ECONOMIE
Cinci din zece români se simt obligaţi să cheltuiască bani pentru sărbători
Cinci din zece români se simt obligaţi să cheltuiască bani pentru sărbătorile de iarnă, potrivit unui studiu realizat de ING, în care se mai arată că, în 2015, unul din patru români a primit un cadou pe care nu l-a apreciat sau nu i-a plăcut, iar doi din zece români au acumulat datorii în urma cheltuielilor de Crăciun.
ING a realizat un raport denumit „ING International Survey – Christmas 2016” privind percepţia oamenilor despre finanţele persoanelor în perioada sărbătorilor de iarnă.
Cercetarea a fost efectuată pe un eşantion de 13.500 persoane din 14 ţări din Europa, America de Nord şi Australia.
Raportul arată că, în timp ce anul trecut aproximativ 3,7 miliarde euro au fost cheltuiţi pe cadouri neapreciate, cumpărăturile de Crăciun au adus datorii pentru unul din zece europeni.
În această privinţă, România se află în fruntea clasamentului european, cu 19%, aproape de două ori mai mult decât media europeană (10%).
„Deşi tot mai mulţi planifică în avans şi economisesc special pentru Crăciun, există încă persoane ce se îndatorează de dragul familiei şi al prietenilor care, un an mai târziu, nici nu îşi mai amintesc ce cadouri au primit. Consumatorii ar trebui să se gândească la efectele pe termen lung ale cheltuielilor, înainte de a ceda presiunii şi a achiziţiona cadouri scumpe, care s-ar putea să rămână nefolosite”, a declarat economistul ING Group, Ian Bright, citat de News.ro.
De asemenea, studiul arată că aproape unul din şapte europeni (15%) a primit anul trecut cel puţin un cadou pe care nu şi-l dorea, nu i-a plăcut sau nu l-a folosit.
Astfel, au existat cel puţin 81 milioane de cadouri nedorite, fiecare cu o valoare medie de aproximativ 45 euro.
La nivel european, românii (cu 27%) se află pe locul trei în topul celor ce nu au apreciat cadourile primite, pe locul întâi fiind Marea Britanie (29%), urmată îndeaproape de Italia (28%).
Cu toate acestea, europenii au început să îşi planifice mai bine cheltuielile de sărbători, două din cinci persoane (41%) mărturisind că economisesc înainte de Crăciun, faţă de numai 33% în 2015.
Acest lucru indică faptul că oamenii încep să ia decizii financiare mai înţelepte. În medie, cinci din zece români (53%) se simt obligaţi să cheltuie bani de Crăciun, cu 11 puncte procentuale peste media europeană.
La acest capitol, România este depăşite doar de Spania, unde procentul ajunge la 57%.
Rezultatele studiului mai arată că, în Europa, şapte din zece persoane sunt de părere că sărbătorile de Crăciun se concentrează din ce în ce mai mult pe cheltuirea banilor.
Diverse evenimente comerciale, precum Black Friday, contribuie de asemenea la presiunea pe care mulţi o simt, încurajând oamenii să cumpere cadouri care nu vor fi neapărat apreciate.
ING este una dintre cele mai mari 10 bănci din România, aflându-se pe locul şapte la finalul anului 2015 după active, cu o cotă de piaţă de 6,3%.
Banca avea 866.000 de clienţi activi în România la finalul lui 2015. Spre deosebire de celelalte mari bănci din sistemul bancar românesc, ING nu este înregistrată ca bancă în România, ci are statut de sucursală la Bucureşti a ING Bank Amsterdam.
ECONOMIE
MIPE: Modificarea PNRR a fost evaluată pozitiv de Consiliul UE
Astăzi, în cadrul reuniunii consiliului miniștrilor pentru Afaceri Economice și Financiare – ECOFIN, a fost evaluată pozitiv modificarea Planului Național de Redresare și Reziliență al României (PNRR), iar în scurt timp Consiliul Uniunii Europene va emite o noua decizie de punere în aplicare, a anunțat Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene (MIPE), într-un comunicat.
Reprezentanții MIPE precizează, într-un comunicat, că, în forma sa modificată, Planul include și capitolul REPowerEU (Componenta 16) și are o alocare de 28,5 miliarde euro (14,9 miliarde euro sub formă de împrumuturi, 13,6 miliarde euro sub formă de granturi), acoperind 66 de reforme și 111 investiții.
„PNRR, în noua variantă la care am adăugat capitolul REPowerEU, pune accent hotărât pe tranziția către sustenabilitate și energie verde. Este un pas semnificativ către un viitor firesc, ce pornește din conștiința colectivă a românilor, care au înțeles profund importanța sustenabilității și necesitatea unei schimbări. Suntem mai aproape cu 66 de reforme si 111 investiții de o Românie mai modernă, mai curată și aliniată la standardele contemporane, aducând schimbări tangibile în direcția unei societăți dezvoltate și adaptate noilor provocări globale”, a declarat ministrul de resort, Adrian Câciu.
Prin REPowerEU, România va beneficia de fonduri nerambursabile suplimentare în valoare de 1,4 miliarde euro. Capitolul REPowerEU cuprinde două noi reforme și șapte investiții care se axează pe accelerarea producerii de energie verde, pe creșterea eficienței energetice a clădirilor și pe recalificarea și perfecționarea forței de muncă în domeniul generării de energie verde.
Planul modificat al României pune un accent puternic pe tranziția verde, alocând 44,1% (față de 41% în planul inițial) din fondurile disponibile pentru măsuri care sprijină obiectivele climatice. Totodată, crește alocarea fondurilor pentru tranziția digitală a țării, de la 20,5%, la 21,8%.
Planul revizuit include modificările PNRR în urma aplicării articolului 11 alineatul (2) din Regulamentul de instituire a Mecanismului de Redresare și Reziliență, care a condus la diminuarea alocării componentei de grant 2,11 miliarde euro. De asemenea, sunt incluse ajustări generate de creșterea prețurilor la materiale de construcții și întreruperea lanțurilor de aprovizionare.
ECONOMIE
CE: Orientări antitrust pentru acordurile de durabilitate din domeniul agriculturii
Comisia Europeană a adoptat, joi, orientări referitoare la modul de elaborare a acordurilor de durabilitate din domeniul agriculturii, utilizând o nouă excludere de la aplicarea normelor UE în materie de concurență introdusă de recenta reformă a politicii agricole comune, informează un comunicat de presă al Executivului comunitar, citat de Agerpres.
Articolul 101 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene interzice, în general, acordurile dintre întreprinderi care restrâng concurența, cum ar fi acordurile dintre concurenți care duc la prețuri mai mari sau la cantități mai mici. Cu toate acestea, articolul 210a din Regulamentul nr. 1308/2013 de instituire a unei organizări comune a piețelor produselor agricole exclude de la această interdicție anumite acorduri restrictive din sectorul agricol, atunci când acordurile respective sunt indispensabile pentru atingerea standardelor de durabilitate care depășesc normele obligatorii ale UE sau naționale.
„Tranziția către o producție agricolă mai rezilientă și mai durabilă necesită o cooperare consolidată a actorilor din cadrul întregului lanț de aprovizionare, asigurând faptul că fermierii obțin un randament economic echitabil pentru eforturile lor de a asigura un nivel mai durabil al producției decât cel care este obligatoriu în prezent. Noile orientări le oferă îndrumări fermierilor și altor actori din cadrul lanțului de aprovizionare cu privire la modul în care să elaboreze acordurile lor de durabilitate astfel încât să beneficieze de noua excludere de la normele în materie de concurență”, a declarat comisarul pentru Agricultură, Janusz Wojciechowski.
Noile orientări urmăresc să clarifice modul în care operatorii care își desfășoară activitatea în sectorul agroalimentar pot elabora inițiative comune în materie de durabilitate în conformitate cu articolul 210a.
În special, noile orientări definesc domeniul de aplicare al excluderii. Excluderea se referă numai la acordurile dintre diferiți producători agricoli și acordurile dintre producători agricoli și alți actori din lanțul agroalimentar, cum ar fi întreprinderile care furnizează materii prime pentru producția, distribuția, transportul sau ambalarea produsului. Aceasta înseamnă că acordurile încheiate fără a include producătorii agricoli nu pot beneficia de excludere. În plus, acordurile trebuie să se refere întotdeauna la produse agricole.
Noile orientări definesc obiectivele de durabilitate eligibile. Orientările clarifică domeniul de aplicare a obiectivelor de durabilitate care pot fi urmărite prin acorduri. Aceste obiective sunt prevăzute la articolul 210a din Regulamentul OCP și pot fi împărțite în trei categorii: protecția mediului; reducerea utilizării pesticidelor și a rezistenței la antimicrobiene și sănătatea și bunăstarea animalelor. Aceasta înseamnă că acordurile care urmăresc obiective de durabilitate economică și socială (de exemplu, remunerarea echitabilă a fermierilor și a lucrătorilor agricoli) nu intră în domeniul de aplicare a excluderii.
De asemenea, noile orientări stabilesc cerințe pentru standardele de durabilitate. Pentru a beneficia de excludere, părțile trebuie să convină asupra adoptării unui standard de durabilitate care să fie mai ridicat decât standardele obligatorii în temeiul legislației UE sau al legislației naționale, chiar dacă doar în mod marginal. Astfel de acorduri ar trebui să fie indispensabile pentru atingerea standardului de durabilitate.
Noile orientări explică faptul că acordurile de durabilitate pot include orice tip de restrângere a concurenței, cu condiția ca restricția să fie indispensabilă pentru atingerea unui standard de durabilitate. Orientările detaliază modul în care se poate evalua în practică dacă o anumită restrângere a concurenței este indispensabilă. De exemplu, operatorii pot conveni asupra unor plăți către producători menite să acopere costurile suplimentare, precum și asupra unui stimulent monetar pentru ca producătorii să își asume riscul aferent adoptării standardului. Se consideră că excluderea bunurilor sau a operatorilor din alte state membre nu este, în principiu, indispensabilă pentru atingerea unui standard de durabilitate.
Noile orientări definesc domeniul de aplicare a intervenției ex post a autorităților din domeniul concurenței. Orientările explică faptul că, în cazurile în care punerea în aplicare a unui acord de durabilitate conduce, printre altele, la prețuri de consum nerezonabile sau la eliminarea de pe piață a unui produs pentru care există o cerere semnificativă din partea consumatorilor, autoritățile din domeniul concurenței pot interveni și pot solicita încetarea sau modificarea acordurilor de durabilitate.
Orientările vor intra în vigoare după publicarea lor în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene. Operatorii care au încheiat deja acorduri de durabilitate sunt invitați să le alinieze la orientările Comisiei. Operatorii pot solicita un aviz din partea Comisiei cu privire la compatibilitatea acestora cu normele UE în materie de concurență începând cu 8 decembrie 2023.
ECONOMIE
AFIR anunță lansarea canalului oficial de WhatsApp al instituției, destinat publicului
Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale (AFIR) anunță lansarea canalului oficial de WhatsApp al instituției, destinat publicului, o nouă și eficientă modalitate de comunicare și colaborare cu Agenția.
„Acest canal va fi un loc unde veți primi informații de ultimă oră, știri de presă, precum și oportunități de interacțiune pentru orice informații suplimentare sau clarificări. De ce ar trebui să vă alăturați canalului nostru: ▪ rapiditate: actualizări instant și informații esențiale la îndemâna dvs.; ▪ acces exclusiv: oportunitatea de a fi la curent cu cele mai recente noutăți și informații de presă privind derularea fondurilor nerambursabile acordate proiectelor de investiții din agricultură și pentru dezvoltarea mediului rural; ▪ conținut verificat și oficial”, se menționează într-un comunicat transmis de AFIR.
Pentru a urmări canalul oficial de WhatsApp al AFIR, cei interesați trebuie să acceseze de pe telefon link-ul de mai jos: https://whatsapp.com/channel/0029VaAdKx0KgsNudHQFyg1o.
„Ne-am bucura să vă alăturați nouă pentru a beneficia de toate avantajele pe care le oferă acest canal de comunicare”, menționează reprezentanții AFIR.
-
ECONOMIEacum 11 ore
Acord cu privire la 90% din schimbările planificate pentru regulile fiscale ale UE
-
PROFESIA CONTABILĂacum o zi
Masă rotundă privind viitorul profesiei contabile
-
ECONOMIEacum 11 ore
Malta, Croația și România, cele mai mari creșteri economice anuale din UE, în trimestrul 3
-
ECONOMIEacum 11 ore
CE: Orientări antitrust pentru acordurile de durabilitate din domeniul agriculturii
-
PROFESIA CONTABILĂacum o zi
Noutăți fiscale europene din buletinul de știri ETAF – 6 decembrie 2023
-
ECONOMIEacum o zi
Modificări la Legea concurenței
-
ECONOMIEacum 3 zile
Noi postări ce promovează false oportunități de investiții vizează utilizatori din România
-
ECONOMIEacum 11 ore
AFIR anunță lansarea canalului oficial de WhatsApp al instituției, destinat publicului