Rețele sociale

ECONOMIE

Cinci din zece români se simt obligaţi să cheltuiască bani pentru sărbători

Radio CECCAR FM

Cinci din zece români se simt obligaţi să cheltuiască bani pentru sărbătorile de iarnă, potrivit unui studiu realizat de ING, în care se mai arată că, în 2015, unul din patru români a primit un cadou pe care nu l-a apreciat sau nu i-a plăcut, iar doi din zece români au acumulat datorii în urma cheltuielilor de Crăciun.

ING a realizat un raport denumit „ING International Survey – Christmas 2016” privind percepţia oamenilor despre finanţele persoanelor în perioada sărbătorilor de iarnă.

Cercetarea a fost efectuată pe un eşantion de 13.500 persoane din 14 ţări din Europa, America de Nord şi Australia.

Raportul arată că, în timp ce anul trecut aproximativ 3,7 miliarde euro au fost cheltuiţi pe cadouri neapreciate, cumpărăturile de Crăciun au adus datorii pentru unul din zece europeni.

În această privinţă, România se află în fruntea clasamentului european, cu 19%, aproape de două ori mai mult decât media europeană (10%).

„Deşi tot mai mulţi planifică în avans şi economisesc special pentru Crăciun, există încă persoane ce se îndatorează de dragul familiei şi al prietenilor care, un an mai târziu, nici nu îşi mai amintesc ce cadouri au primit. Consumatorii ar trebui să se gândească la efectele pe termen lung ale cheltuielilor, înainte de a ceda presiunii şi a achiziţiona cadouri scumpe, care s-ar putea să rămână nefolosite”, a declarat economistul ING Group, Ian Bright, citat de News.ro.

De asemenea, studiul arată că aproape unul din şapte europeni (15%) a primit anul trecut cel puţin un cadou pe care nu şi-l dorea, nu i-a plăcut sau nu l-a folosit.

Astfel, au existat cel puţin 81 milioane de cadouri nedorite, fiecare cu o valoare medie de aproximativ 45 euro.

La nivel european, românii (cu 27%) se află pe locul trei în topul celor ce nu au apreciat cadourile primite, pe locul întâi fiind Marea Britanie (29%), urmată îndeaproape de Italia (28%).

Cu toate acestea, europenii au început să îşi planifice mai bine cheltuielile de sărbători, două din cinci persoane (41%) mărturisind că economisesc înainte de Crăciun, faţă de numai 33% în 2015.

Acest lucru indică faptul că oamenii încep să ia decizii financiare mai înţelepte. În medie, cinci din zece români (53%) se simt obligaţi să cheltuie bani de Crăciun, cu 11 puncte procentuale peste media europeană.

La acest capitol, România este depăşite doar de Spania, unde procentul ajunge la 57%.

Rezultatele studiului mai arată că, în Europa, şapte din zece persoane sunt de părere că sărbătorile de Crăciun se concentrează din ce în ce mai mult pe cheltuirea banilor.

Diverse evenimente comerciale, precum Black Friday, contribuie de asemenea la presiunea pe care mulţi o simt, încurajând oamenii să cumpere cadouri care nu vor fi neapărat apreciate.

ING este una dintre cele mai mari 10 bănci din România, aflându-se pe locul şapte la finalul anului 2015 după active, cu o cotă de piaţă de 6,3%.

Banca avea 866.000 de clienţi activi în România la finalul lui 2015. Spre deosebire de celelalte mari bănci din sistemul bancar românesc, ING nu este înregistrată ca bancă în România, ci are statut de sucursală la Bucureşti a ING Bank Amsterdam.

ECONOMIE

Modificări la Procedura privind cesiunea creanțelor bugetare datorate de debitorii aflați în procedura insolvenței

Radio CECCAR FM

Prin OPANAF nr. 7045/2024, publicat în Monitorul Oficial nr. 10, din 9 ianuarie 2025, au fost aduse modificări la  OPANAF nr. 1940/2023 pentru aprobarea Procedurii privind cesiunea creanțelor bugetare datorate de debitorii aflați în procedura insolvenței. ANAF menționează, în Referatul de aprobare a actului normativ că, prin adoptarea Legii nr. 113/2020 au fost aduse o serie de modificări la prevederile referitoare la cesiunea creanțelor bugetare, astfel cum sunt reglementate la art. 264^1 din Legea nr. 207/2015 privind Codul de procedură fiscală. În vederea aplicării prevederilor art. 264^1 din Codul de procedură fiscală, a fost aprobat OPANAF nr. 1940/2023 pentru aprobarea Procedurii privind cesiunea creanțelor bugetare datorate de debitorii aflați în procedura insolvenței.

Cesiunea creanțelor bugetare trebuie să se realizeze în baza unei proceduri competitive, ori de câte ori se depune o ofertă în acest sens la organul fiscal.

Ca urmare a aprobării ordinului menționat, au fost primite sesizări cu privire la faptul că o procedură competitivă pentru cesiunea creanțelor bugetare ar trebui să se realizeze similar procedurii de licitație, care, la momentul promovării acestui nou act normativ, se realiza pentru valorificarea bunurilor sechestrate, astfel încât ofertanții să poată suplimenta prețul oferit, în funcție de celelalte oferte depuse. „În fapt, prin organizarea unei proceduri competitive, prin licitație, statul se asigură că maximizează valoarea prețului cesiunii, ca urmare a faptului că participanții la licitație pot majora prețul în funcție de pașii de licitație”, au subliniat inițiatorii, în Referatul de aprobare.

În ceea ce privește negocierea directă, s-a prevăzut ca la stabilirea prețului în cadrul procedurii de cesiune a creanțelor bugetare, organul fiscal să aibă în vedere valoarea cea mai mare dintre prețul oferit de ofertant, dar care nu poate fi mai mic decât prețul de pornire la licitație și valoarea bunurilor sechestrate de către organul fiscal sau ipotecate/gajate în favoarea organului fiscal, stabilită în cadrul procedurii de insolvență.

De asemenea, s-a reglementat că prețul de pornire a cesiunii la licitație se stabilește în funcție de prețul cesiunii și valoarea activelor. Astfel, în situația în care organul fiscal în calitate de creditor bugetar deține, față de debitorii insolvenți, creanțe certe prin garanțiile constituite, acestea se pot vinde la un preț egal sau mai mare decât valoarea creanțelor, asigurându-se în acest mod recuperarea integrală, scopul fiind maximizarea recuperării creanțelor bugetare.

Prin modificarea și completarea OPANAF nr. 1940/2023 s-a urmărit descrierea procedurii competitive, prin licitație, context în care au fost avute în vedere principiile existente pentru vânzarea prin licitație a bunurilor sechestrate.

De asemenea, la promovarea OPANAF nr. 7045/2024 au fost avute în vedere și eventualele propuneri și observații primite din partea organelor fiscale centrale, astfel încât principiile cesiunii creanțelor bugetare să fie în concordanță cu modul de gestionare a dosarelor de insolvență, precum și cu procedura de organizare a licitațiilor ce se derulează de către organele de executare silită.

Continuare

ECONOMIE

Ministerul Finanțelor a planificat împrumuturi de 5,77 miliarde de lei de la bănci, în ianuarie 2025

Radio CECCAR FM

Ministerul Finanțelor (MF) a planificat, în luna ianuarie 2025, împrumuturi de la băncile comerciale în valoare de 5,2 miliarde de lei, la care se poate adăuga suma de 570 milioane de lei prin sesiuni suplimentare de oferte necompetitive, aferente licitațiilor de obligațiuni, informează Agerpres. Suma totală, de 5,77 miliarde de lei, este cu 170 milioane de lei mai mare față de cea care a fost programată în decembrie 2024, de 5,6 miliarde de lei, și va fi destinată refinanțării datoriei publice și finanțării deficitului bugetului de stat.

Conform prospectului publicat în Monitorul Oficial, în data de 13 ianuarie va fi organizată licitație pentru o emisiune de certificate de trezorerie cu discont, în sumă de 600 milioane de lei, cu scadența în 30 iunie 2025, iar în 23 ianuarie pentru o emisiune de 800 milioane lei cu scadența în 26 ianuarie 2026.

De asemenea, pe parcursul lunii ianuarie 2025, vor fi organizate licitații pentru nouă emisiuni de obligațiuni de tip benchmark, cu o valoare totală de 3,8 miliarde lei, urmate a doua zi de o sesiune suplimentară de oferte necompetitive, cu o valoare de 15% din valoarea inițială a emisiunii de obligațiuni (570 milioane de lei în total).

Astfel, au fost programate licitații pentru patru emisiuni de obligațiuni de câte 500 milioane lei, în 9 ianuarie (două), 13 ianuarie și 30 ianuarie, pentru trei emisiuni de 400 milioane lei, în 16 ianuarie (două) și 27 ianuarie, și pentru două emisiuni de 300 milioane le, în 20 ianuarie și 30 ianuarie.

Continuare

ECONOMIE

APIA primește cereri de plată pentru Intervenția DR-06 – Bunăstarea animalelor

Radio CECCAR FM

Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA) informează potențialii beneficiari că, în perioada 9 ianuarie – 10 februarie 2025, pot depune cererile de plată pentru Intervenția DR-06 – Bunăstarea animalelorPachet a) – Plăți în favoarea bunăstării porcinelor și Pachet b) – Plăți în favoarea bunăstării păsărilor, din cadrul Planului Strategic PAC 2023-2027. Potrivit unui comunicat al instituției, completarea și depunerea cererii se face exclusiv electronic de către solicitant prin accesarea site-ului: www.apia.org.ro – secțiunea DR-06 – Bunăstarea animalelor.

Cererile de plată pentru Intervenția DR-06 – Bunăstarea animalelor cuprind angajamentele și informațiile aferente tuturor exploatațiilor autorizate sanitar-veterinar, deținute de un solicitant, indiferent pe raza cărui județ își desfășoară activitatea și se depun însoțite de toate documentele prevăzute în ghidurile solicitantului.

Instrucțiunile pentru depunerea cererilor se regăsesc pe site-ul APIA, iar informațiile necesare pentru acordarea plăților se regăsesc în OMADR nr. 537/2024 și în cuprinsul Ghidurilor informative aprobate pentru cele două pachete, disponibile aici.

Continuare

Trending