Rețele sociale

ECONOMIE

Circa 20% din cifra de afaceri a companiilor din România este conectată cu societăţi offshore

Radio CECCAR FM

Firme româneşti şi multinaţionalele şi-au deschis conexiuni solide în ţările offshore, unde taxele plătite statului sunt mai mici sau chiar inexistente, astfel că aproape 20% din economia românească a ajuns să aibă legături cu paradisurile fiscale, arată o analiză realizată de KeysFin. Barbados, Antilele Olandeze, Bahamas şi Belize sunt doar câteva dintre destinaţiile preferate de oamenii de afaceri mai ales pentru business, nu numai pentru turism.

Analiza KeysFin arată că, în 2015, erau înregistate oficial peste 5.300 de astfel de societăţi, care au derulat afaceri de 48 miliarde de euro, sumă care reprezintă aproximativ 20% din totalul cifrei de afaceri la nivel naţional, potrivit News.ro.

Statistica a fost realizată pe baza datelor firmelor active în România care au cel puţin un acţionar persoană juridică cu regim offshore.

Statistica arată că profitabilitatea firmelor cu conexiuni offshore este surprinzător de redusă, raportat la cifra de afaceri şi la situaţia pieţei.

Cele mai multe activau în domenii precum tranzacţiile imobiliare şi real estate (clădiri de birouri, mall-uri), în comerţ, activităţi profesionale, industria prelucrătoare şi IT.

Din datele Keysfin rezultă că cele mai multe erau multinaţionale, firme cu afaceri în construcţia de spaţii comerciale, zone rezidenţiale şi mai ales lanţuri de retail, de la fashion la cel alimentar.

“O componentă importantă, la nivel de business, o reprezentau companiile care lucrau pentru export, în industria prelucrătoare, dovadă că afacerile acestora reprezentau aproape 40% din cifra totală de afaceri a firmelor ce au conexiuni în offshore”, arată analiza companiei.

De asemenea, majoritatea firmelor –  83% – care au făcut obiectul analizei au legături cu ţări cu o legislaţie fiscală extrem de atractivă, din Europa, cele mai multe având sedii în Cipru, Olanda, Luxemburg şi Malta.

Restul înregistrau date financiare în legătură cu firme din Insulele Cayman, Insulele Virgine, Panama, Bahamas, Hong-Kong, Liberia, Bermude, Nauru, Barbados, Antilele Olandeze şi alte destinaţii exotice, extrem de primitoare cu capitalul străin.

„Statisticile prezentate de KeysFin în Parlamentul European arată că business-ul cu offshore-uri a evoluat semnificativ în ultimii ani, atât ca număr de firme cât şi ca valoare a cifrei de afaceri. Datele arată că, în ultimii doi ani, piaţa a ajuns la un grad de maturizare, dovadă creşterea numărului de angajaţi”, au declarat experţii.

În perioada analizată, 2010 – 2015 , cea mai mare creştere a cifrei de afaceri a marcat-o business-ul din agricultură (47%), sector urmat de activităţi administrative şi suport (call-center) – 44% şi de segmentul tranzacţiilor imobiliare (42%).

Semnificative au fost şi evoluţiile afacerilor din transport şi depozitare (39%), HoReCa (34%), comerţ (34%), comunicaţii&IT (31%) şi construcţii (29%).

În aceste domenii a crescut semnificativ şi numărul companiilor, cu 18% până la 36%.

Un indicator relevant privind evoluţia business-ului cu pedigree offshore din România îl reprezintă evoluţia numărului angajaţilor, de la 271.000 în 2010 la 341.000 în 2015.

„Angajaţii firmelor cu acţionari persoane juridice offshore au ajuns să reprezinte 9% din forţa de muncă legală din România, un procent semnificativ raportat la condiţiile mediului de afaceri autohton”, explică analiştii KeysFin.

Evoluţia numărului angajaţilor reprezintă cel mai semnificativ indicator privind profitabilitatea afacerilor „fără taxe”, spun specialiştii, în condiţiile în care asocierea cu un offshore oferă posibilitatea firmelor să îşi optimizeze fluxurile financiare în aşa fel încât să plătească cât mai puţin taxe şi impozite statului român.

Analiştii Keysfin spun că în absenţa unui cadru suplimentar de reglementare, practica offshore se extinde în România şi în alte ţări,  limitând resursele bugetare ale statelor.

„Fără un cadru strict de reglementare, statul român va continua să asiste pasiv la migraţia capitalului din România. Este nevoie, în esenţă, de măsuri fiscale care să stimuleze investitorii să ţină banii în ţară, să-i investească în economia românească, iar statul să adune, astfel, mai mulţi bani din taxe şi impozite”, au explicat analiştii de la KeysFin.

Afacerile firmelor româneşti cu paradisurile fiscale au fost aduse la lumină de scandalul Panama Papers, din primăvara acestui an.

În urma dezvăluirilor, Agenţia Naţională de Administrare Fiscală (ANAF) a înfiinţat în luna aprilie un grup de lucru interdepartamental, din care fac parte inspectori antifraudă şi cu alte specializări, pentru a verifica informaţiile din investigaţia jurnalistică “PanamaPapers” şi pentru a analiza date referitoare la identitatea persoanelor fizice şi juridice implicate.

De atunci, ANAF nu anunţat niciun fel de rezuultat al acestor investigaţii.

ECONOMIE

Modificări la Procedura privind cesiunea creanțelor bugetare datorate de debitorii aflați în procedura insolvenței

Radio CECCAR FM

Prin OPANAF nr. 7045/2024, publicat în Monitorul Oficial nr. 10, din 9 ianuarie 2025, au fost aduse modificări la  OPANAF nr. 1940/2023 pentru aprobarea Procedurii privind cesiunea creanțelor bugetare datorate de debitorii aflați în procedura insolvenței. ANAF menționează, în Referatul de aprobare a actului normativ că, prin adoptarea Legii nr. 113/2020 au fost aduse o serie de modificări la prevederile referitoare la cesiunea creanțelor bugetare, astfel cum sunt reglementate la art. 264^1 din Legea nr. 207/2015 privind Codul de procedură fiscală. În vederea aplicării prevederilor art. 264^1 din Codul de procedură fiscală, a fost aprobat OPANAF nr. 1940/2023 pentru aprobarea Procedurii privind cesiunea creanțelor bugetare datorate de debitorii aflați în procedura insolvenței.

Cesiunea creanțelor bugetare trebuie să se realizeze în baza unei proceduri competitive, ori de câte ori se depune o ofertă în acest sens la organul fiscal.

Ca urmare a aprobării ordinului menționat, au fost primite sesizări cu privire la faptul că o procedură competitivă pentru cesiunea creanțelor bugetare ar trebui să se realizeze similar procedurii de licitație, care, la momentul promovării acestui nou act normativ, se realiza pentru valorificarea bunurilor sechestrate, astfel încât ofertanții să poată suplimenta prețul oferit, în funcție de celelalte oferte depuse. „În fapt, prin organizarea unei proceduri competitive, prin licitație, statul se asigură că maximizează valoarea prețului cesiunii, ca urmare a faptului că participanții la licitație pot majora prețul în funcție de pașii de licitație”, au subliniat inițiatorii, în Referatul de aprobare.

În ceea ce privește negocierea directă, s-a prevăzut ca la stabilirea prețului în cadrul procedurii de cesiune a creanțelor bugetare, organul fiscal să aibă în vedere valoarea cea mai mare dintre prețul oferit de ofertant, dar care nu poate fi mai mic decât prețul de pornire la licitație și valoarea bunurilor sechestrate de către organul fiscal sau ipotecate/gajate în favoarea organului fiscal, stabilită în cadrul procedurii de insolvență.

De asemenea, s-a reglementat că prețul de pornire a cesiunii la licitație se stabilește în funcție de prețul cesiunii și valoarea activelor. Astfel, în situația în care organul fiscal în calitate de creditor bugetar deține, față de debitorii insolvenți, creanțe certe prin garanțiile constituite, acestea se pot vinde la un preț egal sau mai mare decât valoarea creanțelor, asigurându-se în acest mod recuperarea integrală, scopul fiind maximizarea recuperării creanțelor bugetare.

Prin modificarea și completarea OPANAF nr. 1940/2023 s-a urmărit descrierea procedurii competitive, prin licitație, context în care au fost avute în vedere principiile existente pentru vânzarea prin licitație a bunurilor sechestrate.

De asemenea, la promovarea OPANAF nr. 7045/2024 au fost avute în vedere și eventualele propuneri și observații primite din partea organelor fiscale centrale, astfel încât principiile cesiunii creanțelor bugetare să fie în concordanță cu modul de gestionare a dosarelor de insolvență, precum și cu procedura de organizare a licitațiilor ce se derulează de către organele de executare silită.

Continuare

ECONOMIE

Ministerul Finanțelor a planificat împrumuturi de 5,77 miliarde de lei de la bănci, în ianuarie 2025

Radio CECCAR FM

Ministerul Finanțelor (MF) a planificat, în luna ianuarie 2025, împrumuturi de la băncile comerciale în valoare de 5,2 miliarde de lei, la care se poate adăuga suma de 570 milioane de lei prin sesiuni suplimentare de oferte necompetitive, aferente licitațiilor de obligațiuni, informează Agerpres. Suma totală, de 5,77 miliarde de lei, este cu 170 milioane de lei mai mare față de cea care a fost programată în decembrie 2024, de 5,6 miliarde de lei, și va fi destinată refinanțării datoriei publice și finanțării deficitului bugetului de stat.

Conform prospectului publicat în Monitorul Oficial, în data de 13 ianuarie va fi organizată licitație pentru o emisiune de certificate de trezorerie cu discont, în sumă de 600 milioane de lei, cu scadența în 30 iunie 2025, iar în 23 ianuarie pentru o emisiune de 800 milioane lei cu scadența în 26 ianuarie 2026.

De asemenea, pe parcursul lunii ianuarie 2025, vor fi organizate licitații pentru nouă emisiuni de obligațiuni de tip benchmark, cu o valoare totală de 3,8 miliarde lei, urmate a doua zi de o sesiune suplimentară de oferte necompetitive, cu o valoare de 15% din valoarea inițială a emisiunii de obligațiuni (570 milioane de lei în total).

Astfel, au fost programate licitații pentru patru emisiuni de obligațiuni de câte 500 milioane lei, în 9 ianuarie (două), 13 ianuarie și 30 ianuarie, pentru trei emisiuni de 400 milioane lei, în 16 ianuarie (două) și 27 ianuarie, și pentru două emisiuni de 300 milioane le, în 20 ianuarie și 30 ianuarie.

Continuare

ECONOMIE

APIA primește cereri de plată pentru Intervenția DR-06 – Bunăstarea animalelor

Radio CECCAR FM

Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA) informează potențialii beneficiari că, în perioada 9 ianuarie – 10 februarie 2025, pot depune cererile de plată pentru Intervenția DR-06 – Bunăstarea animalelorPachet a) – Plăți în favoarea bunăstării porcinelor și Pachet b) – Plăți în favoarea bunăstării păsărilor, din cadrul Planului Strategic PAC 2023-2027. Potrivit unui comunicat al instituției, completarea și depunerea cererii se face exclusiv electronic de către solicitant prin accesarea site-ului: www.apia.org.ro – secțiunea DR-06 – Bunăstarea animalelor.

Cererile de plată pentru Intervenția DR-06 – Bunăstarea animalelor cuprind angajamentele și informațiile aferente tuturor exploatațiilor autorizate sanitar-veterinar, deținute de un solicitant, indiferent pe raza cărui județ își desfășoară activitatea și se depun însoțite de toate documentele prevăzute în ghidurile solicitantului.

Instrucțiunile pentru depunerea cererilor se regăsesc pe site-ul APIA, iar informațiile necesare pentru acordarea plăților se regăsesc în OMADR nr. 537/2024 și în cuprinsul Ghidurilor informative aprobate pentru cele două pachete, disponibile aici.

Continuare

Trending