Rețele sociale

ECONOMIE

Theresa May acceptă o dezbatere, dar nu şi un vot, pe tema Brexitului în Parlament

Radio CECCAR FM

Premierul Theresa May a acceptat ca o dezbatere – însă nu şi un vot – să aibă loc în Parlamentul britanic pe tema procesului ieşirii Regatului Unit din Uniunea Europeană (UE), relatează Reuters.

Această decizie a permis lirei sterline să se redreseze pentru o scurtă perioadă de timp, miercuri, după patru şedinţe consecutive de depreciere în faţa dolarului, pe fondul unor temeri faţă de un „Brexit dur”, care ar priva Marea Britanie de un acces la piaţa unică europeană.

Moneda britanică şi-a pierdut 18% din valoare în faţa devizei americane de când britanicii au votat în favoarea Brexitului pe 23 iunie.

Theresa May preconizează să invoce, până la sfârşitul lui martie, Articolul 50 al Tratatului de la Lisabona şi să deschidă astfel o perioadă de doi ani în vederea stabilirii condiţiilor Brexitului, însă ea nu a dat până în prezent vreun indiciu despre strategia de negociere pe care o are.

Preşedinta Partidului Conservator a decis însă să liniştească nemulţumirile din interiorul formaţiunii, prin aprobarea, marţi seara, a unei moţiuni propuse de opoziţia laburistă cu privire la organizarea unei „dezbateri complete şi transparente” asupra ieşirii din UE.

Şefa Guvernului este dispusă să le acorde parlamentarilor dreptul să examineze Brexitul, însă a subliniat că Guvernul este singurul care decide când şi cum urmează să fie angajată această procedură de divorţ, a subliniat miercuri o purtătoare de cuvânt.

„ROL IMPORTANT” AL PARLAMENTULUI, DAR NU VOT

Theresa May a dorit dintotdeauna ca parlamentarii să joace un „rol important” în Brexit, însă procedura „trebuie să se desfăşoare cu respectarea deciziei poporului Regatului Unit” şi să nu slăbească „poziţia Guvernului în negocieri” cu privire la Brexit, a subliniat ea.

„Nu va avea loc un vot (în Parlament) pe tema declanşării Articolului 50”, a conchis purtătoarea de cuvânt.

În Parlament, Theresa May a declarat că va fi „ambiţioasă” în negocierile cu celelalte 27 de state membre ale Uniunii Europene.

„Iar acest lucru va include cel mai bun acces posibil al întreprinderilor la piaţa europeană”, a dat ea asigurări, declaraţii care au contribuit la aprecierea cu un sfert de penny a lirei sterline în faţa dolarului.

Deputaţi din cadrul Partidului Laburist au prezentat o moţiune prin care cer o dezbatere generală cu scopul ca Parlamentul „să poată să examineze în mod corect planul Guvernului (…) înainte de invocarea Articolului 50”.

Parlamentari din opoziţie, dar şi din cadrul Partidului Conservator al lui May, îşi exprimă îngrijorarea faţă de transformarea Legislativului într-o simplă cameră de înregistrare pe tema acestui subiect important, o sfidare, denunţă ei, a tradiţiei dezbaterii democratice în Regatul Unit.

Însă Theresa May pare grijulie să nu-şi arate cărţile înainte de începerea negocierilor.

Ea se limitează să spună că vrea să restituie Marii Britanii suveranitatea, să reducă imigraţia şi să obţină cele mai bune condiţii posibile în domeniul relaţiilor economice, financiare şi comerciale cu Uniunea Europeană, potrivit news.ro.

ECONOMIE

Au fost stabilite Normele metodologice de aplicare a prevederilor articolului V din Legea nr.126/2024

Radio CECCAR FM

Prin HG nr. 1.490/2024, publicată în Monitorul Oficial nr. 1175 din 25 noiembrie 2024, au fost stabilite Normele metodologice de aplicare a prevederilor art. V din Legea nr. 126/2024 privind unele măsuri pentru consolidarea capacității de combatere a evaziunii fiscale, precum și pentru modificarea și completarea unor acte normative, cu privire la autoritatea vamală competentă, identificarea, păstrarea, depozitarea, valorificarea sau ridicarea mijloacelor de transport reținute până la plata amenzii, precum și identificarea proprietarilor acestora.

Potrivit unui comunicat al Guvernului, aceste Norme vor asigura aplicarea unitară a prevederilor Legii nr.126/2024 prin care au fost stabilite noi măsuri referitoare la regimul juridic al mijloacelor de transport reținute de reprezentanții autorității vamale, respectiv intrarea în proprietatea privată a statului și condițiile de valorificare a mijloacelor de transport reținute.

Legea nr.126/2024 privind unele măsuri pentru consolidarea capacității de combatere a evaziunii fiscale stabilește, la articolul V, regimul juridic al mijloacelor de transport reținute de reprezentanții autorității vamale ca urmare a sancționării faptei de sustragere de la controlul vamal a oricăror bunuri sau mărfuri care ar trebui plasate sub un regim vamal.

Potrivit reprezentanților Guvernului, intervenția legislativă a devenit necesară pe fondul îngreunării activității structurilor autorității vamale ca urmare a blocării spațiilor deținute cu un număr foarte mare de mijloace de transport reținute în temeiul art. 653 alin. (2) din Regulamentul de aplicare a Codului vamal al României, aprobat prin HG nr.707/2006, potrivit căruia „în cazul în care contravenția prevăzută la alin.(1) lit.a) are ca obiect produse accizabile, contravenția se sancționează cu amendă de la 10.000 lei la 30.000 lei, confiscarea bunurilor sustrase de la controlul vamal și reținerea mijlocului de transport folosit la săvârșirea contravenției până la plata amenzii.”

Continuare

ECONOMIE

Activele nete ale fondurilor de investiții au crescut în octombrie cu 1,1%, până la 48,5 miliarde de lei

Radio CECCAR FM

Activele nete ale celor 247 de fonduri deschise și închise, locale și străine, au crescut în luna octombrie, față de luna anterioară, cu 1,1% până la nivelul de 48,5 miliarde de lei (9,7 miliarde de euro), iar de la începutul anului au crescut cu 22%, conform unui comunicat al Asociației Administratorilor de Fonduri citat de Agerpres. Intrările nete ale lunii au totalizat 546 milioane de lei (109,7 milioane euro).

Cele mai performante 5 fonduri în ultimele 12 luni au înregistrat randamente anuale nete între 27,2% și 29,3%; pe un orizont de 36 de luni, cele mai performante 5 fonduri au avut randamente cuprinse între 50,3% și 94,8%, obținute de-a lungul ultimilor 3 ani de zile (față de luna octombrie 2021).

Activele nete ale celor 94 de fonduri deschise locale au crescut în luna octombrie cu 1,8%, până la 26,4 miliarde de lei (5,3 miliarde de euro), iar de la începutul anului au crescut cu 29,6%.

Fondurile deschise locale au înregistrat în luna octombrie intrări nete de 549 milioane de lei (110,4 milioane euro), fiind vizate fondurile de obligațiuni și instrumente cu venit fix (+404,0 milioane lei), cele reunite sub categoria „alte fonduri” (+108,9 milioane lei) și cele diversificate (+47,7 milioane lei) în vreme ce fondurile de acțiuni au avut ieșiri nete (-11,6 milioane lei).

Activele nete exprimate în lei ale celor 117 fonduri deschise străine distribuite în România au crescut în luna octombrie cu 0,7% față de luna precedentă, până la 2,1 miliarde lei (0,43 miliarde euro) iar de la începutul anului au crescut cu 15,5%.

Fondurile deschise străine distribuite în România, având o pondere de 7,4% în totalul activelor fondurilor deschise de investiții, au înregistrat în luna octombrie intrări 17,8 milioane lei (3,6 milioane euro).

Activele nete ale celor 36 de fonduri de investiții alternative au crescut cu 0,3% în luna octombrie, până la 19,9 miliarde lei (4 miliarde euro), iar de la începutul anului au crescut cu 13,8%; fondurile de investiții alternative locale au avut ieșiri nete de 21 milioane lei (4,2 milioane euro) în luna raportată.

Continuare

ECONOMIE

Noi modificări privind măsurile fiscal-bugetare în domeniul cheltuielilor publice

Radio CECCAR FM

Prin OMF nr. 6557/2024, publicat astăzi în Monitorul Oficial nr. 1172/25.11.2024, a fost stabilită Procedura de punere în aplicare a prevederilor art. VIII și IX din OUG nr. 115/2023 privind unele măsuri fiscal-bugetare în domeniul cheltuielilor publice, pentru consolidare fiscală, combaterea evaziunii fiscale, pentru modificarea și completarea unor acte normative, precum și pentru prorogarea unor termene. Actul normativ stabilește procedura de plată eșalonată a sumelor prevăzute prin hotărâri judecătorești, devenite executorii în perioada 1 ianuarie 2024 – 31 decembrie 2024, având ca obiect acordarea unor drepturi de natură salarială și/sau a unor daune-interese moratorii sub forma dobânzii legale pentru plata eșalonată a sumelor prevăzute în titluri executorii având ca obiect acordarea unor drepturi salariale personalului din aparatul propriu al Ministerului Finanțelor și din instituțiile publice aflate în subordinea acestuia. Prevederile noului ordin se aplică și tranșelor neplătite până la data de 31 decembrie 2023 aferente sumelor prevăzute prin hotărâri judecătorești având ca obiect acordarea unor drepturi de natură salarială și/sau a unor daune-interese moratorii sub forma dobânzii legale pentru plata eșalonată a sumelor prevăzute în titluri executorii având ca obiect acordarea unor drepturi salariale, care fac obiectul plății eșalonate, conform legii.

Plata sumelor datorate în temeiul hotărârilor judecătorești se realizează astfel: a) în primul an de la data la care hotărârea judecătorească devine executorie se plătește 5% din valoarea titlului executoriu; b) în al doilea an se plătește 10% din valoarea titlului executoriu; c) în al treilea an se plătește 25% din valoarea titlului executoriu; d) în al patrulea an se plătește 25% din valoarea titlului executoriu; e) în al cincilea se plătește 35% din valoarea titlului executoriu.

Termenul privind eșalonarea anuală la plată se calculează de la data la care hotărârea judecătorească devine executorie, iar plata fiecărei tranșe din valoarea titlului executoriu se realizează într-un an calendaristic. La sumele eșalonate se acordă dobânda legală remuneratorie, calculată de la data la care hotărârea judecătorească a rămas executorie. În situația în care, prin hotărârile judecătorești menționate, s-a dispus actualizarea sumelor acordate cu indicele prețurilor de consum, comunicat de Institutul Național de Statistică sau orice altă modalitate de actualizare, se aplică în mod corespunzător dispozițiile hotărârii judecătorești.

În ceea ce privește tranșele aferente sumelor acordate prin hotărârile judecătorești menționate în acest Ordin, care fac obiectul plății eșalonate conform legii, neplătite până la data de 31 decembrie 2023, acestea se plătesc eșalonat, începând cu anul 2024, astfel: a) în primul an se plătește 5% din valoarea tranșelor neplătite; b) în al doilea an se plătește 10% din valoarea tranșelor neplătite; c) în al treilea an se plătește 25% din valoarea tranșelor neplătite; d) în al patrulea an se plătește 25% din valoarea tranșelor neplătite; e) în al cincilea an se plătește 35% din valoarea tranșelor neplătite. Sumele se actualizează cu indicele prețurilor de consum, comunicat de Institutul Național de Statistică. La sumele actualizate se acordă dobânda legală remuneratorie, calculată de la data la care hotărârea judecătorească a rămas executorie.

Continuare
PROFESIA CONTABILĂacum 23 de ore

Dialog interprofesional, la CECCAR Hunedoara: profesioniști contabili și avocați au dezbătut subiecte fiscale și juridice de actualitate

ECONOMIEacum 23 de ore

Au fost stabilite Normele metodologice de aplicare a prevederilor articolului V din Legea nr.126/2024

ECONOMIEacum 24 de ore

Activele nete ale fondurilor de investiții au crescut în octombrie cu 1,1%, până la 48,5 miliarde de lei

ECONOMIEacum 24 de ore

Noi modificări privind măsurile fiscal-bugetare în domeniul cheltuielilor publice

ECONOMIEacum o zi

DNSC: O nouă campanie de spoofing prin apeluri vizează utilizatorii români

ECONOMIEacum 5 zile

Suma alocată Programului de susținere a producției de cartof de consum în anul 2024 a fost majorată cu 3 milioane de lei

ECONOMIEacum 5 zile

Au fost aprobate Strategia Națională de Supraveghere a Pieței 2024-2027 și Planul de acțiune pentru implementarea acesteia

ECONOMIEacum 5 zile

Strategia națională pentru resurse minerale neenergetice 2025 – 2035 a fost adoptată

ECONOMIEacum 5 zile

ANAF atrage atenția asupra unor noi mesaje false transmise în numele instituției

PROFESIA CONTABILĂacum 5 zile

CECCAR Maramureș: Colegiul Consilierilor Juridici Maramureș, 20 DE ANI – ARC PESTE TIMP

ECONOMIEacum 6 zile

Un nou proiect major, de importanță strategică, pentru producția de baterii în România

ECONOMIEacum 6 zile

Studiu: Românii preferă depozitele bancare, însă nivelul de participare la piața de capital este redus

Trending