Rețele sociale

ECONOMIE

BNR a publicat, în premieră, minuta ultimei şedinţe de politică monetară

Radio CECCAR FM

Banca Naţională a României (BNR) a publicat vineri, în premieră, minuta ultimei şedinţe de politică monetară, din 30 septembrie, sub forma unei descrieri, la persoana a treia, a principalelor discuţii din cadrul şedinţei, fără a prezenta citări ale poziţiilor participanţilor. Potrivit minutei, discuţiile au vizat pricipalele evoluţii economice, fiscale şi monetare din această perioadă.

În privinţa politicii fiscale, membrii board-ului BNR au discutat de o posibilă „relaxare a politicii fiscale şi a celei de venituri în perioada următoare, dată fiind execuţia bugetară din primele opt luni ale anului”.

Datele publicate de Ministerul Finanţelor arată că deficitul bugetului general consolidat al statului a crescut în august la 3,1 miliarde lei, sau 0,4% din produsul intern brut (PIB), după ce ajunsese la 1,74 miliarde lei în iulie, în condiţiile în care scăderea încasărilor la buget s-a atenuat faţă de primele şapte luni ale anului.

„S-a remarcat şi creşterea incertitudinii privind conduita pe orizontul de timp mai îndepărtat a acestor politici. În acest context, membrii Consiliului şi-au reiterat preocuparea faţă de ritmul inconstant de realizare a investiţiilor publice şi a reformelor structurale, de natură să afecteze potenţialul de creştere şi competitivitatea economiei româneşti”, se arată în minuta publicată de către BNR.

Minuta a dat un indiciu privind decizii de politică monetară în următoarea perioadă, reducând şansele îngustării coridorului dobânzilor pentru facilităţile permanente, una dintre variantele luate în calcul de către analişti.

„În acest context, o parte din membrii Consiliului au menţionat că actualul coridor al ratelor dobânzilor la facilităţile permanente ale BNR este de natură să ofere o mai mare flexibilitate politicii monetare”, arată minuta.

În privinţa situaţiei economice, şefii băncii centrale consideră că economia românească nu se află, încă, într-o situaţie de supraîncălzire, în ciuda creşterii economice peste aşteptări, de 6% în al doilea trimestru.

Minuta sugerează un posibil dezacord între cei opt membri ai board-ului BNR în această privinţă.

„Unii membri ai Consiliului şi-au exprimat în acest context preocuparea pentru dinamica deficitului de cont curent, notând că acesta a consemnat aproape o dublare în trimestrul II – deşi rămâne în perimetrul sustenabilităţii –, ca urmare a majorării semnificative a soldului negativ al balanţei bunurilor şi al balanţei veniturilor primare. Alţi membri ai Consiliului au semnalat însă temperarea adâncirii deficitului extern în iulie, inclusiv pe fondul creşterii intrărilor de fonduri europene, precum şi evoluţia încurajatoare a investiţiilor străine directe”, arată minuta.

Membrii conducerii BNR urmăresc cu atenţie creşterea rapidă a salariilor, însă unii dintre ei consideră că dinamica este sustenabilă, deoarece şi productivitatea este în urcare.

„S-a observat că ritmul anual de creştere a câştigului salarial mediu net pe economie s-a accelerat în intervalul aprilie-iulie. (…) Unii membri ai Consiliului au remarcat însă şi semnificativa ameliorare a productivităţii muncii în trimestrul II, de natură să compenseze integral sporul de ritm al câştigurilor salariale din industrie”, se arată în minută.

În privinţa cursului valutar, membrii board-ului BNR văd  riscuri „în dublu sens la adresa cursului de schimb al leului, induse de mediul extern şi de cel intern; acestea au ca surse deciziile de politică monetară ale băncilor centrale majore şi ale celor din regiune, precum şi evoluţiile din economiile emergente, respectiv contextul intern şi conduita politicii fiscale şi de venituri”.

Consiliul de Administraţie al BNR a decis, în 30 septembrie, să menţină rata dobânzii de politică monetară la 1,75% pe an, nivel minim istoric, dar a redus, pentru a doua oară în acest an, ratele rezervelor minime obligatorii (RMO) pentru pasivele în valută de la 12% la 10%, în timp ce pentru pasivele în lei, rezervele minime au rămas la nivelul de 8%.

La şedinţa Consiliului de Administraţie al BNR au participat doar opt membri, după arestarea lui Bogdan Olteanu, în 29 iulie, acuzat de procurorii DNA de trafic de influenţă şi luare de mită.

Între timp, Olteanu a demisionat, însă Parlamentul va numi un alt viceguvernator al BNR în locul lui Bogdan Olteanu abia după alegerile parlamentare din decembrie, potrivit declaraţiilor unor lideri politici.

Ceilalţi membri ai Consiliului de Administraţie al băncii centrale, care ia cele mai importante decizii în materie de politică monetară, sunt guvernatorul Mugur Isărescu, prim-viceguvernatorul Florin Georgescu, viceguvernatorul Liviu Voinea, Marin Dinu, Daniel Dăianu, Gheorghe Gherghina, Agnes Nagy şi Virgiliu Stoenescu.

În comunicatul emis după şedinţa de politică monetară de vineri, BNR a reiterat gestionarea adecvată a lichidităţii din sistemul bancar.

Analiştii se aşteptau ca banca centrală să păstreze neschimbate instrumentele de politică monetară la a şaptea şedinţă din acest an, dar nu excludeau alte decizii de amploare mai mică, precum reducerea RMO.

Ultima tăiere pe care a operat-o BNR a avut loc în ianuarie, când a redus RMO în valută de la 14% la 12%.

Dobânda de politică monetară a fost diminuată ultima dată în luna mai 2015, cu 0,25 puncte, de la 2% la 1,75%. Tot atunci au fost reduse şi ratele RMO pentru pasivele în lei cu două puncte procentuale, de la 10% la 8%.

Banca centrală împrumută băncile care au nevoie de lichidităţi la dobânda-cheie de 1,75% pe an, prin licitaţii repo, iar coridorul simetric la care se situează dobânzile facilităţilor permanente este de +/-1,5%.

Astfel, băncile cu exces de lichidităţi primesc pentru depozitele ţinute la BNR o dobândă de 0,25% pe an, iar pentru finanţarea prin intermediul facilităţii de credit (credit Lombard), băncile plătesc Băncii Naţionale o dobândă de 3,25% pe an.

ECONOMIE

ANAF: Ca urmare analizei de risc a datelor din Sistemul RO e-Transport au fost stabilite sume suplimentare datorate bugetului de stat

Radio CECCAR FM

Direcția Generală Antifraudă Fiscală (DGAF) a efectuat, în luna ianuarie 2025, în proximitatea punctelor de acces în/din România, acțiuni de control constând în verificarea a 5.275 vehicule de transport marfă ceea ce reprezintă 3,61% din traficul monitorizat, a anunțat astăzi ANAF, într-un comunicat. Potrivit documentului ANAF, „aderarea României la Spațiul Schengen a generat pentru administrația fiscală o serie de noi provocări în ceea ce privește respectarea obligațiilor utilizatorilor de a declara în Sistemul RO e-Transport date despre bunurile transportate internațional, conform prevederile OUG nr. 41/2022 cu modificările și completările ulterioare, prin renunțarea la controlul sistematic, instituționalizat, efectuat în punctele de trecere a frontierei de stat. Cu toate acestea, demersurile anterioare întreprinse la nivelul administrației fiscale pentru operaționalizarea Sistemului RO e-Transport, precum și eforturile de declarare anticipată realizate la nivelul mediului de afaceri, a permis administrației să absoarbă cu ușurință șocul renunțării la controalele fizice asupra mijloacelor de transport bunuri în punctele de trecere a frontierei de stat, prin implementarea unei metode selective de control ce se aplică pe drumurile publice și spațiile de servicii situate în proximitatea granițelor cu statele membre ale UE învecinate”.

Astfel, utilizând sistemele de camere de luat vederi cu recunoaștere a numerelor de înmatriculare ale vehiculelor care intră/ies în/din România, coroborat cu datele declarate anticipat de utilizatori prin Sistemul RO e-Transport, sistemul informatic dezvoltat alertează în mod operativ echipele mobile de control ale DGAF. Din punct de vedere operațional, echipele mobile de control sunt dotate cu autospeciale inscripționate ANAF – Antifraudă, dotate cu mijloace acustice și vizuale necesare pentru identificarea mijloacelor de transport vizate de sistemul informatic, interceptarea dinamică și îndrumarea/însoțirea acestora în spațiile de parcare/servicii în care sunt amenajate zone speciale de control. Autospecialele ANAF-DGAF sunt constituite ca birouri mobile în care inspectorii antifraudă au la dispoziție mijloacele IT necesare pentru a accesa la distanță bazele de date ANAF, precum și alte mijloace tehnice necesare controlului în trafic.

În acest context – precizează ANAF – cu ocazia controalelor antifraudă desfășurate în mod operativ în prima lună a acestui an fost aplicate sancțiuni contravenționale în valoare totală de 1,487 milioane lei și s-a dispus confiscarea contravalorii bunurilor de 612.727 lei. Totodată, ca urmare analizei de risc a datelor din Sistemul RO e-Transport au fost inițiate acțiuni specifice de control antifraudă prin care au fost stabilite sume suplimentare datorate bugetului de stat în valoare de 53,764 milioane lei.

Pentru respectarea prevederilor cadrului legal RO e-Transport, dar și pentru combaterea activităților ilicite de transport a bunurilor fără documente de proveniență legală, activitatea de monitorizare și control desfășurată de ANAF-DGAF, va continua în perioada următoare atât în proximitatea punctelor de acces în/din România, cât și pe principalele drumuri și noduri rutiere din interiorul României.

Continuare

ECONOMIE

MF: În perioada 7-14 februarie, o nouă emisiune de titluri de stat Fidelis

Radio CECCAR FM

Începând de astăzi până pe 14 februarie, persoanele fizice rezidente și nerezidente cu vârsta peste 18 ani pot subscrie în titlurile de stat Fidelis denominate în lei și în euro, iar începând cu această ediție, TradeVille, în parteneriat cu Libra Bank se alătură băncilor de la care pot fi cumpărate titluri de stat: BT Capital Partners&Banca Transilvania, Banca Comercială Română, BRD – Groupe Société Générale și Alpha Bank.

„Vineri lansăm al doilea Program de emitere de titluri de stat destinate populației. Anul acesta, FIDELIS se va desfășura lunar și debutăm cu dobânzi de până la 7,95% și noi parteneri. Investițiile în titluri de stat nu doar că sunt sigure și avantajoase, dar reprezintă și cea mai bună modalitate de a finanța deficitul bugetar, deoarece dobânzile plătite de stat ajung direct la populație”, a declarat viceprim-ministrul și ministrul Finanțelor, Tánczos Barna, citat într-un comunicat al ministerului de resort.

Campania „România are sânge de rocker, acum și de investitor” realizată împreună cu „Morning Glory cu Răzvan Exarhu”, Rock FM, prin care donatorii de sânge primesc cea mai bună dobândă la titlurile de stat, continuă și în 2025 cu cele mai avantajoase dobânzi. Astfel, Ministerul Finanțelor (MF) continuă să susțină donarea de sânge prin tranșele speciale dedicate donatorilor de sânge care se vor aplica pentru titlurile de stat emise în lei, cu scadență la 1 an, cu dobândă de 7,95%.

Un alt beneficiu oferit donatorilor este scăderea de 10 ori a pragului minim de subscriere de la 5.000 de lei la 500 lei. Pot beneficia de condițiile avantajoase ale noii emisiuni persoanele care fac dovada donării de sânge începând cu 1 septembrie 2024.

Ediția Fidelis care debutează la 7 februarie va conține și următoarele emisiuni: titluri de stat în lei, cu scadențe de 1 an, 3 ani și 5 ani și dobânzi de 6,95%, 7,65% și, respectiv, 7,95%, și titluri de stat în euro, cu scadențe de 2 ani și 7 ani și dobânzi anuale de 4%, respectiv, 6,25%.

Valoarea nominală a unui titlu de stat Fidelis este de 100 de lei pentru emisiunea în lei și 100 de euro pentru emisiunea în euro, iar pragul minim de subscriere este de 5.000 de lei, respectiv, 1.000 de euro.

„În procesul de subscriere a titlurilor de stat Fidelis nu se percep comisioane de către băncile intermediare, iar veniturile obținute, atât din dobânzi, cât și din câștigurile de capital sunt neimpozabile. De asemenea, există posibilitatea de a vinde titlurile înainte de scadență, primind dobândă aferentă perioadei de deținere”, precizează MF.

Cei care vor să economisească prin intermediul Fidelis pot accesa acest Ghid.

Informații privind termenii și condițiile financiare aferente emisiunii în cadrul Programului Fidelis pot fi consultate la secțiunea Datorie Publică și pe paginile instituțiilor partenere: ▪ www.btcapitalpartners.ro www.bcr.ro▪ www.brd.ro▪ www.alphabank.ro▪ www.bvb.ro – Programul FIDELIS)▪ TradeVille.

Continuare

ECONOMIE

ANAF urmează să actualizeze formularul 112

Radio CECCAR FM

Agenția Națională de Administrare Fiscală (ANAF) propune, printr-un proiect de Ordin publicat astăzi în transparență decizională, actualizarea modelului și conținutului formularului 112 „Declarație privind obligațiile de plată a contribuțiilor sociale, impozitului pe venit și evidența nominală a persoanelor asigurate”. ANAF reamintește, în Referatul de aprobare care însoțește proiectul de act normativ, că, prin OUG nr.156/2024 privind unele măsuri fiscal-bugetare în domeniul cheltuielilor publice pentru fundamentarea bugetului general consolidat pe anul 2025, pentru modificarea și completarea unor acte normative, precum și pentru prorogarea unor termene, au fost preluate dispozițiile referitoare la măsura „300 de lei din salariul minim, sumă netaxabilă” prevăzute în anul 2024 de OUG nr.115/2023 privind unele măsuri fiscal-bugetare în domeniul cheltuielilor publice, pentru consolidare fiscală, combaterea evaziunii fiscale, pentru modificarea și completarea unor acte normative, precum și pentru prorogarea unor termene, cu modificările și completările ulterioare, precum și OUG nr.59/2024 pentru modificarea și completarea Legii nr.227/2015 privind Codul fiscal, precum și alte măsuri fiscale. Dispozițiile se aplică veniturilor aferente lunilor ianuarie – decembrie 2025 inclusiv.

De asemenea, începând cu anul fiscal 2025, prin OUG nr.156/2024, dispozițiile art. 60 punctele 2, 5 și 7 din Codul fiscal, care prevedeau facilități fiscale pentru persoanele fizice care desfășoară activități de creare de programe pentru calculator, sau în sectorul de construcții/agricol și în industria alimentară au fost eliminate.

Totodată, avându-se în vedere prevederile Legii nr.270/2015 privind Statutul rezerviștilor voluntari, cu modificările ulterioare, au fost identificate două categorii de rezerviști voluntari care, cu toate că au fost declarate în sistemul public de pensii până în prezent drept salariați cu contract individual de muncă, datorită statutului pe care îl au și a prevederilor actului normativ, necesită o declarare distinctă prin intermediul formularului 112 în vederea stabilirii corecte a stagiului de cotizare și, după caz, a perioadelor asimilate în sistemul public de pensii, potrivit propunerii reprezentanților Casei Naționale de Pensii Publice.

În acest context, a devenit necesară actualizarea modelului și conținutului formularului 112 „Declarație privind obligațiile de plată a contribuțiilor sociale, impozitului pe venit și evidența nominală a persoanelor asigurate” și, în acest scop, a fost elaborat acest nou proiect de Ordin comun al președintelui Agenției Naționale de Administrare Fiscală, președintelui Casei Naționale de Pensii Publice, președintelui Casei Naționale de Asigurări de Sănătate și al președintelui Agenției Naționale pentru Ocuparea Forței de Muncă.

Noul proiect aflat în consultare publică include următoarele modificări, o parte din acestea fiind propuse de părțile implicate în elaborarea sau avizarea proiectului de ordin comun:

– Modificarea Anexei nr. 1.1 „Anexa angajator” din formular, prin eliminarea rubricilor/secțiunilor privind angajatorii care aplică prevederile art. 60 pct. 5 sau pct. 7 din Codul fiscal, de la Secțiunea A „Alte date de identificare a plătitorului”;

– Modificarea Anexei nr. 1.2 „Anexa asigurat” din formular, prin:

  • eliminarea casetei „Salariat care desfășoară activități de creare de programe pentru calculator, sau în sectorul de construcții/agricol și în industria alimentară, după caz, care beneficiază de facilitățile fiscale prevăzute la art. 60 pct.2, pct. 5 sau pct. 7 din Codul fiscal care și-a exprimat opțiunea pentru plata contribuției la fondul de pensii administrat privat”;
  • actualizarea trimiterilor care vizează măsura „300 de lei din salariul minim, sumă netaxabilă”, de la Secțiunile A și B;
  • eliminarea Secțiunii A1 „Facilități fiscale acordate salariaților pentru activități de creare de programe pentru calculator, respectiv pentru activități în sectorul construcții/agricol și în industria alimentară, conform art.60 pct.2, pct. 5 sau pct. 7 din Codul fiscal, după caz”;
  • eliminarea Secțiunii B.4.1. „Facilități fiscale acordate salariaților pentru activități de creare de programe pentru calculator, respectiv pentru activități în sectorul construcții/agricol și în industria alimentară, conform art. 60 pct. 2, pct. 5 sau pct. 7 din Codul fiscal, după caz”;
  • eliminarea din secțiunea E.3 „Date detaliate privind impozitul pe venit și unele contribuții sociale obligatorii” a pozițiilor 13, 14, 17, 18, 19 și 20, care vizează facilitățile fiscale acordate persoanelor fizice care desfășoară activități de creare de programe pentru calculator, sau în sectorul de construcții/agricol și în industria alimentară;

– Actualizarea Nomenclatorului „Creanțe fiscale” din Anexa 2, prin eliminarea creanțelor de la pozițiile 2.1, 2.2. și 2.3 care vizau contribuția de asigurări sociale datorată de către persoanele fizice care se încadrau în condițiile prevăzute la art. 60 pct. 2, 5 și 7 din Codul fiscal, precum și actualizarea temeiului legal pentru creanțele reprezentând contribuția de asigurări sociale, respectiv contribuția de asigurări sociale de sănătate reținută la sursă de plătitorii de venituri;

– Actualizarea Nomenclatorului „Tip asigurat pentru alte entități asimilate angajatorului” din anexa 3, prin introducerea tipurilor de asigurați „Rezerviști voluntari dispăruți, răpiți sau căzuți în captivitate pe timpul mobilizării sau în cazul stării de război, precum și al executării misiunilor” și „Rezerviști voluntari în perioada în care nu participă la instruire”, în conformitate cu prevederile Legii nr.270/2015 privind Statutul rezerviștilor voluntari, cu modificările ulterioare;

– Actualizarea Nomenclatorului „Tip asigurat” din Anexa 4, prin:

  • redenumirea tipului de asigurat de la val.1 „Salariat sau salariat care desfășoară  activități de creare de programe pentru calculator, sau în sectorul de construcții/agricol și în industria alimentară  după caz, care nu se încadrează în condițiile prevăzute la art. 60 pct.2, pct. 5 sau pct. 7 din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal, cu modificările și completările ulterioare (Codul fiscal)”, care devine „Salariat, cu excepția salariaților din domeniul construcții”;
  • eliminarea tipurilor de asigurați  „1.1.Salariat care își desfășoară activitatea în sectorul agricol și în industria alimentară, care se încadrează în condițiile prevăzute la art. 60 pct. 7 din Codul fiscal” și „1.3.Salariat care desfășoară activități de creare de programe pentru calculator care se încadrează în condițiile prevăzute la art.60 pct.2 din Codul fiscal”;
  • redenumirea tipului de asigurat „1.2.Salariat care își desfășoară activitatea în domeniul construcțiilor care se încadrează în condițiile prevăzute la art. 60 pct. 5 din Codul fiscal” care devine „1.1 Salariat care își desfășoară activitatea în domeniul construcțiilor”;
  • actualizarea trimiterilor care vizează măsura „300 de lei din salariul minim, sumă netaxabilă” de la tipurile de asigurați cu valorile 1.11.2 și 1.11.3;

– Modificarea corespunzătoare a instrucțiunilor de completare a formularului 112.

Prevederile prezentului ordin se aplică începând cu declararea veniturilor aferente lunii publicării în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Continuare

Trending