Rețele sociale

ECONOMIE

BNR a publicat, în premieră, minuta ultimei şedinţe de politică monetară

Radio CECCAR FM

Banca Naţională a României (BNR) a publicat vineri, în premieră, minuta ultimei şedinţe de politică monetară, din 30 septembrie, sub forma unei descrieri, la persoana a treia, a principalelor discuţii din cadrul şedinţei, fără a prezenta citări ale poziţiilor participanţilor. Potrivit minutei, discuţiile au vizat pricipalele evoluţii economice, fiscale şi monetare din această perioadă.

În privinţa politicii fiscale, membrii board-ului BNR au discutat de o posibilă „relaxare a politicii fiscale şi a celei de venituri în perioada următoare, dată fiind execuţia bugetară din primele opt luni ale anului”.

Datele publicate de Ministerul Finanţelor arată că deficitul bugetului general consolidat al statului a crescut în august la 3,1 miliarde lei, sau 0,4% din produsul intern brut (PIB), după ce ajunsese la 1,74 miliarde lei în iulie, în condiţiile în care scăderea încasărilor la buget s-a atenuat faţă de primele şapte luni ale anului.

„S-a remarcat şi creşterea incertitudinii privind conduita pe orizontul de timp mai îndepărtat a acestor politici. În acest context, membrii Consiliului şi-au reiterat preocuparea faţă de ritmul inconstant de realizare a investiţiilor publice şi a reformelor structurale, de natură să afecteze potenţialul de creştere şi competitivitatea economiei româneşti”, se arată în minuta publicată de către BNR.

Minuta a dat un indiciu privind decizii de politică monetară în următoarea perioadă, reducând şansele îngustării coridorului dobânzilor pentru facilităţile permanente, una dintre variantele luate în calcul de către analişti.

„În acest context, o parte din membrii Consiliului au menţionat că actualul coridor al ratelor dobânzilor la facilităţile permanente ale BNR este de natură să ofere o mai mare flexibilitate politicii monetare”, arată minuta.

În privinţa situaţiei economice, şefii băncii centrale consideră că economia românească nu se află, încă, într-o situaţie de supraîncălzire, în ciuda creşterii economice peste aşteptări, de 6% în al doilea trimestru.

Minuta sugerează un posibil dezacord între cei opt membri ai board-ului BNR în această privinţă.

„Unii membri ai Consiliului şi-au exprimat în acest context preocuparea pentru dinamica deficitului de cont curent, notând că acesta a consemnat aproape o dublare în trimestrul II – deşi rămâne în perimetrul sustenabilităţii –, ca urmare a majorării semnificative a soldului negativ al balanţei bunurilor şi al balanţei veniturilor primare. Alţi membri ai Consiliului au semnalat însă temperarea adâncirii deficitului extern în iulie, inclusiv pe fondul creşterii intrărilor de fonduri europene, precum şi evoluţia încurajatoare a investiţiilor străine directe”, arată minuta.

Membrii conducerii BNR urmăresc cu atenţie creşterea rapidă a salariilor, însă unii dintre ei consideră că dinamica este sustenabilă, deoarece şi productivitatea este în urcare.

„S-a observat că ritmul anual de creştere a câştigului salarial mediu net pe economie s-a accelerat în intervalul aprilie-iulie. (…) Unii membri ai Consiliului au remarcat însă şi semnificativa ameliorare a productivităţii muncii în trimestrul II, de natură să compenseze integral sporul de ritm al câştigurilor salariale din industrie”, se arată în minută.

În privinţa cursului valutar, membrii board-ului BNR văd  riscuri „în dublu sens la adresa cursului de schimb al leului, induse de mediul extern şi de cel intern; acestea au ca surse deciziile de politică monetară ale băncilor centrale majore şi ale celor din regiune, precum şi evoluţiile din economiile emergente, respectiv contextul intern şi conduita politicii fiscale şi de venituri”.

Consiliul de Administraţie al BNR a decis, în 30 septembrie, să menţină rata dobânzii de politică monetară la 1,75% pe an, nivel minim istoric, dar a redus, pentru a doua oară în acest an, ratele rezervelor minime obligatorii (RMO) pentru pasivele în valută de la 12% la 10%, în timp ce pentru pasivele în lei, rezervele minime au rămas la nivelul de 8%.

La şedinţa Consiliului de Administraţie al BNR au participat doar opt membri, după arestarea lui Bogdan Olteanu, în 29 iulie, acuzat de procurorii DNA de trafic de influenţă şi luare de mită.

Între timp, Olteanu a demisionat, însă Parlamentul va numi un alt viceguvernator al BNR în locul lui Bogdan Olteanu abia după alegerile parlamentare din decembrie, potrivit declaraţiilor unor lideri politici.

Ceilalţi membri ai Consiliului de Administraţie al băncii centrale, care ia cele mai importante decizii în materie de politică monetară, sunt guvernatorul Mugur Isărescu, prim-viceguvernatorul Florin Georgescu, viceguvernatorul Liviu Voinea, Marin Dinu, Daniel Dăianu, Gheorghe Gherghina, Agnes Nagy şi Virgiliu Stoenescu.

În comunicatul emis după şedinţa de politică monetară de vineri, BNR a reiterat gestionarea adecvată a lichidităţii din sistemul bancar.

Analiştii se aşteptau ca banca centrală să păstreze neschimbate instrumentele de politică monetară la a şaptea şedinţă din acest an, dar nu excludeau alte decizii de amploare mai mică, precum reducerea RMO.

Ultima tăiere pe care a operat-o BNR a avut loc în ianuarie, când a redus RMO în valută de la 14% la 12%.

Dobânda de politică monetară a fost diminuată ultima dată în luna mai 2015, cu 0,25 puncte, de la 2% la 1,75%. Tot atunci au fost reduse şi ratele RMO pentru pasivele în lei cu două puncte procentuale, de la 10% la 8%.

Banca centrală împrumută băncile care au nevoie de lichidităţi la dobânda-cheie de 1,75% pe an, prin licitaţii repo, iar coridorul simetric la care se situează dobânzile facilităţilor permanente este de +/-1,5%.

Astfel, băncile cu exces de lichidităţi primesc pentru depozitele ţinute la BNR o dobândă de 0,25% pe an, iar pentru finanţarea prin intermediul facilităţii de credit (credit Lombard), băncile plătesc Băncii Naţionale o dobândă de 3,25% pe an.

ECONOMIE

ANAF urmează să aducă amendamente la Procedura privind organizarea Registrului achizițiilor de locuințe cu cota redusă de TVA

Radio CECCAR FM

Agenția Națională de Administrare Fiscală (ANAF) propune, printr-un proiect de Ordin publicat în transparență decizională, completarea anexei la OPANAF nr.2080/2023 pentru aprobarea Procedurii privind organizarea Registrului achizițiilor de locuințe cu cota redusă de TVA. ANAF reamintește, în Referatul de aprobare care însoțește proiectul de act normativ că, în temeiul dispozițiilor art.291 alin.3^8 din Legea nr.227/2015 privind Codul fiscal, instituția a organizat „Registrul achizițiilor de locuințe cu cota redusă de TVA”, registru pe care notarii publici au obligația să-l completeze la data autentificării actelor juridice între vii, care au ca obiect transferul dreptului de proprietate pentru locuințele pentru care se aplică cota redusă de TVA, respectiv a căror valoare, inclusiv a terenului pe care sunt construite, nu depășește suma de 600.000 lei, exclusiv taxa pe valoarea adăugată, achiziționate de persoane fizice în mod individual sau în comun cu altă persoană fizică/alte persoane fizice.

Procedura privind organizarea Registrului achizițiilor de locuințe cu cota redusă de TVA este aprobată prin OPANAF nr.2080/2023. Registrul este organizat în format electronic și este gestionat cu ajutorul aplicației informatice puse la dispoziție de Centrul Național pentru Informații Financiare din cadrul Ministerului Finanțelor. Potrivit procedurii, notarii publici sunt responsabili pentru înscrierea corectă și completă a informațiilor în registru, iar îndreptarea eventualelor erori materiale produse cu ocazia efectuării înscrierilor în registru se face de către notarul public care a efectuat înscrierea în registru a informațiilor pentru care este necesară îndreptarea erorii materiale.

Accesul notarilor publici la registru, în vederea îndeplinirii atribuțiilor prevăzute de lege, se face pe baza unui certificat digital calificat, deținut potrivit dispozițiilor legale. Notarii publici sunt înrolați în aplicația informatică de gestiune a registrului de către Uniunea Națională a Notarilor Publici din România. Înrolarea în aplicația informatică se face atât pentru notarii publici care autentifică actele juridice, cât și pentru notarii publici care efectuează înregistrarea în registru.

„Având în vedere că, după data suspendării sau a încetării calității de notar public, respectivul notarul public nu mai poate accesa Registrul achizițiilor de locuințe cu cota redusă de TVA, a apărut în practica notarială necesitatea de desemnare a unor alți notari care să poată îndrepta erorile materiale produse cu ocazia efectuării înscrierilor inițiale în registru. În aceste condiții, Uniunea Națională a Notarilor Publici din România ne-a transmis  propunerea de completare a procedurii de organizare a «Registrul achizițiilor de locuințe cu cota redusă de TVA», cu prevederi speciale pentru rezolvarea acestor situații”, menționează reprezentanții ANAF, în Referatul de aprobare.

Astfel, se propune ca, în situația în care notarul public care a efectuat înscrierile în Registru este suspendat sau nu mai are calitatea de notar, îndreptarea eventualelor erori materiale să fie efectuată de:

a) notarul public asociat/notarii publici asociați, dacă Societatea Profesională Notarială își continuă activitatea;
b) notarul public/notarii publici care au preluat arhiva, dacă se desființează Societatea Profesională;
c) notarul public desemnat de Camera Notarilor Publici, în cazul în care arhiva a fost preluată de Cameră, în condițiile legi.

„Ca urmare a acestei solicitări, este necesară completarea Procedurii privind organizarea Registrului achizițiilor de locuințe cu cota redusă de TVA, aprobată prin OPANAF nr.2080/2023”, precizează ANAF.

Continuare

ECONOMIE

Eurostat: România este în continuare țara cu cea mai mare inflație din UE

Radio CECCAR FM

Rata anuală a inflației în Uniunea Europeană a continuat să scadă în aprilie până la 2,4%, de la un nivel de 2,5% luna precedentă, însă România este în continuare țara cu cea mai ridicată inflație, cu un avans anual al prețurilor de 4,9%, arată datele publicate de Oficiul European pentru Statistică (Eurostat), citate de Agerpres. Luna trecută, țările membre ale UE cu cele mai scăzute rate anuale ale inflației au fost Franța (0,9%), Cipru (1,4%) și Danemarca (1,5%). La polul opus, țările membre ale UE cu cele mai ridicate rate ale inflației au fost România (4,9%), Estonia (4,4%) și Ungaria (4,2%).

Comparativ cu situația din martie 2025, rata anuală a inflației a scăzut în 13 state membre, inclusiv în România (de la 5,1% până la 4,9%), a rămas stabilă în trei țări și a crescut în șapte state membre.

În zona euro, rata anuală a inflației s-a situat la 2,2% în aprilie, stabilă comparativ cu luna precedentă. Cea mai mare contribuție la rata anuală a inflației în zona euro a venit din partea serviciilor (1,80 puncte procentuale – pp), urmate de alimente, alcool și țigări (0,57 pp). În schimb, prețurile la energie au scăzut cu 0,35 pp.

În România, conform datelor publicate recent de Institutul Național de Statistică (INS), rata anuală a inflației a stagnat, în luna aprilie, la 4,9%, iar cele mai semnificative scumpiri au fost consemnate în sectorul serviciilor, care a raportat o creștere a prețurilor de 6,83%. „Indicele prețurilor de consum în luna aprilie 2025 comparativ cu luna martie 2025 a fost 100,07%. Rata inflației de la începutul anului (aprilie 2025 comparativ cu decembrie 2024) a fost 2,2%. Rata anuală a inflației în luna aprilie 2025 comparativ cu luna aprilie 2024 a fost 4,9%. Rata medie a modificării prețurilor de consum în ultimele 12 luni (mai 2024 – aprilie 2025) față de precedentele 12 luni (mai 2023 – aprilie 2024) a fost 5,0%”, se arată în comunicatul de la INS.

Indicele armonizat al prețurilor de consum (IAPC), un indicator pentru determinarea inflației la nivelul statelor membre ale UE, a fost 100,21% în aprilie 2025 față de luna precedentă iar rata anuală a inflației, în luna aprilie 2025 comparativ cu luna aprilie 2024, calculată pe baza indicelui armonizat al prețurilor de consum, a fost 4,9%.

Rata medie a modificării prețurilor de consum în ultimele 12 luni (mai 2024 – aprilie 2025) față de precedentele 12 luni (mai 2023 – aprilie

Continuare

ECONOMIE

CE a redus semnificativ, la 1,4%, estimările privind avansul economiei românești în 2025

Radio CECCAR FM

Comisia Europeană (CE) a redus la 1,4%, de la 2,5% anterior, estimările privind creșterea economiei românești în acest an, și a avertizat că deficitul guvernamental va rămâne la un nivel ridicat, de 8,6% din PIB în 2025 și 8,4% din PIB în 2026, în timp ce deficitul de cont curent ar urma să scadă la 7,9% din PIB în 2025 și 7% din PIB în 2026, conform previziunilor economice de primăvară publicate luni de Executivul comunitar, citate de Agerpres.

În 2026, creșterea PIB-ului României ar urma să accelereze la 2,2%.

Deficitul general guvernamental ar urma să scadă modest, la 8,6% din PIB în 2025 și 8,4% din PIB în 2026 (această previziune nu include impactul reformei impozitării și alte măsuri).

Regulile fiscale ale UE prevăd limita de 60% din PIB pentru datoria publică și limita de 3% din PIB pentru deficitul bugetar.

În privința inflației, Comisia Europeană se așteaptă la un nivel de 5,1% în 2025 și 3,9% în 2026, iar ponderea datoriei ca procent din PIB ar urma să urce la 59,4% în 2025 și 63,3% în 2026. Rata șomajului ar urma să scadă la 5,3% anul acesta și 5,2% anul viitor.

„După o creștere mediocră în 2024, economia României este în grafic pentru a prinde viteză la începutul lui 2025, datorită, în special, sectorului construcțiilor, agriculturii și serviciilor, și perspectivelor mai bune pentru exporturi. Totuși, incertitudinile generate de taxele vamale americane și, de asemenea, de intensificarea volatilității interne politice și fiscale ar urma să afecteze exporturile, încrederea în economie și, în cele din urmă, investițiile și consumul. Aceste evoluții ar urma să aibă ca rezultat doar o creștere moderată a PIB-ului, de 1,4% în 2025, urmată de o accelerare la 2,2% în 2026. Inflația ar urma să se atenueze, dar va rămâne ridicată, în timp ce rata șomajului va scădea marginal. Deficitul general guvernamental s-a situat la 9,3% din PIB în 2024, alimentat de majorările ridicate de pensii și salarii în sectorul public, și ar urma să scadă modest, la 8,6% din PIB în 2025 și 8,4% din PIB în 2026, reflectând pachetul de măsuri implementat la finalul lui 2024”, apreciază Comisia Europeană.

În plus, consideră Executivul comunitar, încrederea în economie a rămas în teritoriu pozitiv la începutul lui 2025, în pofida turbulențelor economice și a incertitudinilor persistente. S-au îmbunătățit perspectivele din sectorul construcțiilor, agriculturii și serviciilor, sprijinite și de aderarea la Schengen și modernizarea infrastructurii. O redresare solidă pe segmentul construcțiilor rezidențiale, alături de investiții robuste din fonduri europene în infrastructura publică au stimulat redresarea formării brute de capital fix, chiar dacă investițiile private au fost afectate negativ de incertitudinile fiscale pronunțate și de volatilitatea geopolitică.

În același timp, subliniază Comisia Europeană, indicatorii arată spre o reducere a vânzărilor cu amănuntul și a consumului privat, în condițiile în care politicile restrictive privind veniturile și inflația încă ridicată vor afecta probabil creșterea veniturilor disponibile.

Deși România are doar un nivel limitat al comerțului cu SUA, majorarea taxelor vamale americane ar urma să limiteze redresarea exporturilor țării, în special de produse prelucrate, din cauza impactului negativ asupra partenerilor comerciali din UE ai României. Contribuția negativă la PIB a exporturilor nete ar urma să scadă în 2025, reducerea cererii interne ducând la scăderea importurilor, iar perspectivele privind exporturile de servicii și produse agricole se îmbunătățesc. Pe ansamblu, creșterea PIB-ului României ar urma să accelereze doar modest, la 1,4% în 2025, sub potențial, avertizează Executivul comunitar.

„În 2026, inflația mai redusă și atenuarea politicii monetare vor duce la condiții de finanțare mai favorabile, care ar urma să sprijine creșterea consumului privat. Presupunând că se vor atenua incertitudinile politice și fiscale, încrederea investitorilor se va întări, accelerând redresarea formării brute de capital fix. În condițiile unor perspective mai bune ale partenerilor comerciali din UE ai României, exporturile ar urma să crească, dar contribuția exporturilor nete la PIB ar urma să rămână ușor negativă. Per ansamblu, creșterea PIB-ului României ar urma să se consolideze moderat, la 2,2% în 2026. După adâncirea semnificativă din 2024, deficitul de cont curent ar urma să se atenueze progresiv, dar să rămână la un nivel ridicat, aproape de 8% din PIB în 2025 și 7% din PIB în 2026. Riscurile la adresa previziunilor prezintă în mod clar tendințe negative, în special dacă persistă incertitudinile politice și fiscale domestic iar cererea externă este afectată mai mult decât se previziona”, apreciază Comisia Europeană.

În plus, consideră Executivul comunitar, tensiunile de pe piața muncii s-au atenuat, iar creșterea ratei angajării ar urma să continue atât în 2025, cât și în 2026, sprijinită în special de majorarea angajărilor în sectorul privat. Rata șomajului ar urma să scadă aproape de 5% până la finalul lui 2026. Creșterea de două cifre a salariilor nominale a continuat în 2024, afectând competitivitatea costurilor, dar ritmul creșterii salariilor ar urma să se modereze semnificativ până la finalul lui 2026. O înghețarea a salariilor publice a fost adoptată în decembrie 2024, iar introducerea mecanismului de stabilire a salariului minim în februarie 2025 va ține probabil sub control ritmul creșterii salariilor în sectorul privat.

„După scăderea inflației la 5,8% în 2024, probabil va continua dezinflația, dar lent, în 2025. Inflația de bază rămâne ridicată, iar eliminarea prevăzută a plafonului la prețul electricității pentru gospodării ar urma să majoreze prețurile interne la energie. În schimb, evoluția prețurilor la energie pe plan internațional și a prețurilor în sectorul agrifood ar putea contribui la reducerea inflației, care ar urma să se situeze la 5% în 2025 și sub 4% în 2026”, estimează Comisia Europeană.

În plus, „deficitul general guvernamental a ajuns la 9,3% din PIB în 2024, alimentat de majorările de pensii și salarii în sectorul public sector și de plata dobânzilor. La finalul lui 2024, Parlamentul a adoptat măsuri de consolidare fiscală, în valoare de aproximativ 2% din PIB, în urma cărora deficitul ar urma să scadă la 8,6% din PIB în 2025, și, dacă nu sunt modificate politicile, la 8,4% din PIB în 2026. Această previziune nu include impactul reformei impozitării și alte măsuri care ar urma să ducă la reducerea deficitului în 2025 și în 2026. Ponderea datoriei ca procentaj din PIB ar urma să crească de la 48,9% în 2023 la aproximativ 63% în 2026, pe fondul deficitelor ridicate și al proiectatei creșteri a plății dobânzilor”.

Comisia Europeană publică în fiecare an două seturi de previziuni detaliate (în primăvară și în toamnă) și două seturi de previziuni intermediare (în iarnă și în vară). Previziunile intermediare cuprind valorile anuale și trimestriale ale PIB-ului și ale inflației tuturor statelor membre pentru anul în curs și pentru anul următor, precum și date agregate pentru UE și zona euro.

Continuare

Trending