ECONOMIE
Gospodăriile din România au obținut venituri în scădere cu 2,7% în trimestrul al doilea
Veniturile totale ale gospodăriilor din România au scăzut în al doilea trimestru al acestui an cu 2,7% faţă de trimestrul anterior, până la 2.889 lei (circa 642 euro), în timp ce cheltuielile s-au redus cu 4,2%, la 2.446 lei/lună, arată datele publicate, vineri, de Institutul Naţional de Statistică (INS).
În primul trimestru din acest an, veniturile medii ale unei gospodării au fost de 2.969 lei (circa 660 euro), iar cheltuielile – de 2.552 lei pe lună.
Faţă de trimestrul II din 2015, când veniturile totale medii ale unei gospodării din România au fost de 2.655 lei (circa 597 euro), veniturile gospodăriilor au crescut cu 8,8% în perioada aprilie-iunie 2016.
Comparativ cu rata anuală de creştere din primul trimestru, de 15,1%, creşterea veniturilor gospodăriilor a încetinit puternic îăn trimestrul al doilea.
O gospodărie din România are, în medie, în jur de 2,6 persoane, asttfel că veniturile băneşti lunare ale unui membru al familiei au fost de 1.089 de lei în trimestrul al doilea, cu 30 de lei mai puţin faţă de primul trimestru.
Mai mult de jumătate – 58,3% – din veniturile totale ale gospodăriilor au provenit din salarii în perioada aprilie-iunie 2016, nivel în creştere faţă de nivelul înregistrat în aceeaşi perioadă din 2015, când salariile reprezentau doar 53,9% din venituri, potrivit news.ro.
„La formarea veniturilor totale ale gospodăriilor, au contribuit, de asemenea, veniturile din prestaţii sociale (22,5%), veniturile din agricultură (3,2%), veniturile din activităţi neagricole independente (2,2%) şi cele din proprietate şi din vânzări de active din patrimoniul gospodăriei (1,5%)”, se precizează în comunicatul INS.
Statisticile oficiale arată că gospodările din mediul rural sunt mai dependente de prestaţiile totale, unde acestea reprezintă 25,3% din veniturile totale, în timp ce în oraşe prestaţiile sociale contribuie cu 20,9% la veniturile totale ale populaţiei.
Nivelul este, totuşi, în scădere faţă de trimestrul II 2015, când 26,2% din veniturile gospodăriilor din mediul rural şi 23% din cele ale familiilor de la oraşe proveneau din prestaţii sociale.
De asemenea, veniturile în natură reprezintă 11% din veniturile totale ale gospodăriilor din România, statisticile incluzând în această categorie în principal contravaloarea consumului de produse agroalimentare din resurse proprii, cu o pondere de 9,7% din veniturile totale.
La acest capitol există o diferenţă semnificativă între mediul rural, unde veniturile în natură reprezintă aproape o cincime (19,9%) din veniturile totale, şi mediul urban, unde ponderea este de doar 5,9%.
În privinţa consumului, o gospodărie din România a cheltuit lunar, în al doilea trimestru din acest an, 2.446 de lei (sau 922 lei/persoană), adică 84,7% din veniturile totale, cu 47 de lei sub nivelul veniturilor băneşti lunare.
Comparativ cu al doilea trimestru din 2015, cheltuielile lunare ale gospodăriilor din România au crescut cu 5,7% (132 lei) în al doilea trimestru al acestui an, arată statisticile oficiale.
Cheltuielile sunt dirijate în proporţie de 70,3% pentru consum, în timp ce 20,3% din bani se duc pe impozite şi contribuţii – faţă de o pondere de 18,3% în al doilea trimestru din 2015 -, iar restul are alte destinaţii.
Din cheltuielile de consum din al doilea trimestru al acestui an, 38,1% au fost pentru alimente (în scădere de la 39,7% în aceeaşi perioadă din 2015), 16,4% pentru întreţinerea locuinţei (apă, electricitate, gaze etc), 8,3% pentru băuturi alcoolice şi ţigări, 6,4% pentru îmbrăcăminte şi încălţăminte, 6,1% pentru transport, 5,3% pentru comunicaţii, 4,7% pentru mobilier şi reparaţii în locuinţă, 4,8% pentru sănătate şi 3,4% pentru recreere şi cultură, mai arată datele oficiale.
ECONOMIE
MIPE: Modificarea PNRR a fost evaluată pozitiv de Consiliul UE
Astăzi, în cadrul reuniunii consiliului miniștrilor pentru Afaceri Economice și Financiare – ECOFIN, a fost evaluată pozitiv modificarea Planului Național de Redresare și Reziliență al României (PNRR), iar în scurt timp Consiliul Uniunii Europene va emite o noua decizie de punere în aplicare, a anunțat Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene (MIPE), într-un comunicat.
Reprezentanții MIPE precizează, într-un comunicat, că, în forma sa modificată, Planul include și capitolul REPowerEU (Componenta 16) și are o alocare de 28,5 miliarde euro (14,9 miliarde euro sub formă de împrumuturi, 13,6 miliarde euro sub formă de granturi), acoperind 66 de reforme și 111 investiții.
„PNRR, în noua variantă la care am adăugat capitolul REPowerEU, pune accent hotărât pe tranziția către sustenabilitate și energie verde. Este un pas semnificativ către un viitor firesc, ce pornește din conștiința colectivă a românilor, care au înțeles profund importanța sustenabilității și necesitatea unei schimbări. Suntem mai aproape cu 66 de reforme si 111 investiții de o Românie mai modernă, mai curată și aliniată la standardele contemporane, aducând schimbări tangibile în direcția unei societăți dezvoltate și adaptate noilor provocări globale”, a declarat ministrul de resort, Adrian Câciu.
Prin REPowerEU, România va beneficia de fonduri nerambursabile suplimentare în valoare de 1,4 miliarde euro. Capitolul REPowerEU cuprinde două noi reforme și șapte investiții care se axează pe accelerarea producerii de energie verde, pe creșterea eficienței energetice a clădirilor și pe recalificarea și perfecționarea forței de muncă în domeniul generării de energie verde.
Planul modificat al României pune un accent puternic pe tranziția verde, alocând 44,1% (față de 41% în planul inițial) din fondurile disponibile pentru măsuri care sprijină obiectivele climatice. Totodată, crește alocarea fondurilor pentru tranziția digitală a țării, de la 20,5%, la 21,8%.
Planul revizuit include modificările PNRR în urma aplicării articolului 11 alineatul (2) din Regulamentul de instituire a Mecanismului de Redresare și Reziliență, care a condus la diminuarea alocării componentei de grant 2,11 miliarde euro. De asemenea, sunt incluse ajustări generate de creșterea prețurilor la materiale de construcții și întreruperea lanțurilor de aprovizionare.
ECONOMIE
CE: Orientări antitrust pentru acordurile de durabilitate din domeniul agriculturii
Comisia Europeană a adoptat, joi, orientări referitoare la modul de elaborare a acordurilor de durabilitate din domeniul agriculturii, utilizând o nouă excludere de la aplicarea normelor UE în materie de concurență introdusă de recenta reformă a politicii agricole comune, informează un comunicat de presă al Executivului comunitar, citat de Agerpres.
Articolul 101 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene interzice, în general, acordurile dintre întreprinderi care restrâng concurența, cum ar fi acordurile dintre concurenți care duc la prețuri mai mari sau la cantități mai mici. Cu toate acestea, articolul 210a din Regulamentul nr. 1308/2013 de instituire a unei organizări comune a piețelor produselor agricole exclude de la această interdicție anumite acorduri restrictive din sectorul agricol, atunci când acordurile respective sunt indispensabile pentru atingerea standardelor de durabilitate care depășesc normele obligatorii ale UE sau naționale.
„Tranziția către o producție agricolă mai rezilientă și mai durabilă necesită o cooperare consolidată a actorilor din cadrul întregului lanț de aprovizionare, asigurând faptul că fermierii obțin un randament economic echitabil pentru eforturile lor de a asigura un nivel mai durabil al producției decât cel care este obligatoriu în prezent. Noile orientări le oferă îndrumări fermierilor și altor actori din cadrul lanțului de aprovizionare cu privire la modul în care să elaboreze acordurile lor de durabilitate astfel încât să beneficieze de noua excludere de la normele în materie de concurență”, a declarat comisarul pentru Agricultură, Janusz Wojciechowski.
Noile orientări urmăresc să clarifice modul în care operatorii care își desfășoară activitatea în sectorul agroalimentar pot elabora inițiative comune în materie de durabilitate în conformitate cu articolul 210a.
În special, noile orientări definesc domeniul de aplicare al excluderii. Excluderea se referă numai la acordurile dintre diferiți producători agricoli și acordurile dintre producători agricoli și alți actori din lanțul agroalimentar, cum ar fi întreprinderile care furnizează materii prime pentru producția, distribuția, transportul sau ambalarea produsului. Aceasta înseamnă că acordurile încheiate fără a include producătorii agricoli nu pot beneficia de excludere. În plus, acordurile trebuie să se refere întotdeauna la produse agricole.
Noile orientări definesc obiectivele de durabilitate eligibile. Orientările clarifică domeniul de aplicare a obiectivelor de durabilitate care pot fi urmărite prin acorduri. Aceste obiective sunt prevăzute la articolul 210a din Regulamentul OCP și pot fi împărțite în trei categorii: protecția mediului; reducerea utilizării pesticidelor și a rezistenței la antimicrobiene și sănătatea și bunăstarea animalelor. Aceasta înseamnă că acordurile care urmăresc obiective de durabilitate economică și socială (de exemplu, remunerarea echitabilă a fermierilor și a lucrătorilor agricoli) nu intră în domeniul de aplicare a excluderii.
De asemenea, noile orientări stabilesc cerințe pentru standardele de durabilitate. Pentru a beneficia de excludere, părțile trebuie să convină asupra adoptării unui standard de durabilitate care să fie mai ridicat decât standardele obligatorii în temeiul legislației UE sau al legislației naționale, chiar dacă doar în mod marginal. Astfel de acorduri ar trebui să fie indispensabile pentru atingerea standardului de durabilitate.
Noile orientări explică faptul că acordurile de durabilitate pot include orice tip de restrângere a concurenței, cu condiția ca restricția să fie indispensabilă pentru atingerea unui standard de durabilitate. Orientările detaliază modul în care se poate evalua în practică dacă o anumită restrângere a concurenței este indispensabilă. De exemplu, operatorii pot conveni asupra unor plăți către producători menite să acopere costurile suplimentare, precum și asupra unui stimulent monetar pentru ca producătorii să își asume riscul aferent adoptării standardului. Se consideră că excluderea bunurilor sau a operatorilor din alte state membre nu este, în principiu, indispensabilă pentru atingerea unui standard de durabilitate.
Noile orientări definesc domeniul de aplicare a intervenției ex post a autorităților din domeniul concurenței. Orientările explică faptul că, în cazurile în care punerea în aplicare a unui acord de durabilitate conduce, printre altele, la prețuri de consum nerezonabile sau la eliminarea de pe piață a unui produs pentru care există o cerere semnificativă din partea consumatorilor, autoritățile din domeniul concurenței pot interveni și pot solicita încetarea sau modificarea acordurilor de durabilitate.
Orientările vor intra în vigoare după publicarea lor în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene. Operatorii care au încheiat deja acorduri de durabilitate sunt invitați să le alinieze la orientările Comisiei. Operatorii pot solicita un aviz din partea Comisiei cu privire la compatibilitatea acestora cu normele UE în materie de concurență începând cu 8 decembrie 2023.
ECONOMIE
AFIR anunță lansarea canalului oficial de WhatsApp al instituției, destinat publicului
Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale (AFIR) anunță lansarea canalului oficial de WhatsApp al instituției, destinat publicului, o nouă și eficientă modalitate de comunicare și colaborare cu Agenția.
„Acest canal va fi un loc unde veți primi informații de ultimă oră, știri de presă, precum și oportunități de interacțiune pentru orice informații suplimentare sau clarificări. De ce ar trebui să vă alăturați canalului nostru: ▪ rapiditate: actualizări instant și informații esențiale la îndemâna dvs.; ▪ acces exclusiv: oportunitatea de a fi la curent cu cele mai recente noutăți și informații de presă privind derularea fondurilor nerambursabile acordate proiectelor de investiții din agricultură și pentru dezvoltarea mediului rural; ▪ conținut verificat și oficial”, se menționează într-un comunicat transmis de AFIR.
Pentru a urmări canalul oficial de WhatsApp al AFIR, cei interesați trebuie să acceseze de pe telefon link-ul de mai jos: https://whatsapp.com/channel/0029VaAdKx0KgsNudHQFyg1o.
„Ne-am bucura să vă alăturați nouă pentru a beneficia de toate avantajele pe care le oferă acest canal de comunicare”, menționează reprezentanții AFIR.
-
PROFESIA CONTABILĂacum o zi
Masă rotundă privind viitorul profesiei contabile
-
PROFESIA CONTABILĂacum o zi
Noutăți fiscale europene din buletinul de știri ETAF – 6 decembrie 2023
-
ECONOMIEacum o zi
Modificări la Legea concurenței
-
ECONOMIEacum 3 zile
Noi postări ce promovează false oportunități de investiții vizează utilizatori din România
-
PROFESIA CONTABILĂacum 4 zile
Noutăți fiscale europene din buletinul de știri ETAF – 29 noiembrie 2023
-
ECONOMIEacum 2 zile
Noi reglementări privind organizarea activității de administrare a contribuabililor mari și mijlocii
-
ECONOMIEacum o zi
MF: Clarificări privind întocmirea și depunerea situațiilor financiare anuale și a raportărilor contabile anuale
-
ECONOMIEacum 2 zile
Sprijin financiar în valoare de peste 18,99 milioane lei pentru crescătorii de animale