muncii a persoanelor care pot lucra.

Venitul minim reprezintă plăți în numerar care vin în ajutorul gospodăriilor unde acest sprijin este necesar pentru a reduce decalajul în materie de venit până la un anumit nivel, pentru a plăti facturile și pentru a avea o viață demnă. „Acest sprijin este deosebit de important în perioade de recesiune economică, deoarece contribuie la atenuarea scăderii veniturilor gospodăriilor din care fac parte persoanele cu cea mai mare nevoie de ajutor, contribuind astfel la o creștere durabilă și favorabilă incluziunii. Plățile sunt, în general, completate de prestații în natură care oferă acces la servicii și de stimulente specifice pentru accesul pe piața forței de muncă. Astfel, sistemele de venit minim nu sunt un instrument pasiv, ci acționează ca o rampă de lansare pentru îmbunătățirea perspectivelor în materie de incluziune și de ocupare a forței de muncă. Sistemele de venit minim bine concepute asigură un echilibru între reducerea sărăciei, stimularea muncii și menținerea unor costuri bugetare sustenabile”, se menționează în comunicat.

Venitul minim și plasele de siguranță socială trebuie să includă suficiente stimulente și măsuri de sprijin adresate beneficiarilor care pot lucra pentru ca aceștia să se reintegreze pe piața forței de muncă. Scopul lor ar trebui așadar să fie și acela de a contribui la valorificarea deplină a potențialului tranziției verzi și al tranziției digitale, prin susținerea tranzițiilor de pe piața forței de muncă și a participării active a persoanelor defavorizate.

„Avantajele sociale și economice ale plaselor de siguranță socială adecvate și specifice au devenit și mai importante în timpul aplicării măsurilor de izolare în contextul pandemiei de COVID-19. Venitul minim adecvat este foarte relevant în contextul actual al creșterii prețurilor la energie și al inflației ca urmare a invadării Ucrainei de către Rusia, deoarece măsurile privind veniturile pot fi direcționate în mod specific către grupurile vulnerabile”, subliniază CE.

Propunerea va contribui la atingerea obiectivelor sociale ale UE pentru 2030 legate de reducerea numărului de persoane expuse riscului de sărăcie sau excluziune cu cel puțin 15 milioane, astfel cum se prevede în Planul de acțiune privind Pilonul european al drepturilor sociale. Totodată, ea va ajuta statele membre să atingă obiectivul ca cel puțin 78% din populația cu vârste cuprinse între 20 și 64 de ani să aibă un loc de muncă.

Plase de siguranță socială bine concepute pentru a ajuta persoanele aflate în dificultate

Deși sistemele de venit minim există în toate statele membre, gradul lor de adecvare, acoperire și eficacitate în ceea ce privește sprijinirea persoanelor variază în mod semnificativ. Noua propunere de recomandare a Consiliului  oferă statelor membre orientări clare cu privire la modalitățile de a asigura eficacitatea sistemelor lor de venit minim în combaterea sărăciei și promovarea incluziunii active în societate și pe piețele forței de muncă.

Statelor membre li se recomandă următoarele:

♦ să asigure un sprijin mai adecvat pentru venit: ▪ să stabilească nivelul sprijinului pentru venit printr-o metodologie transparentă și solidă▪ în paralel cu asigurarea unor stimulente pentru muncă, să facă în așa fel ca sprijinul pentru venit să reflecte treptat o serie de criterii de adecvare. Statele membre ar trebui să atingă un nivel adecvat al sprijinului pentru venit până cel târziu la sfârșitul anului 2030, protejând în același timp sustenabilitatea finanțelor publice; ▪ să revizuiască și să ajusteze anual, dacă este necesar, nivelul sprijinului pentru venit;

♦ să îmbunătățească gradul de acoperire și de utilizare a venitului minim: ▪ criteriile de eligibilitate ar trebui să fie transparente și nediscriminatorii. De exemplu, pentru a promova egalitatea de gen și independența economică, în special pentru femei și pentru adulții tineri, statele membre ar trebui să faciliteze primirea de sprijin pentru venit per persoană, și nu per gospodărie, fără a mări neapărat nivelul global al prestațiilor per gospodărie. În plus, sunt necesare măsuri suplimentare pentru a asigura utilizarea venitului minim de către gospodăriile monoparentale, conduse în principal de femei; ▪ procedurile de depunere a cererilor ar trebui să fie accesibile, simplificate și însoțite de informații ușor de înțeles▪ decizia privind cererea de venit minim ar trebui să fie emisă în termen de 30 de zile de la depunere, cu posibilitatea revizuirii deciziei; ▪ sistemele de venit minim ar trebui să fie reactive în fața crizelor socioeconomice, de exemplu prin introducerea unei flexibilități suplimentare în ceea ce privește eligibilitatea;

♦ să îmbunătățească accesul la piețe ale forței de muncă favorabile incluziunii▪ măsurile de activare ar trebuie să ofere suficiente stimulente pentru (re)inserția pe piața forței de muncă, cu un accent deosebit asupra sprijinirii adulților tineri; ▪ sistemele de venit minim ar trebui să ajute oamenii să își găsească un loc de muncă și să îl păstreze, de exemplu, prin educație și formare favorabile incluziunii, sprijin pentru plasament pe piața muncii, sprijin post-plasament și mentorat; ▪ ar trebui să fie posibil să se combine sprijinul pentru venit cu veniturile obținute din munca desfășurată pentru intervale mai scurte, de exemplu în timpul perioadei de probă sau al stagiilor;

♦ să îmbunătățească accesul la servicii esențiale și de facilitare: ▪ beneficiarii ar trebui să aibă acces efectiv la servicii de facilitare de calitate, cum ar fi asistența (medicală), formarea și educația. Persoanele aflate în dificultate ar trebui să beneficieze de servicii de incluziune socială, cum ar fi consilierea și îndrumarea; ▪ în plus, beneficiarii ar trebui să aibă acces efectiv permanent la servicii esențiale, cum ar fi energia;

♦ să promoveze sprijinul individualizat: ▪ statele membre ar trebui să efectueze o evaluare individuală, multidimensională a nevoilor, pentru a identifica obstacolele cu care se confruntă beneficiarii în ceea ce privește incluziunea socială și/sau găsirea unui loc de muncă și sprijinul necesar pentru îndepărtarea lor; ▪ pe această bază, în termen de cel mult trei luni de la accesarea venitului minim, beneficiarii ar trebui să primească un plan de incluziune care să definească obiective comune, un calendar și un pachet de sprijin adaptat pentru atingerea acestui obiectiv;

♦ să îmbunătățească eficacitatea guvernanței plaselor de siguranță socială la nivelul UE, la nivel național, regional și local, precum și a mecanismelor de monitorizare și de raportare.

Este disponibilă finanțare din partea UE pentru a sprijini statele membre să își îmbunătățească sistemele de venit minim și infrastructura socială prin reforme și investiții.

Propunerea Comisiei de recomandare a Consiliului privind un venit minim adecvat care să asigure incluziunea activă va fi discutată de statele membre în vederea adoptării de către Consiliu. După adoptare, statele membre trebuie să raporteze Comisiei o dată la trei ani cu privire la progresele înregistrate în ceea ce privește punerea în aplicare. De asemenea, Comisia va monitoriza progresele înregistrate în punerea în aplicare a acestei recomandări în contextul semestrului european. Instrumentul propus – o recomandare a Consiliului – oferă statelor membre o marjă de manevră suficientă pentru a stabili cea mai bună modalitate de realizare a obiectivelor acestei inițiative, ținând seama de circumstanțele lor specifice.

Potrivit statisticilor CE, în 2021, în UE, cel puțin una din cinci persoane – 94,5 milioane de oameni în total – era expusă riscului de sărăcie sau de excluziune socială. Plasele de siguranță socială joacă un rol esențial în sprijinirea acestor persoane pentru a (re)intra pe piața forței de muncă, dacă sunt în măsură să lucreze. Cu toate acestea – precizează CE – sunt necesare sisteme de protecție socială mai eficace, în condițiile în care aproximativ 20% dintre persoanele fără un loc de muncă expuse riscului de sărăcie nu sunt eligibile pentru a beneficia de sprijin pentru venit și se estimează că aproximativ 30% până la 50% din populația eligibilă nu recurge la sprijin pentru venitul minim. 

Continuare

CECCAR BUSINESS MAGAZINE

CECCAR TV

Buletin legislativ

CECCAR BUSINESS REVIEW

ceccar.ro

Trending

  • http://southcast01.ceccarfm.ro:8000/
  • CECCAR FM