ECONOMIE
Piaţa asigurărilor, în creştere cu 11%
Piaţa asigurărilor din România a totalizat, în prima jumătate a anului, prime brute subscrise de 5 miliarde lei, în creştere cu 11% faţă de aceeaşi perioadă din 2015, din care cele aferente poliţelor încheiate pe teritoriul ţării au cumulat 4,92 miliarde lei. Totodată, companiile supravegheate de ASF au subscris prime brute de 4,66 miliarde lei din total, în urcare cu 12%, din care 3,88 miliarde lei au revenit asigurărilor generale, potrivit datelor Autorităţii de Supraveghere Financiară (ASF).
Companiile de asigurări şi sucursalele au subscris, în primul semestru, doar pe plan local, prime brute de 4,92 miliarde de lei, cu 13% mai mult faţă de nivelul de 4,34 miliarde lei din perioada corespunzătoare a anului trecut.
Primele brute subscrise pe teritoriul altor state au înregistrat o scădere cu 51%, la 80 milioane lei.
“Spre deosebire de piaţa europeană de asigurări, care este dominată de segmentul asigurărilor de viaţă (circa 61% conform datelor Insurance Europe), în România acesta reprezintă doar 17% din primele brute subscrise, piaţa fiind dominată de asigurările generale, respectiv de cele auto”, arată ASF, conform news.ro.
Din totalul pimelor brute subscrise de companiile de asigurări supravegheate local, de 4,66 miliarde lei, asigurările generale reprezintă 3,88 miliarde lei, în urcare cu 11%, iar cele de viaţă au cumulat 784,92 milioane lei, cu 9% mai mult.
La rândul lor, sucursalele au subscris prime de 333,1 milioane lei, tot cu 11% peste nivelul din prima jumătate a anului trecut, din care 153,6 milioane lei pentru asigurări generale şi 179,6 milioane lei pentru poliţe de viaţă.
În prima jumătate a anului 2016, 88% din volumul total de prime brute subscrise a fost realizat de 10 societăţi de asigurare din cele 32 de societăţi care activau la finele lunii iunie, acestea având un nivel al primelor de 4,12 miliarde lei.
Asirom VIG deţine prima poziţie în topul asigurătorilor, cu un volum al PBS de 660,88 milioane lei şi o cotă de piaţă 14,16%. Aceasta este urmată de Allianz-Ţiriac Asigurări, cu 594,73 milioane lei (12,75%), Omniasig VIG – 455,49 milioane lei (9,76%), Carpatica Asig – 451,76 milioane lei (9,68%) şi Groupama Asigurări – 440,14 milioane lei (9,43%).
Astfel, primele cinci companii de pe piaţă totalizau la jumătatea anului 55,8% din întreaga industrie.
Din totalul primelor brute subscrise pentru asigurări generale, de 3,88 miliarde lei, cele mai mari ponderi le deţin clasele A10 (răspundere civilă pentru utilizarea vehiculelor auto terestre), A3 (vehicule terestre, exclusiv materialul feroviar rulant) şi A8 (incendiu şi calamităţi naturale pentru alte bunuri decât cele asigurabile în clasele A3 – A7).
În primul semestru, ponderea acestor trei clase a fost de 89% din totalul primelor brute subscrise de către companiile de profil pe segmentul asigurări generale.
Din categoria poliţelor de viaţă, cele mai mari ponderi le deţin clasele C1 (asigurări de viaţă, anuităţi şi asigurări de viaţă suplimentare) şi C3 (asigurări de viaţă şi anuităţi legate de fonduri de investiţii), care cumulează împreună 95% din totalul primelor brute subscrise pentru activitatea de asigurări de viaţă.
Asigurătorii au plătit în primele şase luni ale anului indemnizaţii brute în valoare de 1,87 miliarde lei, din care 1,8 miliarde lei pentru asigurările generale, cu 11% mai puţin, şi 74,94 milioane lei pentru poliţele de viaţă, în urcare cu 1%. Aceste sume exclud maturităţile şi răscumpărările parţiale şi totale.
Companiile aveau, la 30 iunie, rezerve tehnice brute de 14,43 miliarde lei, în urcare de la nivelul de 14,06 miliarde lei în perioada similară a anului trecut, având în vedere că la 31 decembrie se situau la 13,66 miliarde lei.
ECONOMIE
MF propune modificarea alineatului (4) al articolului 4 din Codul fiscal
Ministerul Finanțelor (MF) a elaborat un proiect de OUG pentru modificarea alineatului (4) al articolului 4 din Legea nr.227/2015 privind Codul fiscal, document prin care se propune modificarea dispozițiilor Codului fiscal în sensul flexibilizării condițiilor actuale din Codul fiscal care restricționează posibilitatea introducerii de impozite, taxe sau contribuții obligatorii noi, majorarea celor existente, eliminării sau reducerii facilităților existente, a căror intrare în vigoare să fie prevăzută la termene mai scurte de 6 luni de la publicarea în Monitorul Oficial.
În acest sens, noul proiect – publicat pe site-ul MF pentru consultare – are în vedere introducerea unei excepții de la regulile actuale prevăzute la art. 4 din Codul fiscal, conform căreia, în situații extraordinare de procedură de deficit bugetar excesiv constatate potrivit Tratatelor Uniunii Europene și a regulamentelor subsidiare agreate la nivel european, să poată fi efectuate modificări și/sau completări ale Legii nr. 227/2015, prin care se introduc impozite, taxe sau contribuții obligatorii noi, se majorează cele existente, se elimină sau se reduc facilități existente, cu intrare în vigoare la termene mai scurte de 6 luni de la publicarea în Monitorul Oficial al României, Partea I.
ECONOMIE
Modificări la procedura aplicabilă în cazurile în care este necesară o amânare a determinării definitive a valorii în vamă
Astăzi a fost publicată, în Monitorul Oficial nr.847/20.09.2023, HG nr. 849/2023 pentru modificarea HG nr. 973/2006 privind procedura aplicabilă în cazurile în care este necesară o amânare a determinării definitive a valorii în vamă, act normativ care vizează alinierea legislației vamale naționale de profil cu legislația vamală unională în vigoare și creează coerență și predictibilitate legislativă.
Noua Hotărâre de Guvern modifică prevederile HG nr. 973/2006 în concordanță cu prevederile Regulamentului (UE) nr. 952/2013 al Parlamentului European și al Consiliului de stabilire a Codului vamal al Uniunii, Regulamentului de punere în aplicare (UE) 2015/2447 al Comisiei de stabilire a unor norme pentru punerea în aplicare a anumitor dispoziții din Regulamentul (UE) nr. 952/2013 al Parlamentului European și al Consiliului de stabilire a Codului vamal al Uniunii, OUG nr. 96/2020 pentru modificarea Legii nr. 86/2006 privind Codul vamal al României, precum și cu prevederile Legii nr. 207/2015 privind Codul de procedură fiscală.
Inițiatorii menționează în Nota de fundamentare a actului normativ, că, în ceea ce privește constituirea unei garanții suficiente care să asigure încasarea taxelor la import și a altor taxe și impozite datorate bugetului de stat, potrivit legii, în cadrul operațiunilor vamale, se va suplini vidul creat prin abrogarea articolelor 215, 216 și 221 din Legea nr. 86/2006 privind Codul vamal al României, cu modificările și completările ulterioare, cu art. 90 alin. (1), art. 92 și 93 din Regulamentul (UE) nr. 952/2013 al Parlamentului European și al Consiliului de stabilire a Codului vamal al Uniunii, cu modificările și completările ulterioare.
De asemenea, MF precizează că pentru a identifica importurile care prezintă un risc important de subevaluare, România trebuie să țină cont și de jurisprudența Curții de Justiție a Uniunii Europene, cu precădere hotărârile pronunțate în cauza C-187/21- FAWKES Kft.v Nemzeti Adó- és Vámhivatal Fellebbviteli Igazgatósága, respectiv cauza C213/2019 – Comisia Europeană împotriva Regatului Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord, iar actul normativ publicat astăzi în Monitorul Oficial are în vedere și aceste aspecte.
ECONOMIE
BNR atrage atenția asupra unui atac de tip spoofing (utilizarea frauduloasă a numărului de telefon)
Banca Națională a României (BNR) anunță că a primit o serie de sesizări care semnalau utilizarea numerelor de contact telefonice indicate pe pagina website a BNR (0213130410 sau 0213152750) de către persoane care pretindeau că vorbesc din partea BNR, în legătură cu presupuse împrumuturi online făcute pe numele celor apelați.
Se solicitau date personale, sub diverse pretexte (confirmarea unor cereri de împrumut, ștergerea împrumutului din sistem, date de card etc., în funcție de răspunsurile date de cel contactat).
„Atragem atenția că aceste apeluri nu au fost inițiate din rețeaua telefonică a BNR și reiterăm faptul că Banca Națională a României, în calitatea sa de bancă centrală a țării, îndeplinește atribuții reglementate expres de Legea nr. 312/2004 privind Statutul Băncii Naționale a României, și nu este abilitată să ofere populației produse sau servicii de creditare.
Este important să nu se dea curs solicitărilor de acest tip, venite din partea unor persoane care pretind că sunt salariați sau reprezentanți ai BNR și care invocă pretinse împrumuturi solicitate/aprobate/acordate de BNR, și solicită date sau documente cu caracter personal sau transferuri de bani în diferite scopuri”, se menționează în comunicatul băncii centrale.
Totodată, BNR a sesizat poliția în legătură cu utilizarea frauduloasă a numerelor de telefon și a numelui BNR.
-
ÎNREGISTRĂRIacum 4 zile
Economia la bani mărunți – Ediția din 14.09.2023
-
ECONOMIEacum 3 zile
MF a lansat în dezbatere publică proiectul de Lege privind noile măsuri fiscal-bugetare
-
ECONOMIEacum 3 zile
Modificări la Procedura de anulare a obligațiilor de plată accesorii
-
ÎNREGISTRĂRIacum 2 zile
Economia la bani mărunți – Ediția din 19.09.2023
-
ECONOMIEacum 2 zile
Modificări la procedura aplicabilă în cazurile în care este necesară o amânare a determinării definitive a valorii în vamă
-
ECONOMIEacum 4 zile
Comisia Europeană a emis propunerea BEFIT și Pachetul de sprijin pentru IMM-uri
-
ECONOMIEacum 3 zile
APIA primește cereri de acordare a unui sprijin de urgență pentru sectorul cerealelor și cel al semințelor oleaginoase
-
ECONOMIEacum 4 zile
UE a înregistrat în primele șapte luni un deficit al balanței comerciale de 10,2 miliarde euro