Rețele sociale

ECONOMIE

Banca Mondială a îmbunătăţit cu 1,1 puncte procentuale estimarea de creştere a economiei României

Radio CECCAR FM

Banca Mondială a îmbunătăţit semnificativ estimarea de creştere a economiei României în 2016, cu 1,1 puncte procentuale, la 5,1%, susţinută de politica fiscală expansionistă şi condiţiile mai favorabile de pe piaţa muncii, potrivit unui raport privind economia Europei şi Asiei Centrale publicat marţi de instituţia financiară, citat de News.ro.

În luna iunie, Banca Mondială se aştepta la o creştere economică de 4%.

Pentru 2017, instituţia financiară prognozează un avans al PIB de 3,8%, cu 0,1 puncte peste ritmul anticipat în iunie, în timp ce pentru 2018 a menţinut estimarea la 3,4%.

În raport se arată că economia românească a avansat cu 5,2% în prima jumătate a acestui an, cel mai rapid ritm după 2008 şi cel mai ridicat din Uniunea Europeană.

”Creşterea a fost alimentată de politica fiscală expansionistă şi de progresele pieţei muncii care, combinate cu sprijinul sporit acordat unor categorii vulnerabile, au contribuit la reducerea sărăciei”, se arată în raport.

Potrivit BM, creşterea economică rămâne solidă în 2016 şi 2017, dar riscurile pentru perspectivă s-au amplificat, ceea ce sugerează că România ar avea de câştigat de pe urma refacerii rezervelor bugetare.

Creşterea economică va rămâne solidă în 2017, când vor fi implementate noi măsuri de relaxare fiscală, inclusiv reducerea TVA la 19%, eliminarea taxei pe construcţiile speciale şi reducerea accizei pe carburanţi.

Inflaţia scăzută şi politica monetară relaxată ar putea ajuta la îmbunătăţirea creditării companiilor, care ar avea un efect pozitiv asupra investiţiilor private.

Totuşi, legea dării în plată a adus incertitudini în cadrul legal al sectorului financiar, cu posibile efecte negative asupra incluziunii financiare, bilanţurilor contabile ale băncilor şi sectorului construcţiilor, fiind probabil să conducă la litigii pentru bănci.

În plus, consumul privat mai mare va amplifica probabil deficitul de cont curent.

Inflaţia va rămâne negativă până la sfârşitul lui 2016, când se va disipa efectul reducerii TVA, potrivit BM. Instituţia prognozează pentru 2016 o inflaţie de -1,5%, pentru 2017 de 1,2%, iar în 2018 de 2,3%.

Raportul menţionează că Banca Naţională a României anticipează o accelerare treptată a inflaţiei spre nivelul de 2%, până la sfârşitul lui 2017.

Deficitul de cont curent va urca la 3,6% în 2017, din cauza cererii puternice pentru importuri, ceea ce va pune capăt, probabil, declinului datoriei externe.

Banca Mondială se aşteaptă la un deficit bugetar de 2,8% din PIB în 2016, precum şi în următorii doi ani, datoria publică urmând să urce la 40,3% în 2017, de la 39,8% în 2015.

Declinul veniturilor bugetare ar putea fi compensat parţial de cheltuielile de capital sub aşteptări, din cauza lipsei unor proiecte suficiente finanţate prin fonduri europene, în perioada 2014-2020.

”Guvernul trebuie să ţină sub control presiunile de cheltuieli şi să îmbunătăţească eficienţa colectării taxelor, pentru a evita să intre în procedură de deficit excesiv”, avertizează raportul.

Există riscuri de încetinire a creşterii, din cauza presiunilor pentru cheltuieli ad-hoc şi de încetinire a reformelor structurale, generate de alegerile din decembrie.

Totuşi, după ani de consolidare fiscală şi creştere economică ridicată, România are o poziţie macroeconomică solidă şi un nivel moderat al datoriei publice.

Pe termen mediu, politica fiscală ar trebui să se reechilibreze, de la stimularea consumului la susţinerea unei creşteri sustenabile, care să înscrie România pe o traiectorie care să o transforme într-o ţară cu venituri ridicate.

Între măsurile structurale care vor ajuta la creşterea capacităţii productive se numără combaterea corupţiei, a calităţii cheltuielilor, consolidarea administraţiei publice şi a companiilor de stat şi simplificarea cadrului de reglementări.

Comisia Europeană a îmbunătăţit la începutul lunii noiembrie estimarea de creştere a economiei României în 2016 cu 1 punct procentual, la 5,2%, potrivit prognozei de toamnă, în care se arată că avansul este susţinut de relaxarea fiscală şi creşterea salariilor. În următorii doi ani, Comisia prognozează că avansul PIB va încetini la 3,9% în 2017 şi la 3,6% în 2018.

FMI a îmbunătăţit la rândul său, în octombrie, estimarea privind creşterea economiei României în 2016 cu 0,8 puncte procentuale, la 5%, iar pentru 2017 anticipează un avans mai ridicat cu 0,2 puncte, la 3,8%, conform ediţiei de toamnă a raportului World Economic Outlook (WEO) al instituţiei financiare.

În septembrie, Comisia Naţională de Prognoză (CNP) a revizuit în urcare, de la 4,2% până la 4,8%, estimarea oficială de creştere economică pentru acest an, după evoluţia mult peste estimări din prima jumătate a acestui an, arată prognoza preliminară de toamnă realizată de instituţie.

ECONOMIE

Modificări la Procedura privind cesiunea creanțelor bugetare datorate de debitorii aflați în procedura insolvenței

Radio CECCAR FM

Prin OPANAF nr. 7045/2024, publicat în Monitorul Oficial nr. 10, din 9 ianuarie 2025, au fost aduse modificări la  OPANAF nr. 1940/2023 pentru aprobarea Procedurii privind cesiunea creanțelor bugetare datorate de debitorii aflați în procedura insolvenței. ANAF menționează, în Referatul de aprobare a actului normativ că, prin adoptarea Legii nr. 113/2020 au fost aduse o serie de modificări la prevederile referitoare la cesiunea creanțelor bugetare, astfel cum sunt reglementate la art. 264^1 din Legea nr. 207/2015 privind Codul de procedură fiscală. În vederea aplicării prevederilor art. 264^1 din Codul de procedură fiscală, a fost aprobat OPANAF nr. 1940/2023 pentru aprobarea Procedurii privind cesiunea creanțelor bugetare datorate de debitorii aflați în procedura insolvenței.

Cesiunea creanțelor bugetare trebuie să se realizeze în baza unei proceduri competitive, ori de câte ori se depune o ofertă în acest sens la organul fiscal.

Ca urmare a aprobării ordinului menționat, au fost primite sesizări cu privire la faptul că o procedură competitivă pentru cesiunea creanțelor bugetare ar trebui să se realizeze similar procedurii de licitație, care, la momentul promovării acestui nou act normativ, se realiza pentru valorificarea bunurilor sechestrate, astfel încât ofertanții să poată suplimenta prețul oferit, în funcție de celelalte oferte depuse. „În fapt, prin organizarea unei proceduri competitive, prin licitație, statul se asigură că maximizează valoarea prețului cesiunii, ca urmare a faptului că participanții la licitație pot majora prețul în funcție de pașii de licitație”, au subliniat inițiatorii, în Referatul de aprobare.

În ceea ce privește negocierea directă, s-a prevăzut ca la stabilirea prețului în cadrul procedurii de cesiune a creanțelor bugetare, organul fiscal să aibă în vedere valoarea cea mai mare dintre prețul oferit de ofertant, dar care nu poate fi mai mic decât prețul de pornire la licitație și valoarea bunurilor sechestrate de către organul fiscal sau ipotecate/gajate în favoarea organului fiscal, stabilită în cadrul procedurii de insolvență.

De asemenea, s-a reglementat că prețul de pornire a cesiunii la licitație se stabilește în funcție de prețul cesiunii și valoarea activelor. Astfel, în situația în care organul fiscal în calitate de creditor bugetar deține, față de debitorii insolvenți, creanțe certe prin garanțiile constituite, acestea se pot vinde la un preț egal sau mai mare decât valoarea creanțelor, asigurându-se în acest mod recuperarea integrală, scopul fiind maximizarea recuperării creanțelor bugetare.

Prin modificarea și completarea OPANAF nr. 1940/2023 s-a urmărit descrierea procedurii competitive, prin licitație, context în care au fost avute în vedere principiile existente pentru vânzarea prin licitație a bunurilor sechestrate.

De asemenea, la promovarea OPANAF nr. 7045/2024 au fost avute în vedere și eventualele propuneri și observații primite din partea organelor fiscale centrale, astfel încât principiile cesiunii creanțelor bugetare să fie în concordanță cu modul de gestionare a dosarelor de insolvență, precum și cu procedura de organizare a licitațiilor ce se derulează de către organele de executare silită.

Continuare

ECONOMIE

Ministerul Finanțelor a planificat împrumuturi de 5,77 miliarde de lei de la bănci, în ianuarie 2025

Radio CECCAR FM

Ministerul Finanțelor (MF) a planificat, în luna ianuarie 2025, împrumuturi de la băncile comerciale în valoare de 5,2 miliarde de lei, la care se poate adăuga suma de 570 milioane de lei prin sesiuni suplimentare de oferte necompetitive, aferente licitațiilor de obligațiuni, informează Agerpres. Suma totală, de 5,77 miliarde de lei, este cu 170 milioane de lei mai mare față de cea care a fost programată în decembrie 2024, de 5,6 miliarde de lei, și va fi destinată refinanțării datoriei publice și finanțării deficitului bugetului de stat.

Conform prospectului publicat în Monitorul Oficial, în data de 13 ianuarie va fi organizată licitație pentru o emisiune de certificate de trezorerie cu discont, în sumă de 600 milioane de lei, cu scadența în 30 iunie 2025, iar în 23 ianuarie pentru o emisiune de 800 milioane lei cu scadența în 26 ianuarie 2026.

De asemenea, pe parcursul lunii ianuarie 2025, vor fi organizate licitații pentru nouă emisiuni de obligațiuni de tip benchmark, cu o valoare totală de 3,8 miliarde lei, urmate a doua zi de o sesiune suplimentară de oferte necompetitive, cu o valoare de 15% din valoarea inițială a emisiunii de obligațiuni (570 milioane de lei în total).

Astfel, au fost programate licitații pentru patru emisiuni de obligațiuni de câte 500 milioane lei, în 9 ianuarie (două), 13 ianuarie și 30 ianuarie, pentru trei emisiuni de 400 milioane lei, în 16 ianuarie (două) și 27 ianuarie, și pentru două emisiuni de 300 milioane le, în 20 ianuarie și 30 ianuarie.

Continuare

ECONOMIE

APIA primește cereri de plată pentru Intervenția DR-06 – Bunăstarea animalelor

Radio CECCAR FM

Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA) informează potențialii beneficiari că, în perioada 9 ianuarie – 10 februarie 2025, pot depune cererile de plată pentru Intervenția DR-06 – Bunăstarea animalelorPachet a) – Plăți în favoarea bunăstării porcinelor și Pachet b) – Plăți în favoarea bunăstării păsărilor, din cadrul Planului Strategic PAC 2023-2027. Potrivit unui comunicat al instituției, completarea și depunerea cererii se face exclusiv electronic de către solicitant prin accesarea site-ului: www.apia.org.ro – secțiunea DR-06 – Bunăstarea animalelor.

Cererile de plată pentru Intervenția DR-06 – Bunăstarea animalelor cuprind angajamentele și informațiile aferente tuturor exploatațiilor autorizate sanitar-veterinar, deținute de un solicitant, indiferent pe raza cărui județ își desfășoară activitatea și se depun însoțite de toate documentele prevăzute în ghidurile solicitantului.

Instrucțiunile pentru depunerea cererilor se regăsesc pe site-ul APIA, iar informațiile necesare pentru acordarea plăților se regăsesc în OMADR nr. 537/2024 și în cuprinsul Ghidurilor informative aprobate pentru cele două pachete, disponibile aici.

Continuare

Trending