Rețele sociale

ECONOMIE

România a crescut uşor cheltuielile pentru cercetare în 2015, la 0,49% din PIB, dar rămâne pe penultimul loc în UE

Radio CECCAR FM

România a majorat cheltuielile alocate sectorului cercetare-dezvoltare în 2015, până la 0,49% din produsul intern brut (PIB), de la 0,38% din PIB în 2014, însă rămâne pe penultimul loc în Uniunea Europeană la acest capitol, depăşind doar Ciprul, dar la distanţă mare de ceilalţi membri, arată datele publicate miercuri de Institutul Naţional de Statistică (INS), coroborate cu statisticile europene publicate de Eurostat.

În 2014, procentul din PIB alocat în România pentru cercetare dezvoltare a fost cel mai mic din ultimii zece ani, arată datele Eurostat, citate de News.ro.

Cheltuielile pentru cercetare-dezvoltare din România au crescut anul trecut la 3,48 miliarde lei (783 milioane euro), sau 0,49% din PIB, din care 0,27% din PIB au fost pentru sectorul public, iar 0,22% pentru sectorul privat, arată datele INS.

Din sumele cheltuite anul trecut pentru cercetare-dezvoltare, 2,76 miliarde lei (79,4%) au fost pentru cheltuieli curente şi doar 714,8 milioane lei pentru investiţii.

În plus, singurul sector în care au crescut cheltuielile a fost cel al cercetării aplicative, care au ajuns la 50% din cheltuielile totale de cercetare-dezvoltare ale României în 2015, în creştere cu 6 puncte procentuale faţă de 2014.

„Cheltuielile cu cercetarea fundamentală au înregistrat o scădere de 5,3 puncte procentuale în cheltuielile totale destinate activităţii de cercetare-dezvoltare, comparativ cu anul 2014, respectiv de la 35,3% la 30,0%. Cheltuielile cu dezvoltarea experimentală au scăzut cu 0,7 puncte procentuale de la 20,7% la 20,0%”, arată INS.

Cercetarea a fost finanţată anul trecut în proporţie de 41,7% din bani publici, în timp ce companiile au acoperit doar 37,3% din fondurile cu cercetarea.

în ultimul deceniu, România a înregistrat cele mai mari cheltueili cu cercetarea în 2008, de 0,57% din PIB, şi cele mai mici în 2014, arată seriile biroului european de statistică, Eurostat.

La nivel european, România este pe penultimul loc după cheltuielile alocate cercetării în 2015, depăşind Ciprul, care a alocat 0,46% din PIB, dar la mare distanţă de celelalte state codaşe – Letonia (0,63% din PIB), Malta (0,77% din PIB), Croaţia (0,85% din PIB), Grecia şi Bulgaria (ambele cu 0,96% din PIB).

Statele europene care au înregistrat anul trecut cele mai mari cheltuieli de cercetare-dezvoltare au fost Suedia (3,26% din PIB), Austria (3,07% din PIB) şi Danemarca (3,03% din PIB), arată datele Eurostat.

Pentru a stimula cheltuielile de cercetare din România, guvernul i-a scutit, începând din august 2016, pe cercetători de plata impozitului pe venit.

ECONOMIE

Noi modificări în Codul de procedură civilă: numirea experților judiciari, digitalizată

Radio CECCAR FM

Parlamentul României a adoptat Legea nr. 139/2024, publicată în Monitorul Oficial nr. 448 din 15 mai 2024, care modifică articolul 331 alin. (1) din Legea nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă, digitalizând procesul de numire a experților pentru efectuarea de expertize judiciare.

Potrivit noii legi, dacă părțile implicate într-un proces nu reușesc să ajungă la un acord privind numirea experților, aceștia vor fi desemnați de instanță printr-un sistem informatizat aleatoriu. Acest sistem va selecta experții dintre persoanele înscrise în evidența biroului local de expertiză și autorizate legal să efectueze expertize judiciare. Modificările intră în vigoare la un an de la data publicării legii în Monitorul Oficial.

Normele metodologice care vor reglementa funcționarea acestui sistem, având în vedere încărcătura experților în ceea ce privește numărul de expertize judiciare alocate, se aprobă în termen de 90 de zile de la publicarea legii în Monitorul Oficial.

Opinia CECCAR

Această schimbare legislativă reprezintă un pas semnificativ către digitalizarea și eficientizarea sistemului judiciar din România. Prin utilizarea unui sistem informatizat pentru numirea experților judiciari se asigură o distribuție echitabilă a cazurilor între experți.

Mai mult, această măsură poate contribui la creșterea transparenței și a încrederii publicului în procesul judiciar, oferind un cadru mai clar și mai predictibil pentru părțile implicate în procese civile.

Continuare

ECONOMIE

Modificări la formularul 300 – „Decont de taxă pe valoarea adăugată”

Radio CECCAR FM

În Monitorul Oficial nr. 448 din 15 mai 2024, a fost publicat OPANAF nr. 888/2024, act normativ prin care se modifică OPANAF nr. 1.253/2021 pentru aprobarea modelului și conținutului formularului (300) „Decont de taxă pe valoarea adăugată”. ANAF menționează, în Referatul de aprobare a actului normativ, că, prin art.III, pct.46 din Legea nr. 296/2023 privind unele măsuri fiscal-bugetare pentru asigurarea sustenabilității financiare a României pe termen lung, publicată în Monitorul Oficial nr. 977 din 27 octombrie 2023, începând cu data de 1 ianuarie 2024, a fost eliminată scutirea de TVA pentru operațiunile prevăzute la art. 294 alin. (5) lit. a) și b) din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal, efectuate către unități spitalicești din rețeaua de stat, rămânând în vigoare doar scutirea de TVA prin restituire către entitățile nonprofit.

În acest context, prin noul act normativ au fost eliminate din formularul (300) următoarele rânduri:

 rândul 14.1 ”Livrări de bunuri și prestări de servicii scutite cu drept de deducere, prevăzute la art. 294 alin. (5) lit. a) și b) din Codul fiscal”;

▪ rândul 14.2 ”Livrări de bunuri scutite cu drept de deducere, prevăzute la art. 294 alin. (5) lit. c) și d) din Codul fiscal”.

Continuare

ECONOMIE

ANAF: Modificări în cuprinsul unor formulare de declarații de impunere

Radio CECCAR FM

Agenția Națională de Administrare Fiscală (ANAF) a modificat, prin OPANAF nr. 779/2024, publicat în  Monitorul Oficial nr. 374 din 22 aprilie 2024, o serie de acte normative din domeniul declarării impozitelor, taxelor și contribuțiilor sociale.

ANAF reamintește, în Referatul de aprobare a actului normativ, că, potrivit dispozițiilor art. 9 alin. (1) din OUG nr. 116/2023 privind unele măsuri pentru gestionarea și evidențierea veniturilor curente ale bugetului public prin implementarea unor proiecte de digitalizare, începând cu data de 1 ianuarie 2024 s-a înființat, la nivelul instituției, Evidența operativă a veniturilor din digitalizare, care are drept scop evidențierea/urmărirea/ monitorizarea lunară a veniturilor suplimentare rezultate ca urmare a utilizării neconcordanțelor și/sau inadvertențelor identificate prin Sistemul informatic de interes strategic național (SIISN) și a modulelor de valorificare, precum și ca urmare a utilizării profilelor de risc.

Notificările de conformare cuprind riscurile fiscale identificate și se transmit de organele cu atribuții de control, în temeiul prevederilor Legii nr. 207/2015 privind Codul de procedură fiscală, cu modificările și completările ulterioare, în scopul reanalizării de către contribuabili a situației fiscale și, după caz, de a depune sau de a corecta declarațiile fiscale.

În vederea identificării declarațiilor rectificative depuse de contribuabili ca urmare a unei notificări de conformare transmisă de organele fiscale, ANAF a stabilit, prin noul Ordin, ca, în cuprinsul formularelor de declarații de impunere, pentru care este prevăzută și posibilitatea de rectificare a datelor declarate inițial, să fie cuprinsă o căsuță distinctă pentru această situație.

Formularele de declarații fiscale vizate de această modificare sunt:

 formularul 101 „Declarație privind impozitul pe profit”;

▪ formularul 101 Grup fiscal „Declarație consolidată privind impozitul pe profit determinat de grupul fiscal”;

▪ formularul (301) „Decont special de taxă pe valoarea adăugată”;

▪ formularul (307) „Declarație privind sumele rezultate din ajustarea/corecția ajustărilor/regularizarea taxei pe valoarea adăugată”;

▪ formularul (311) „Declarație privind taxa pe valoarea adăugată colectată datorată de către persoanele impozabile al căror cod de înregistrare în scopuri de taxă pe valoarea adăugată a fost anulat conform art. 316 alin. (11) lit. a) – e), lit. g) sau lit. h) din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal”;

▪ formularul 710 „Declarație rectificativă”.

Tot ca urmare a unei notificări de conformare transmisă de organele fiscale, persoana impozabilă înregistrată în scopuri de TVA poate solicita corectarea erorilor materiale din decontul de taxă pe valoarea adăugată.

Pentru a identifica această sursă de venituri, ANAF a modificat OPANAF nr.3604/2015, prin:  aprobarea unui nou formular, „Cerere privind corectarea erorilor materiale din decontul de taxă pe valoarea adăugată„, în care contribuabilul să poată menționa că solicitarea de corectare a erorilor materiale este formulată ca urmare a unei notificări de conformare; ▪ completarea Instrucțiunilor de corectare a erorilor materiale din deconturile de taxă pe valoarea adăugată, astfel încât în formularul ”Decizie de corectare a erorilor materiale din decontul de taxă pe valoarea adăugată” să se înscrie o mențiune referitoare la faptul că solicitarea de corectare a fost formulată ca urmare a unei notificări de conformare.

Continuare

Trending