Rețele sociale

ECONOMIE

Obligații declarative și de plată cu termen în luna octombrie

Radio CECCAR FM

PÂNĂ VINERI, 7 OCTOMBRIE 2016, INCLUSIV:

Depunerea Declaraţiei 092 „Declaraţie de menţiuni privind schimbarea perioadei fiscale pentru persoanele impozabile înregistrate în scopuri de TVA care utilizează trimestrul calendaristic ca perioadă fiscală şi care efectuează o achiziţie intracomunitară taxabilă în România”, de către plătitorii de TVA care au în anul 2016 ca perioadă fiscală trimestrul calendaristic şi care au efectuat o achiziţie intracomunitară de bunuri în luna septembrie 2016 (pentru schimbarea perioadei fiscale din trimestru în lună, începând cu luna octombrie 2016); Reglementare: art. 322 alin. (8) din noul Cod fiscal (Legea 227/2015).

 PÂNĂ LUNI, 10 OCTOMBRIE 2016, INCLUSIV:

Depunerea Declaraţiei 010 „Declaraţia de înregistrare fiscală/de menţiuni pentru persoane juridice, asocieri şi alte entităţi fără personalitate juridică”, de către persoanele juridice, care au obligaţia să se înregistreze ca plătitori de TVA în urma depăşirii plafonului legal de scutire (220.000 lei). Reglementare: art. 310 alin. (6) din noul Cod fiscal (Legea 227/2015);

Depunerea Declaraţiei 020 „Declaraţia de înregistrare fiscală/Declaraţie de menţiuni pentru persoane fizice române, de către persoanele fizice, altele decât persoanele fizice române care desfăşoară activităţi economice în mod independent sau exercită profesii libere, care au obligaţia să se înregistreze ca plătitori de TVA în urma depăşirii plafonului legal de scutire (220.000 lei). Reglementare: art. 310 alin. (6) din noul Cod fiscal (Legea 227/2015);

Depunerea Declaraţiei 070 „Declaraţia de înregistrare fiscală/Declaraţie de menţiuni pentru persoanele fizice care desfăşoară activităţi economice în mod independent sau exercită profesii libere, de către persoanele fizice care desfăşoară activităţi economice în mod independent sau exercită profesii libere care au obligaţia să se înregistreze ca plătitori de TVA în urma depăşirii plafonului legal de scutire (220.000 lei). Reglementare: art. 310 alin. (6) din noul Cod fiscal (Legea 227/2015);

Declaraţiile 010, 020 şi 070 se depun şi de persoanele înregistrate în scopuri de TVA potrivit art. 316, cu perioadă fiscală luna calendaristică sau trimestrul calendaristic, care solicită, prin opţiune, scoaterea din evidenţa plătitorilor de TVA şi care îndeplinesc cumulativ următoarele condiţii: nu au depăşit plafonul de scutire de 220.000 în cursul anului calendaristic precedent (2015) şi nu au depăşit plafonul de scutire în  anul în curs (2016), până la data depunerii declaraţiei. Reglementare: art. 310 alin. (7) din noul Cod fiscal (Legea 227/2015);

 PÂNĂ JOI, 20 OCTOMBRIE 2016, INCLUSIV:

Depunerea Declaraţiei speciale de TVA  pentru trimestrul precedent  (sistem VOES) de către persoanele impozabile nestabilite în U.E. care prestează servicii electronice de telecomunicaţii, de radiodifiziune şi televiziune persoanelor neimpozabile. Reglementare: C.F. art. 314 alin. (7).

Depunerea Declaraţiei speciale de TVA pentru trimestrul precedent (sistem VOES) de către persoanele impozabile stabilite în UE, dar în alt stat membru decât statul membru de consum care prestează servicii electronice, de telecomunicaţii, de radiodifiziune şi televiziune. Reglementare: C.F. art. 315 alin. (6)

 PÂNĂ MARŢI, 25 OCTOMBRIE 2016, INCLUSIV:

Depunerea Declaraţiei 097 „Notificare privind aplicarea/încetarea aplicării sistemului TVA la încasare” de către persoanele impozabile înscrise în ,,Registrul persoanelor impozabile care aplică sistemul TVA la încasare, a căror perioadă fiscală este luna şi care au depăşit cifra de afaceri de 2.250.000 lei în luna septembrie 2016, sau de către persoanele care doresc, prin opţiune, să iasă din sistemul TVA la încasare. Reglementare: O.P.A.N.A.F. nr. 3884/2013;

Depunerea Declaraţiei 100 „Declaraţia privind obligaţiile de plată la bugetul de stat”, cu termen lunar/trimestrial, pentru obligaţiile bugetului de stat aferente lunii septembrie 2016 sau trimestrului III 2016 şi plata acestor obligaţii. Reglementare: O.P.A.N.A.F. nr. 1950/2012;

Depunerea Declaraţiei 104 „Declaraţia privind distribuirea între asociaţi a veniturilor şi cheltuielilor”, pentru asocierile fără personalitate juridică constituite între contribuabili (persoane juridice străine cu persoane fizice nerezidente pentru activităţi din România; persoane fizice rezidente asociate cu persoane fizice române pentru activităţi din România şi străinătate), pentru trimestrul III 2016. Reglementare: OPANAF nr. 1950/2012;

Depunerea Declaraţiei 112 „Declaraţia privind obligaţiile de plată a contribuţiilor sociale, impozitului pe venit şi evidenţa nominală a persoanelor asigurate”, cu termen lunar/trimestrial, pentru obligaţiile aferente lunii septembrie 2016 sau trimestrului III 2016 şi plata acestor obligaţii. Reglementare: O.M.F.P. 1045/2012;

Depunerea Declaraţiei 224 „Declaraţia privind veniturile sub formă de salarii din străinătate obţinute de către persoanele fizice care desfăşoară activitate în România şi de către persoanele fizice române angajate ale misiunilor diplomatice şi posturilor consulare acreditate în România” – pentru obligaţiile bugetului de stat aferente lunii septembrie 2016. Reglementare: OPANAF nr. 52/2012;

Depunerea Declaraţiei 300 „Decontul de taxă pe valoarea adăugată”, cu termen lunar sau trimestrial, pentru obligaţiile bugetului de stat aferente lunii septembrie 2016 sau trimestrului III 2016 şi plata acestora. Reglementare: art. 323 din noul Cod fiscal (Legea 227/2015); OPANAF nr. 588/2016; Atenţie! Decontul se depune şi de contribuabilii care au solicitat scoaterea din evidenţă ca plătitor de TVA conform art. 310 alin. (7) din noul Cod Fiscal până la 10 septembrie 2016;

Depunerea Declaraţiei 301 „Decontul special de taxă pe valoarea adăugată”, de către contribuabilii înregistraţi în scopuri de TVA, conform art. 317 din noul Cod Fiscal şi care au efectuat: achiziţii intracomunitare în luna precedentă, achiziţii intracomunitare de mijloace de transport care nu sunt considerate noi conform noului Cod fiscal, contribuabilii care au efectuat achiziţii de servicii intracomunitare pentru care beneficiarul este obligat la plata TVA, precum şi pentru contribuabilii neînregistraţi şi care nu au obligaţia înregistrării, care au efectuat achiziţii intracomunitare de mijloace de transport noi sau produse accizabile. Reglementare: art. 324 din noul Cod fiscal (Legea 227/2015); O.P.A.N.A.F. nr. 592/2016;

Depunerea Declaraţiei 307 „Declaraţie privind sumele rezultate din ajustarea taxei pe valoarea adăugată”, depune de către:

  • persoana impozabilă beneficiară a transferului de active prevăzut la art. 270 alin. (7) din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal, cu modificările şi completările ulterioare, în calitate de succesor al cedentului în ceea ce priveşte ajustarea dreptului de deducere, dacă nu este înregistrată în scopuri de TVA conform art. 316 din Codul fiscal şi nici nu se înregistrează în scopuri de TVA ca urmare a transferului;
  • locatarul/utilizatorul activelor corporale fixe achiziţionate printr-un contract de leasing, dacă transferul dreptului de proprietate asupra bunurilor are loc după scoaterea din evidenţa persoanelor înregistrate în scopuri de TVA a locatarului/utilizatorului în baza prevederilor art. 310 alin. (7) din Codul fiscal;
  • persoana impozabilă pentru care înregistrarea în scopuri de TVA a fost anulată conform art. 316 alin. (11) lit. a) – e) sau lit. g) din Codul fiscal, care nu a efectuat ajustările de taxă conform reglementărilor legale din Codul fiscal în ultimul decont depus înaintea scoaterii din evidenţa persoanelor înregistrate în scopuri de TVA sau care a efectuat ajustări incorecte. Reglementare: art. 324 din noul Cod Fiscal; OPANAF nr. 793/2016;

Depunerea Declaraţiei 311 „Declaraţia privind taxa pe valoarea adăugată datorată de către persoanele impozabile al căror cod de înregistrare în scopuri de TVA a fost anulat conform art. 153, alin. (9) lit. a) – e) din Codul Fiscal”, de către persoanele impozabile al căror cod de înregistrare în scopuri de TVA a fost anulat conform art. 153, alin. (9) lit. a) – e) din Codul Fiscal, pentru declararea şi plata TVA aferentă: livrărilor de bunuri/prestărilor de servicii efectuate şi/sau achiziţiilor de bunuri şi/sau de servicii efectuate ulterior anulării codului de înregistrare în scopuri de TVA. Reglementare: O.P.A.N.A.F. nr. 795/2016;

Depunerea Declaraţiei 390 VIES „Declaraţia recapitulativă privind livrările/achiziţiile/prestările intracomunitare” pentru obligaţiile de declarare aferente operaţiunilor desfăşurate în luna septembrie 2016. Reglementare: OPANAF nr. 591/2016;

Efectuarea plăţii anticipate privind impozitul pe profit, aferentă trim. III 2016, de către contribuabilii plătitori de impozit pe profit care aplică sistemul de declarare şi plată a impozitului pe profit anual, cu plăţi anticipate. Reglementare: C.F. art. 34 alin. (8).

Plata impozitului pe veniturile din activităţi agricole, prima tranşă de 50%, conform deciziei de impunere emise de organul fiscal.

Plata primei rate de 50% a contribuţiei de asigurări sociale de sănătate datorate pentru veniturile din activităţi agricole impuse pe bază de norme de venit.

PÂNĂ LUNI, 31 OCTOMBRIE 2016, INCLUSIV:

Depunerea Declaraţiei 394 „Declaraţie informativă privind livrările/prestările şi achiziţiile efectuate pe teritoriul naţional”, pentru luna septembrie 2016, respectiv trimestrul III 2016, de către plătitorii de TVA cu perioada fiscală luna calendaristică, respectiv trimestrul calendaristic, pe noul format reglementat de O.P.A.N.A.F. nr. 3769/2015 (se vor completa doar cartuşele A-C).

 Precizare importantă: Obligaţiile declarative şi de plată prezentate în acest calendar fiscal se referă la cele mai frecvente sarcini fiscale întâlnite în practica fiscală şi a contribuabililor, având un caracter orientativ. Prin urmare, materialul nu are caracter exhaustiv cu privire la problematica declarării fiscale, plăţii sau diverselor alte notificări impuse de legislaţie, putând exista, în funcţie de situaţia concretă a fiecărui contribuabil, şi alte sarcini fiscale ale acestuia.

sursa: ANAF

ECONOMIE

CE a revizuit în jos estimările referitoare la avansul economiei românești

Radio CECCAR FM

Comisia Europeană (CE) a estimat că ritmul de creștere a economiei românești a încetinit până la 1,8% în 2023, cu 0,4 puncte procentuale mai puțin decât anticipa în toamnă, după ce inflația ridicată și creșterea anemică a creditului au afectat cererea internă, iar cererea externă a fost una slabă, conform previziunilor economice de iarnă publicate joi de Executivul comunitar, relatează Agerpres.

CE a revizuit în jos și estimările referitoare la avansul economiei românești în 2024, până la 2,9%, de la 3,1%, cât preconiza în toamna anului trecut. „Deși consumul privat este așteptat să accelereze, investițiile vor rămâne principalul contributor la creșterea PIB și în acest an. Politica monetară este așteptată să rămână una restrictivă în 2024 și se va relaxa doar treptat, pe măsură ce presiunile inflaționiste se reduc. Relaxarea condițiilor financiare și monetare, însoțite de o cerere externă mai puternică, urmează să ducă la o creștere reală a PIB de 3,2% în 2025, de asemenea ușor mai puțin decât în prognozele de toamnă”, se arată în raportul Executivului comunitar.

În ceea ce privește inflația, CE estimează că în 2023 aceasta a scăzut până la 9,7%, de la 12% în 2022, în principal ca urmare a încetinirii semnificative a creșterii creditului privat și condițiilor monetare stricte, precum și prețurilor mai mici la energie și alimente. „Exceptând o scurtă perioadă la începutul lui 2024, după unele creșteri ale taxelor indirecte, prețurile ar urma să continue să scadă de-a lungul orizontului de prognoză. Inflația medie anuală este prognozată să ajungă la 5,8% în 2024, pentru a încetini la 3,6% în 2025”, estimează Comisia Europeană, care avertizează însă că există riscuri pentru un proces dezinflaționist mai gradual dacă salariile și pensiile vor continua să crească rapid.

Comisia Europeană publică în fiecare an două seturi de previziuni detaliate (în primăvară și în toamnă) și două seturi de previziuni intermediare (în iarnă și în vară). Previziunile intermediare cuprind valorile anuale și trimestriale ale PIB-ului și ale inflației tuturor statelor membre pentru anul în curs și pentru anul următor, precum și date agregate pentru UE și zona euro.

Continuare

ECONOMIE

Buget de 12 miliarde de lei pentru plafonul de garantare în Programul IMM Plus

Radio CECCAR FM

Programul IMM Plus ar putea deveni operațional până la începutul lunii martie și va avea un buget pentru plafonul de garantare în valoare de 12 miliarde de lei, a declarat, la evenimentul Romanian Sustainability Forum, Dumitru Nancu, directorul general al Fondului Național de Garantare a Creditelor pentru Întreprinderile Mici și Mijlocii (FNGCIMM), citat de Agerpres.

„Ultimul raport al Băncii Europene de Investiții și al Fondului European de Investiții a clasat România, prin Fondul Național de Garantare a Creditelor pentru IMM-uri, pe primul loc în Europa în anul 2023 din punct de vedere al numărului și al volumului de garanții acordate în perioada 2020-2023. Practic, consider că cel mai sustenabil instrument financiar, atât pentru mediul de afaceri, dar mai ales pentru bugetul de stat‚ îl reprezintă aceste instrumente financiare. Din 2020 până în 2023, România a avut două scheme de garantare de ajutor de stat. Prima a fost pe cadrul COVID pentru firmele afectate ca urmare a pandemiei și a doua ediție a programului a fost pe cadrul temporar Ucraina. Chiar în aceste zile, Ministerul de Finanțe pregătește prelungirea cadrului temporar și vom veni cu o nouă schemă de garantare. Este vorba de Programul IMM Plus, care va fi prelungit până la 30 iunie. Bugetul alocat de Ministerul de Finanțe pentru plafonul de garantare este de 12 miliarde de lei și sperăm ca, până la începutul lunii martie, acest program să fie operațional (…) Noi am calculat impactul fiscal pe două categorii: impact fiscal direct și impact fiscal indirect. Am luat tot ce înseamnă coduri unice de înregistrare a celor 86.000 de IMM-uri care au beneficiat de acest program și am văzut că un leu garantat de statul român a adus la bugetul de stat 12 lei”, a afirmat Dumitru Nancu.

Acesta a adăugat că, în acest moment, tot ceea ce înseamnă scheme de garantare pe IMM Invest în total garanții acordate de statul român, prin Fondul Național de Garantare, de 54 de miliarde de lei, va genera până în anul 2030 suma de 541 de miliarde de lei ca venituri la bugetul de stat.

„Statul doar garantează banii. Tot ce înseamnă credite sunt credite acordate de sistemul financiar-bancar. Consider că e cel mai mare parteneriat public din România după 1990, în sensul că peste 70 de miliarde de lei, în această perioadă de patru ani de zile, au fost acordate de sistemul financiar-bancar. Am ajuns ca din cele 65 de miliarde de lei creștere sold credite, 83% să fie garantate de Fondul Național de Garantare a Creditelor pentru IMM-uri. Am observat, în această perioadă, că insolvențele noi deschise pe parcursul anului 2020 a fost în scădere cu 7% față de nivelul anului 2019. Din punct de vedere al creșterii soldurilor, observăm că Banca Națională a României a raportat, în anul 2022, volumul cel mai mare de credite acordate sectorului IMM-urilor. Diferența dintre criza din 2008 – 2009, când, practic, creditul bancar a fost stopat către mediul de afaceri constă în această creștere a creditului bancar către IMM-uri. Practic, în 2022 am avut 72 de miliarde de lei, bani privați ai instituțiilor financiar-bancare infuzați în economia României. A fost cheia faptului că IMM-urile nu au fost afectate sau au fost afectate mai puțin față de perioada 2008 – 2009, când ne-am confruntat practic cu aceeași criză economică”, a spus oficialul FNGCIMM.

Potrivit sursei citate, companiile care au beneficiat de IMM Invest au înregistrat o creștere cu 5% a numărului de angajați, iar cele 85.000 de IMM-uri și-au crescut profitul cu 19%, în timp ce marja profitului raportat la vânzări a fost de 7,75%.

„Doar din capitalul de lucru s-au plătit 680.000 de locuri de muncă în această perioadă; tot ce înseamnă capital de lucru merge în cheltuielile curente ale întreprinderii, iar opt din zece firme care au accesat IMM Invest au raportat creșteri ale numărul de angajați”, a menționat Dumitru Nancu.

Continuare

ECONOMIE

România a început să emită primele sale obligațiuni verzi

Radio CECCAR FM

România a lansat, joi, prima sa emisiune de obligațiuni verzi, o măsură care era așteptată de mult și vizează diversificarea bazei de investitori în contextul cererii în creștere pentru obligațiunile verzi, a anunțat Reuters, preluată de Agerpres.

Obligațiunile verzi pe 12 ani au un spread de 345 puncte de bază peste mid-swaps. În paralel, România emite și obligațiuni convenționale pe șapte ani, iar ofertele pentru cele două tipuri de obligațiuni au depășit 10 miliarde de euro.

România a petrecut mai mult de un an cu pregătirea cadrului necesar pentru emiterea de obligațiuni verzi, iar șeful Trezoreriei, Ștefan Nanu, a declarat în luna decembrie că România are de gând să emită primele sale obligațiuni verzi în prima jumătate a lui 2024.

De asemenea, Ștefan Nanu a precizat că România intenționează să devină un emitent anual frecvent de obligațiuni verzi și că va încerca să mențină emisiunile la un volum mic.

România, țară care are deja mai multe proiecte de energie din surse regenerabile pregătite pentru a beneficia de finanțare de la UE, va utiliza cadrul pentru obligațiunile verzi pentru a finanța proiecte în domeniul transportului ecologic, îmbunătățirii eficienței energetice a clădirilor și reîmpăduriri, printre altele.

Oficialii care se ocupă cu administrarea datoriei statului au de gând ca în acest an să reducă emisiunile nete de eurobonduri până la 6 miliarde de euro, de la 9,5 miliarde de euro în 2023. În paralel, Guvernul de la București vrea să reducă deficitul bugetar, până la 5% din PIB, de la 5,7% din PIB anul trecut.

Finanțele au vândut în luna ianuarie semnificativ mai multe obligațiuni guvernamentale decât era programat, inclusiv eurobonduri cu maturitatea în 2029 și 2034 cu o valoare de patru miliarde de dolari, profitând de cererea solidă care există în Europa.

Continuare

Trending