ECONOMIE
Capacitatea de depozitare a cerealelor din România a crescut cu 34% în ultimii cinci ani, până la 23,3 milioane tone
Jucătorii din agricultura românească au făcut investiţii importante în spaţii de stocare a producţiei, astfel că, în ultimii cinci ani, capacitatea de depozitare a cerealelor a crescut cu circa 34%, până la 23,3 milioane de tone în prezent, arată datele transmise de Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale (MADR), la solicitarea News.ro.
În 2012, capacitatea de depozitare a cerealelor din România a fost de 17,4 milioane de tone, astfel că, în medie, capacitatea de depozitare a crescut cu 7,4% pe an.
Potrivit ministerului, judeţele cu cea mai mare capacitate de depozitare autorizată sunt Timiş, Constanţa, Călăraşi, Ialomiţa, Teleorman, Brăila şi Dolj.
“În prezent la nivelul întregii ţări, există un număr de 4.874 depozite autorizate pentru seminţele de consum, cu o capacitate totală de 23.349.996 tone, din care 11.237.568 tone în silozuri şi 12.112.428 tone în magazii”, se arată în răspunsul formulat de MADR.
Deşi spaţiul de depozitare a crescut în ultimii ani, fermierii susţin că acesta nu este nici acum suficient, din cauza dezechilibrului proprietăţii asupra spaţiilor de stocare.
Astfel, deşi spaţiile de depozitare au crescut puternic şi par suficiente pentru a stoca întreaga producţie de cereale a României, în realitate mare parte din depozite aparţin traderilor şi doar o mică parte producătorilor.
Cei mai mari traderi de cereale, care deţin cele mai mari depozite pentru grâne din România, sunt ADM România Trading, Ameropa Grains, Cargill Agricultura, Nidera România, Glencore Protein România sau Brise Group.
În 2015, grupul american ADM România Trading a înregistrat o cifră de afaceri de 536 milioane de euro, în creştere cu 3,4% faţă de 2014. Însă, anul trecut compania a înregistrat pierderi de 2,6 milioane de euro. Americanii deţin depozite de cereale în Bacău, Buzău, Caraş -Severin, Neamţ şi Olt.
Ameropa Grains România este parte a grupului de companii Ameropa Elveţia. Aceasta din urmă deţine în România atât combinatul de îngrăşăminte Azomureş, cât şi Chimpex, unul dintre cei mai mari operatori din Portul Constanţa, cu o capacitate de 350.000 de tone.
Anul trecut, elveţienii au obţinut afaceri de 533 de milioane de euro şi un profit de 3,1 milioane de euro.
În acelaşi timp, compania americană Cargill administrează 18 silozuri care au o capacitate totală de peste o jumătate de milion de tone în judeţele Arad, Bacău, Braşov, Buzău, Dâmboviţa, Galaţi, Hunedoara, Olt, Prahova, Teleorman, Timiş şi Vaslui. Anul trecut, Cargill a înregistrat afaceri de 470 de milioane de euro. Americanii au 270 de angajaţi în România.
Un alt jucător important este compania chineză Nidera, cu activităţi în Vâlcea şi Teleorman. Compania a înregistrat afeceri de 351 de milioane de euro şi un profit de 2,2 milioane de euro.
Grupul elveţian Glencore, care operează în România prin societăţile Glencore Protein România, Romsiloz Cereale, Cerealcom Brăila şi Comcereal Brăila, are un volum estimat de tranzacţii locale sezoniere ce se ridică la circa 1,4 milioane de tone, cifră ce acoperă aproximativ 6% din recolta totală de cereale, seminţe şi boabe oleaginoase a României.
Elveţienii se bazează pe piaţa românească pe o reţea de silozuri dispuse în special în sudul ţării. Anul trecut, compania a avut un rulaj de 282 milioane de euro şi un profit 2,7 milioane de euro.
Compania Brise Group deţine deja depozite în care poate stoca 350.000 de tone de cereale, la care se adaugă alte depozite închiriate de la terţi cu o capacitate de 150.000-200.000 de tone.
Trader-ul a înregistrat o cifră de afaceri de peste 222 de milioane de euro în 2015, în scădere cu 25% faţă de anul precedent, pe fondul declinului preţurilor la cereale şi al cererii modeste venite din piaţa internaţională.
Anul trecut, producţia totală adunată din principalele culturi – grâu, orz, orzoaică, ovăz, floarea-soarelui, porumb şi rapiţă – a fost de 21 de milioane de tone, aproape cât capacitatea spaţiilor de depozitare din 2015, de 22,3 milioane de tone.
Anul acesta, capacitatea de depozitare a crescut cu 4,6% faţă de 2015 şi a ajuns la 23,3 milioane de tone, dar în acelaşi timp s-a majorat şi producţia obţinută de agricultori.
Producţiile agricole medii la hectar au crescut în acest an la aproape fiecare din principalele culturi în România, potrivit datelor centralizate la nivelul Ministerului Agriculturii.
Producţia de rapiţă a României s-a majorat în acest an cu 38%, până la 1,26 milioane tone, iar producţia de orz a urcat cu 24,5%, la 1,33 milioane tone.
Însă datele cele mai spectaculoase sunt cele privind producţia de grâu şi secară, care s-a majorat în acest an cu 5,5%, ajungând la 8.428.604 tone, un nivel-record istoric.
Totuşi, producţiile-record obţinute de agricultorii români nu se traduc şi în câştiguri pe măsură, pentru că cei mai mulţi sunt nevoiţi, ca şi în anii anteriori, să îşi vândă mare parte din producţie imediat după recoltă, atunci când preţurile sunt cele mai mici.
Fermierii spun că, în prezent, preţurile sunt la nivelul anului 2015, însă cheltuielile agricultorilor au crescut cu până la 10% , iar cei care vând la preţul actual reuşesc cu greu să-şi acopere cheltuielile.
ECONOMIE
Au fost stabilite Normele metodologice de aplicare a prevederilor articolului V din Legea nr.126/2024
Prin HG nr. 1.490/2024, publicată în Monitorul Oficial nr. 1175 din 25 noiembrie 2024, au fost stabilite Normele metodologice de aplicare a prevederilor art. V din Legea nr. 126/2024 privind unele măsuri pentru consolidarea capacității de combatere a evaziunii fiscale, precum și pentru modificarea și completarea unor acte normative, cu privire la autoritatea vamală competentă, identificarea, păstrarea, depozitarea, valorificarea sau ridicarea mijloacelor de transport reținute până la plata amenzii, precum și identificarea proprietarilor acestora.
Potrivit unui comunicat al Guvernului, aceste Norme vor asigura aplicarea unitară a prevederilor Legii nr.126/2024 prin care au fost stabilite noi măsuri referitoare la regimul juridic al mijloacelor de transport reținute de reprezentanții autorității vamale, respectiv intrarea în proprietatea privată a statului și condițiile de valorificare a mijloacelor de transport reținute.
Legea nr.126/2024 privind unele măsuri pentru consolidarea capacității de combatere a evaziunii fiscale stabilește, la articolul V, regimul juridic al mijloacelor de transport reținute de reprezentanții autorității vamale ca urmare a sancționării faptei de sustragere de la controlul vamal a oricăror bunuri sau mărfuri care ar trebui plasate sub un regim vamal.
Potrivit reprezentanților Guvernului, intervenția legislativă a devenit necesară pe fondul îngreunării activității structurilor autorității vamale ca urmare a blocării spațiilor deținute cu un număr foarte mare de mijloace de transport reținute în temeiul art. 653 alin. (2) din Regulamentul de aplicare a Codului vamal al României, aprobat prin HG nr.707/2006, potrivit căruia „în cazul în care contravenția prevăzută la alin.(1) lit.a) are ca obiect produse accizabile, contravenția se sancționează cu amendă de la 10.000 lei la 30.000 lei, confiscarea bunurilor sustrase de la controlul vamal și reținerea mijlocului de transport folosit la săvârșirea contravenției până la plata amenzii.”
ECONOMIE
Activele nete ale fondurilor de investiții au crescut în octombrie cu 1,1%, până la 48,5 miliarde de lei
Activele nete ale celor 247 de fonduri deschise și închise, locale și străine, au crescut în luna octombrie, față de luna anterioară, cu 1,1% până la nivelul de 48,5 miliarde de lei (9,7 miliarde de euro), iar de la începutul anului au crescut cu 22%, conform unui comunicat al Asociației Administratorilor de Fonduri citat de Agerpres. Intrările nete ale lunii au totalizat 546 milioane de lei (109,7 milioane euro).
Cele mai performante 5 fonduri în ultimele 12 luni au înregistrat randamente anuale nete între 27,2% și 29,3%; pe un orizont de 36 de luni, cele mai performante 5 fonduri au avut randamente cuprinse între 50,3% și 94,8%, obținute de-a lungul ultimilor 3 ani de zile (față de luna octombrie 2021).
Activele nete ale celor 94 de fonduri deschise locale au crescut în luna octombrie cu 1,8%, până la 26,4 miliarde de lei (5,3 miliarde de euro), iar de la începutul anului au crescut cu 29,6%.
Fondurile deschise locale au înregistrat în luna octombrie intrări nete de 549 milioane de lei (110,4 milioane euro), fiind vizate fondurile de obligațiuni și instrumente cu venit fix (+404,0 milioane lei), cele reunite sub categoria „alte fonduri” (+108,9 milioane lei) și cele diversificate (+47,7 milioane lei) în vreme ce fondurile de acțiuni au avut ieșiri nete (-11,6 milioane lei).
Activele nete exprimate în lei ale celor 117 fonduri deschise străine distribuite în România au crescut în luna octombrie cu 0,7% față de luna precedentă, până la 2,1 miliarde lei (0,43 miliarde euro) iar de la începutul anului au crescut cu 15,5%.
Fondurile deschise străine distribuite în România, având o pondere de 7,4% în totalul activelor fondurilor deschise de investiții, au înregistrat în luna octombrie intrări 17,8 milioane lei (3,6 milioane euro).
Activele nete ale celor 36 de fonduri de investiții alternative au crescut cu 0,3% în luna octombrie, până la 19,9 miliarde lei (4 miliarde euro), iar de la începutul anului au crescut cu 13,8%; fondurile de investiții alternative locale au avut ieșiri nete de 21 milioane lei (4,2 milioane euro) în luna raportată.
ECONOMIE
Noi modificări privind măsurile fiscal-bugetare în domeniul cheltuielilor publice
Prin OMF nr. 6557/2024, publicat astăzi în Monitorul Oficial nr. 1172/25.11.2024, a fost stabilită Procedura de punere în aplicare a prevederilor art. VIII și IX din OUG nr. 115/2023 privind unele măsuri fiscal-bugetare în domeniul cheltuielilor publice, pentru consolidare fiscală, combaterea evaziunii fiscale, pentru modificarea și completarea unor acte normative, precum și pentru prorogarea unor termene. Actul normativ stabilește procedura de plată eșalonată a sumelor prevăzute prin hotărâri judecătorești, devenite executorii în perioada 1 ianuarie 2024 – 31 decembrie 2024, având ca obiect acordarea unor drepturi de natură salarială și/sau a unor daune-interese moratorii sub forma dobânzii legale pentru plata eșalonată a sumelor prevăzute în titluri executorii având ca obiect acordarea unor drepturi salariale personalului din aparatul propriu al Ministerului Finanțelor și din instituțiile publice aflate în subordinea acestuia. Prevederile noului ordin se aplică și tranșelor neplătite până la data de 31 decembrie 2023 aferente sumelor prevăzute prin hotărâri judecătorești având ca obiect acordarea unor drepturi de natură salarială și/sau a unor daune-interese moratorii sub forma dobânzii legale pentru plata eșalonată a sumelor prevăzute în titluri executorii având ca obiect acordarea unor drepturi salariale, care fac obiectul plății eșalonate, conform legii.
Plata sumelor datorate în temeiul hotărârilor judecătorești se realizează astfel: a) în primul an de la data la care hotărârea judecătorească devine executorie se plătește 5% din valoarea titlului executoriu; b) în al doilea an se plătește 10% din valoarea titlului executoriu; c) în al treilea an se plătește 25% din valoarea titlului executoriu; d) în al patrulea an se plătește 25% din valoarea titlului executoriu; e) în al cincilea se plătește 35% din valoarea titlului executoriu.
Termenul privind eșalonarea anuală la plată se calculează de la data la care hotărârea judecătorească devine executorie, iar plata fiecărei tranșe din valoarea titlului executoriu se realizează într-un an calendaristic. La sumele eșalonate se acordă dobânda legală remuneratorie, calculată de la data la care hotărârea judecătorească a rămas executorie. În situația în care, prin hotărârile judecătorești menționate, s-a dispus actualizarea sumelor acordate cu indicele prețurilor de consum, comunicat de Institutul Național de Statistică sau orice altă modalitate de actualizare, se aplică în mod corespunzător dispozițiile hotărârii judecătorești.
În ceea ce privește tranșele aferente sumelor acordate prin hotărârile judecătorești menționate în acest Ordin, care fac obiectul plății eșalonate conform legii, neplătite până la data de 31 decembrie 2023, acestea se plătesc eșalonat, începând cu anul 2024, astfel: a) în primul an se plătește 5% din valoarea tranșelor neplătite; b) în al doilea an se plătește 10% din valoarea tranșelor neplătite; c) în al treilea an se plătește 25% din valoarea tranșelor neplătite; d) în al patrulea an se plătește 25% din valoarea tranșelor neplătite; e) în al cincilea an se plătește 35% din valoarea tranșelor neplătite. Sumele se actualizează cu indicele prețurilor de consum, comunicat de Institutul Național de Statistică. La sumele actualizate se acordă dobânda legală remuneratorie, calculată de la data la care hotărârea judecătorească a rămas executorie.
-
ÎNREGISTRĂRIacum 7 zile
Economia la bani mărunți – Ediția din 19.11.2024
-
ECONOMIEacum 6 zile
Un nou proiect major, de importanță strategică, pentru producția de baterii în România
-
ECONOMIEacum 6 zile
Lege promulgată: Noi modificări la Codul fiscal
-
ECONOMIEacum 5 zile
Au fost aprobate Strategia Națională de Supraveghere a Pieței 2024-2027 și Planul de acțiune pentru implementarea acesteia
-
ECONOMIEacum 7 zile
Pensionarii care au primit mai mulți bani, din culpa Casei de Pensii, nu mai restituie sumele respective
-
ECONOMIEacum 6 zile
BNR: Noile evaluări relevă o perspectivă înrăutățită a inflației comparativ cu previziunile precedente
-
PROFESIA CONTABILĂacum o săptămână
CECCAR și Edenred au lansat un parteneriat strategic pentru sprijinirea mediului de afaceri și promovarea capitalismului responsabil
-
ECONOMIEacum 7 zile
Exporturile de cereale ale UE au scăzut cu o treime în acest sezon; România a fost cel mai mare exportator