Rețele sociale

ECONOMIE

FMI a îmbunătățit estimarea de creștere economică a României în 2016

Radio CECCAR FM

FMI a îmbunătăţit estimarea de creştere a economiei României în 2016 cu 0,8 puncte procentuale, la 5%, iar pentru 2017 anticipează un avans mai ridicat cu 0,2 puncte, la 3,8%, potrivit ediţiei de toamnă a raportului World Economic Outlook (WEO) al instituţiei financiare publicat marţi.

Fondul anticipa în raportul WEO din aprilie că economia României va avansa în acest an cu 4,2%.

În 2015, economia României a înregistrat o creştere de 3,8%, peste estimările iniţiale, care indicau un avans de doar 3,7%, pe fondul creşterii puternice a consumului, stimulat de reducerea TVA la alimente, potrivit datelor Institutului Naţional de Statistică (INS), citate de news.ro.

În septembrie, Comisia Naţională de Prognoză (CNP) a revizuit în urcare, de la 4,2% până la 4,8%, estimarea oficială de creştere economică pentru acest an, după evoluţia mult peste estimări din prima jumătate a acestui an, arată prognoza preliminară de toamnă realizată de instituţie.

În prognoza de primăvară, CNP, instituţie aflată în subordinea Ministerului Finanţelor şi pe care guvernul îşi bazează proiecţiile bugetare şi economice, estima o creştere a economiei cu 4,2%, nivel identic cu estimarea Fondului Monetar Internaţional (FMI) şi cu cea a Comisiei Europene.

Revizuirea prognozei vine după ce economia românească a înregistrat, în prima jumătate a acestui an, o creştere de 5,2% în termeni reali faţă de perioada echivalentă din 2015.

FMI prognozează pentru acest an o inflaţie negativă, de -1,5%, dar indicatorul va reveni în teritoriu pozitiv în 2017, preţurile de consum urmând să crească cu 1,7%.

În aprilie, FMI anticipa pentru acest an o inflaţie negativă de -0,4%, iar pentru 2017 de 3,1%.

România va înregistra în acest an un deficit de cont curent de 2% (faţă de 1,7% anticipat în aprilie), care va creşte în 2017 la 2,8% (2,5% estimat în aprilie).

CNP a revizuit la rândul său, puternic în urcare, prognoza de deficit de cont curent, chiar dacă a menţinut estimările privind exporturile şi importurile.

Astfel, CNP estimează că avansul economic peste aşteptări va dezechilibra puternic contul curent al balanţei de plăţi, care va ajunge la un deficit de 3,75 miliarde euro în acest an, echivalent cu 2,2% din PIB, faţă de 1,1% în 2015.

În prognoza de primăvară, deficitul de cont curent era prognozat de CNP la doar 2,63 miliarde euro (1,6% din PIB) în 2016.

În privinţa şomajului, Fondul a menţinut estimările pentru un nivel de 6,4% în acest an şi de 6,2% în 2017.

Ultimul acord al României cu FMI s-a încheiat în toamna anului 2015 fără nicio concluzie, pe fondul nemulţumirilor instituţiei de la Washington  legate de amânarea reformelor structurale.

În luna iunie, FMI a recomandat din nou Guvernului să anuleze sau să amâne măsurile de relaxare fiscală prevăzute pentru 2017. Şeful misiunii FMI în România, Reza Baqir, a spus atunci că măsurile de relaxare fiscală aprobate anul trecut de guvernul român sunt prociclice şi vor genera o creştere a datoriei publice, iar cele care vor intra în vigoare în 2017 vin la un moment în care consumul privat este deja puternic. El precizat că FMI recomandă anularea sau amânarea acestor măsuri.

Codul Fiscal prevede că, de la 1 ianuarie 2017, va fi redusă cota generală de TVA cu încă un punct procentual, de la 20% în prezent la 19%, şi vor fi eliminate supraacciza la carburanţi şi impozitul pe construcţii speciale, cunoscut ca “taxa pe stâlp”.

Deficitul bugetar ar urma să ajungă anul acesta la aproape 3% din PIB, pentru a descreşte uşor, în următorii ani, în calculul guvernului de la Bucureşti.

Comisia Europeană estimează pentru anul viitor un deficit bugetar de 3,4% din PIB, în urcare de la 2,8% în acest an, în timp ce FMI se aşteptă la circa 3,3%. Pentru acest an FMI recomandă un deficit de 2,5% din PIB.

La nivelul economiei mondiale, FMI a menţinut estimările din iulie, referitoare la creşterea din 2016 şi 2017, la 3,1%, respectiv la 3,4%.

Creşterea în economiile avansate va rămâne modestă, de circa 1,6% în acest an şi de 1,8% în cel viitor.

FMI a redus estimarea pentru economia SUA în acest an, de la 2,2% în iulie la 1,6%. Pentru 2017, FMI se aşteaptă la un avans de 2,2% al economiei americane, cu 0,3 puncte sub ritmul aşteptat în iulie.

Pentru economia britanică, Fondul anticipează o creştere de 1,8% în acest an, peste ritmul de 1,7% estimat în iulie. Estimarea pentru 2017 a fost redusă însă cu 0,2 puncte procentuale, la 1,1%.

În cazul zonei euro, instituţia financiară anticipează o creştere de 1,7% în 2016 şi de 1,5% în 2017, cu 0,1% peste ritmul estimat în iulie.

În cazul Chinei, FMI a menţinut prognoza, comparativ cu iulie, la un avans de 6,6% în 2016 şi de 6,2% în 2017.

Instituţia se aşteaptă în cazul Germaniei la o creştere economică de 1,7% (+0,1 puncte) în acest an şi de 1,4% (+0,2 puncte) în 2017, iar în cel al Franţei, la 1,3% (-0,2 puncte) în acest an şi în 2017 (+0,1 puncte).

În Italia este aşteptată o creştere a PIB de 0,8% în acest an şi 0,9%  în 2017, ritmuri cu 0,1 puncte sub cele estimate în iulie, iar în Spania de 3,1%, respectiv de 2,2% (+0,5 puncte, respectiv +0,1 puncte).

Economia Greciei va creşte cu 0,1% în 2016 şi cu 2,8% anul viitor.

Între statele Europei Centrale şi de Est, Ungaria va consemna un avans al PIB de 2% în acest an şi de 2,5% în 2017, Polonia de 3,1%, respectiv 3,4%, iar Cehia de 2,5% şi 2,7%. În cazul Bulgariei, creşterea va fi de 3% în acest an şi de 2,8% în 2017.

ECONOMIE

România, cea mai ridicată rată anuală a inflației din UE în luna ianuarie

Radio CECCAR FM

Rata anuală a inflației în Uniunea Europeană a scăzut în luna ianuarie până la 3,1%, de la 3,4% în decembrie, însă în România rata anuală a inflației a fost de două ori mai mare decât media din blocul comunitar și în creștere față de luna decembrie a anului trecut, arată datele publicate de Eurostat, citate de Agerpres.

În prima lună a acestui an, țările membre ale UE cu cele mai ridicate rate ale inflației au fost România (7,3%), Estonia (5%) și Croația (4,8%). La polul opus, țările membre UE cu cele mai scăzute rate anuale ale inflației au fost Danemarca și Italia (ambele cu 0,9%),urmate de Letonia, Lituania și Finlanda (toate cu o inflație de 1,1%).

Comparativ cu luna decembrie 2023, rata anuală a inflației a scăzut în 15 state membre, a rămas stabilă într-o singură țară și a crescut în 11 state, inclusiv în România de la 7%, până la 7,3%.

În zona euro, rata anuală a inflației a scăzut de la 2,9% în luna decembrie, până la 2,8% în luna ianuarie. De asemenea, Eurostat arată că inflația de bază (core inflation), adică ceea ce rămâne după ce sunt eliminate prețurile pentru bunuri volatile, precum energia și alimentele, a scăzut până la 3,6%, de la 3,9% în decembrie. Un alt indicator care, pe lângă prețurile la energie și alimente, exclude și prețurile la țigări și alcool, a crescut până la 3,3%, de la 3,4% în luna decembrie. Inflația de bază este indicatorul urmărit cu atenție de către BCE la elaborarea deciziilor sale de politică monetară.

Continuare

ECONOMIE

O nouă schemă de ajutor de stat pentru susținerea producției de cartofi

Radio CECCAR FM

Executivul a aprobat schema „Ajutor de minimis pentru aplicarea programului de susținere a producției de cartof de consum”. Potrivit unui comunicat al Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR), actul normativ vizează acordarea unui ajutor de minimis pentru susținerea producției de cartof de consum, pentru anul 2024, suma totală alocată este în valoare de 11.483.880 lei (echivalentul a maximum 2.309.010 euro), iar cuantumul maxim al ajutorului de minimis de 200  euro/ha se acordă proporțional cu suprafața efectiv cultivată.

Pentru a obține sprijinul financiar, beneficiarii trebuie să utilizeze o suprafață cultivată cu cartof de consum de minimum 0,3 ha inclusiv și să obțină o producție de minimum 15 tone/ha, din care să comercializeze cel puțin 6 tone/ha, până cel târziu la data de 18 noiembrie inclusiv a anului de cerere.

Beneficiarii pot fi din următoarele categorii: producători agricoli persoane fizice, producători agricoli persoane fizice autorizate, întreprinderi individuale și întreprinderi familiale, producători agricoli societăți agricole și producători agricoli persoane juridice.

Cererile de înscriere în program trebuie depuse începând cu data intrării în vigoare a actului normativ și până la cel târziu data de 20 mai a anului de cerere inclusiv. Valorificarea producției se face până cel târziu la data de 18 noiembrie inclusiv a anului de cerere.

Pentru înscrierea în Program se vor depune următoarele documente justificative: copia rapoartelor fiscale de închidere zilnică /bonul fiscal/factura/fila/filele din carnetul de comercializare până la data de 20 noiembrie inclusiv a anului de cerere. Verificările în teren se realizează de către DAJ și APIA, cu cel puțin 10 zile înainte de recoltare, în baza notificărilor solicitanților ajutorului de minimis.

Continuare

ECONOMIE

Schemă de ajutor de stat pentru sectorul creșterii animalelor

Radio CECCAR FM

Guvernul a aprobat o Hotărâre prin care sectorul creșterii animalelor va beneficia de o schemă de ajutor de stat în anul 2024, în valoare de aproximativ 390 milioane de lei, reprezentând credite de angajament și credite bugetare.

Potrivit unui comunicat al Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR), valoarea totală a schemei de ajutor de stat pentru anul 2024 se încadrează în plafonul total maxim al schemei de ajutor de stat pentru perioada 2023-2027, care este de 561.571.180 lei.

În urma actului aprobat de Executiv, speciile taurine, bubaline, porcine și ecvine vor beneficia de 120,7 milioane lei, iar pentru speciile ovine și caprine va fi prevăzută suma de 269 milioane de lei.

Ajutoarele sunt furnizate sub formă de servicii subvenționate microîntreprinderilor, întreprinderilor mici și mijlocii, respectiv întreprinderilor individuale și familiale, persoanelor fizice autorizate, persoanelor fizice care dețin atestat de producător după caz, precum și persoanelor juridice care își desfășoară activitatea în domeniul producției de produse agricole.

Fondurile vor fi asigurate de la bugetul MADR, în limita sumelor aprobate prin legile bugetare anuale.

Continuare

Trending