ECONOMIE
Proprietarii de parcuri eoliene din România au pierdut 4 miliarde de lei în 2014 și 2015
Sectorul energiei eoliene a înregistrat pierderi de 4 miliarde de lei în 2014 şi 2015 din cauza reglementărilor şi modificărilor legislative care au afectat companiile din domeniu, arată un studiu studiu realizat de firma de consultanţă EY, la solicitarea Asociaţiei Române pentru Energie Eoliană, care reprezintă interesele companiilor din sector.
Studiul, elaborat pe baza situaţiilor financiare depuse de companii la Registrul Comerţului, relevă că pierderile nete ale companiilor care activează în sectorului energiei eoliene au crescut, anul trecut, cu 1,9 miliarde de lei, până la circa 4 miliarde lei, valoare cumulată pentru anii 2014 şi 2015.
Potrivit studiului, investiţiile realizate în domeniul producerii energiei electrice din surse eoliene au ajuns la 5 miliarde de euro, sumă ce reprezintă cea mai importantă investiţie din sistemul energetic românesc de după anul 1989, susţine asociaţia care reprezintă interesele investitorilor din sector.
Factorii care au dus la pierderi semnificative pentru cei mai importanţi jucători din industrie au fost deprecierea activelor şi rambursarea crediterlor. Doar în cei doi ani analizaţi, activele companiilor s-au depreciat cu 4,1 miliarde lei, arată studiul
În acelaşi timp, pentru a rambursa creditele accesate în vederea construirii centralelor eoliene sunt necesari 30 de ani, în condiţiile în care durata de viaţă a unei centrale este de 20 de ani.
„Investitorii sunt prinşi într-un carusel: au continuat să acumuleze pierderi mari în 2015, activele acestora se tot devalorizează, au ajuns în imposibilitatea de a rambursa creditele. Dovadă sunt datele prezentate în studiul realizat de EY”, a declarat preşedintele Asociaţiei Române pentru Energie Eoliană, Claudia Brânduş.
Potrivit studiului, în cazul energiei eoliene s-a ajuns la un paradox, deoarece există în prezent un ajutor de stat incorect calibrat, care împinge industria spre faliment.
Asociaţia Română pentru Energie Eoliană reprezintă interesele investitorilor, în principal străini, în sectorul energiei eoliene din România, care a înregistrat un adevărat boom în perioada 2010-2013, ca urmare a schemei generoase de subvenţionare introdusă de către statul român, prin facturile plătite de către consumatori.
Însă începând din 2013, Guvernul a schimbat legislaţia în domeniu, la presiunea celorlalţi producători de energie şi a marilor consumatori, care se plângeau că înregistrează pierderi din cauza subvenţiilor prea mari pentru energia verde.
Schema de subvenţionare din România presupune subvenţionarea producătorilor de energie verde, în principal eoliană şi fotovoltaică, prin intermediul unor certificate verzi, pe care le plătesc consumatorii casnici şi industriali, în facturi.
Începând din 1 iulie 2013, guvernul a amânat până în perioada 2017-2020, acordarea unui număr de certificate verzi pentru energia verde.
În urma modificării legislaţiei în 2013, producătorii afirmă că în acest moment există în piaţă un excedent de peste 6 milioane de certificate verzi, care nu au cumpărător, potrivit news.ro.
ECONOMIE
Guvernul a modificat cadrul legislativ privind piața pensiilor private

Guvernul a adoptat o Ordonanță de urgență care vizează implementarea recomandărilor Organizației pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE) privind liberalizarea serviciilor în domeniul pensiilor private, în concordanță cu Codurile de liberalizare ale OCDE. „Aderarea României la aceste coduri reprezintă atât o condiție esențială pentru finalizarea procesului de aderare la OCDE, cât și un obiectiv strategic al politicii externe, asumat prin Programul de Guvernare. Respectarea Codurilor de liberalizare implică adaptarea legislației naționale la standardele internaționale privind libera circulație a capitalurilor și serviciilor financiare. În acest context, instituțiile implicate au responsabilitatea de a adopta măsurile necesare și de a raporta periodic progresul în îndeplinirea criteriilor de aderare”, se menționează într-un comunicat al Executivului.
Astfel, noul act normativ aduce următoarele elemente de noutate: ▪ definește Codurile de liberalizare ale OCDE ca fiind instrumentele juridice intitulate Codul de liberalizare a mișcărilor de capital și Codul de liberalizare a operațiunilor curente invizibile; ▪ introduce posibilitatea accesului extins pe piață pentru administratorii din state membre ale OCDE care vor putea administra fonduri de pensii și gestiona activele participanților din România; în mod similar, se introduc prevederi referitoare la entitățile responsabile cu depozitarea și custodia activelor fondurilor de pensii, în care vor fi cuprinse și instituțiile bancare din state aderente la codurile de liberalizare ale OCDE autorizate pentru activitatea de depozitare; ▪ permite fondurilor de pensii facultative și ocupaționale să aplice strategii adaptate vârstei: participanții vor putea alege fonduri care ajustează automat riscul investițiilor în funcție de apropierea de vârsta pensionării; ▪ prevede pentru jurisdicțiile aderenților la codurile de liberalizare ale OCDE condiții similare cu ale statelor membre ale Uniunii Europene și ale Spațiului Economic European, în ceea ce privește investițiile fondurilor de pensii în instrumente financiare tranzacționate pe piețe reglementate și supravegheate din aceste state, inclusiv flexibilizarea limitelor de investiții, conform recomandărilor; ▪ stabilește un cadru mai adecvat de condiții care participantul trebuie să le îndeplinească pentru a primi pensia privată (de exemplu, eliminarea numărului minim de contribuții necesare pentru a beneficia de pensie privată); ▪ completează prevederile legislative cu elemente care conduc la întărirea capacității de supraveghere a ASF și de asigurare a stabilității pieței, pentru protejarea corespunzătoare a participanților.
„Prin adoptarea acestei ordonanțe de urgență, România este mai aproape de standardele internaționale ale OCDE, modernizează sistemul pensiilor private și oferă mai multă siguranță și flexibilitate pentru toți cei care contribuie la aceste fonduri”, precizează Executivul, în comunicat.
ECONOMIE
Au fost adoptate „Cadrul de competențe digitale pentru cetățenii României” și „Registrul beneficiarilor programelor de formare”

Guvernul a adoptat, prin OUG, Cadrul de competențe digitale pentru cetățenii României și Registrul beneficiarilor programelor de formare. „Acest Registru va reflecta nivelul competențelor digitale de bază pe care îl au cetățenii. Obiectivul principal al Cadrului de competențe digitale pentru cetățenii României (DigCompRo) este de a standardiza și de a oferi o orientare clară a competențelor digitale pentru cetățeni într-un cadru unitar. Acest standard național pentru competențele digitale, adaptat din cadrul de competențe digitale al UE, contribuie la stabilirea unui sistem comun pentru întreaga administrație publică, pentru mediul privat și societatea civilă și pentru cetățeni în ceea ce privește dezvoltarea competențelor digitale, măsurarea și certificarea acestora”, precizează Executivul, într-un comunicat.
Ministerul Educației și Cercetării va integra DigCompRo în curriculumul național și în programele de formare a cadrelor didactice, colaborând la actualizarea periodică a cadrului.
Ministerul Muncii, Familiei, Tineretului și Solidarității Sociale va colabora la elaborarea și actualizarea standardelor ocupaționale, potrivit domeniului de competență.
Autoritatea Națională pentru Calificări va putea integra DigCompRo în procesul de elaborare și actualizare a standardelor ocupaționale și va dezvolta sistemul de validare a competențelor digitale.
Institutul Național de Statistică va colecta și raporta date privind nivelul competențelor digitale ale populației în conformitate cu DigCompRo.
Ministerul Economiei, Digitalizării, Antreprenoriatului și Turismului (MEDAT) va coordona implementarea DigCompRo, va monitoriza și raporta periodic asupra modului în care acesta este utilizat în strategiile și programele naționale. Totodată, cu consultarea Ministerului Muncii, Familiei, Tineretului și Solidarității Sociale, a Ministerului Educației și Cercetării și a Agenției Naționale a Funcționarilor Publici, MEDAT va formula propuneri de actualizare periodică a DigCompRo. Revizuirea și actualizarea cadrului DigCompRo se va face la maximum 3 ani.
De asemenea, la nivelul Autorității pentru Digitalizarea României (ADR), în vederea monitorizării preliminare a rezultatelor investițiilor în domeniul transformării digitale, se instituie ca instrument de monitorizare Registrul Beneficiarilor programelor de formare. Registrul va conține date cu caracter personal, accesul fiind limitat la personalul autorizat al ADR, desemnat prin decizie internă, și la alte autorități, în condițiile legii. ADR asigură securitatea datelor prin măsuri tehnice și organizatorice adecvate, beneficiarii fiind informați despre prelucrarea datelor, conform principiilor și normelor GDPR. Formatul Registrului, categoriile de date prelucrate, procedurile detaliate de acces, stocare și ștergere a datelor, precum și alte măsuri specifice de protecție a datelor cu caracter personal se stabilesc prin ordin al ministrului economiei, digitalizării, antreprenoriatului și turismului, în termen de 60 de la intrarea în vigoare a ordonanței de urgență, cu avizul Autorității Naționale de Supraveghere a Prelucrării Datelor cu Caracter Personal.
ECONOMIE
ANAF atrage atenția asupra unei noi campanii de e-mailuri false transmise în numele instituției

Agenția Națională de Administrare Fiscală (ANAF) atenționează contribuabilii cu privire la o nouă campanie de e-mailuri false (email spoofing – falsificarea de e-mail apare atunci când un atacator folosește un mesaj de e-mail pentru a păcăli un destinatar să creadă că provine de la o sursă cunoscută și/sau de încredere) transmise în numele instituției, prin care contribuabilii sunt înștiințați că „au dreptul la rambursare datorită plății în exces a impozitelor”.
„Pentru siguranța dumneavoastră, vă sfătuim să NU deschideți aceste e-mailuri, iar dacă au fost deschise să NU accesați documentele anexate sau link-urile din conținut. De asemenea, evitați să efectuați plăți sau să transmiteți date confidențiale! Totuși, în cazul în care ați interacționat cu astfel de materiale sau site-uri false, ANAF vă recomandă să raportați imediat aceste situații autorităților. Vă asigurăm că departamentele de specialitate ale Ministerului Finanțelor și Agenției Naționale de Administrare Fiscală tratează cu deosebită seriozitate securitatea cibernetică a instituției și a contribuabililor, care este o prioritate absolută”, precizează ANAF, în comunicat.
-
PROFESIA CONTABILĂacum 7 zile
Noutăți fiscale europene din buletinul de știri emis de ETAF – 14 aprilie 2025
-
ÎNREGISTRĂRIacum 6 zile
Economia la bani mărunți – Ediția din 15.04.2025
-
ECONOMIEacum 6 zile
ANAF atrage atenția asupra unei noi campanii de e-mailuri false transmise în numele instituției
-
ECONOMIEacum 5 zile
Guvernul a modificat cadrul legislativ privind piața pensiilor private
-
ÎNREGISTRĂRIacum 5 zile
Economia la bani mărunți – Ediția din 17.04.2025
-
PROFESIA CONTABILĂacum 7 zile
Accounting, the language of business – CECCAR și FABIZ, împreună pentru viitorul profesiei contabile
-
ECONOMIEacum 7 zile
Start pentru înscrierile în programul Start-Up Nation, ediția a patra
-
ECONOMIEacum 6 zile
România se numără printre țările UE cu cele mai ample scăderi ale producției industriale în luna februarie