ECONOMIE
Cota obligatorie de energie din surse regenerabile va fi în 2017 de 8,3% din consumul brut de energie
Cota obligatorie de energie electrică produsă din surse regenerabile de energie, care beneficiază de sistemul de promovare prin certificate verzi, va fi anul viitor în procent de 8,3% din consumul final brut de energie electrică, potrivit unui proiect de Hotărâre publicat luni în dezbatere de Ministerul Energiei. Proiectul de act normativ va fi supus avizului Consiliului Concurenţei şi al Consiliului Legislativ.
Nivelul cotei anuale obligatorii de energie electrică produsă din surse regenerabile de energie pentru anul 2017 a fost stabilit în baza comunicării ANRE, precizează proiectul de act normativ citat de News.ro.
“Cota obligatorie de energie electrică produsă din surse regenerabile de energie, care beneficiază de sistemul de promovare prin certificate verzi pentru anul 2017, calculată şi comunicată oficial de ANRE, este de 8,3% din consumul final brut de energie electrică aferent anului 2017, cu amendamentul că nivelul cantității de energie electrică exceptată a marilor consumatori electro-intensivi, în conformitate cu acordurile de exceptare emise şi a celor în curs de emitere nu a fost luat în calcul”, se arată în nota de fundamentare a documentului.
Astfel, în calculele Autorităţii Naţionale de Reglementare în domeniul Energiei (ANRE) nu s-a ţinut seama de nivelul cantității de energie electrică exceptată a marilor consumatori electro-intensivi, în conformitate cu acordurile de exceptare emise pe parcursul anului 2015 şi a celor în curs de emitere în perioada 2016-2017.
“În cazul în care se iau în considerare cantitățile de energie electrică exceptate de la obligaţia de achiziție a certificatelor verzi, impactul certificatelor verzi în factura consumatorilor finali va creşte pentru consumatorii finali neexceptați cu valori cuprinse între 42 lei/MWh şi 43 lei/MWh, valori corespunzătoare unor consumuri exceptate între 8.000 şi 9.000 GWh”, se menţionează în proiect.
ANRE a informat Guvernul, încă din 30 iunie 2015, cu privire la cota anuală obligatorie de energie electrică produsă din surse regenerabile de energie, care beneficiază de sistemul de promovare prin certificate verzi pentru anul 2016, la nivelul de 12,15%.
Noua cotă a fost calculată şi ţinând cont de calendarul punerilor în funcțiune de noi capacităţi de energie electrică din surse regenerabile de energie.
O altă ipoteză de care s-a ţinut cont este impactul certificatelor verzi în factura consumatorului final de energie electrică, care se menţine constant la nivelul celui considerat pentru anul 2016, respectiv de 35 lei/MWh, “având în vedere că ponderea energiei din surse regenerabile din cel mai recent an raportat (2014) are cel puţin valoarea stabilită în traiectoria orientativă pentru anul 2014”.
Capacitatea electrică estimată instalată în unităţi de producţie din surse regenerabile de energie în perioada iunie – decembrie a anului 2016 este de circa 574 MW.
Conform prevederilor Legii nr. 220/2008, accesul în schema de sprijin se încheie la 31 decembrie 2016, de aceea pentru anul 2017 nu sunt luate în calcul noi capacităţi de producere a energiei din surse regenerabile, astfel se estimează că schema va sprijini o capacitate instalată la sfârşitul anului 2016 de circa 5.292 MW.
România a atins deja în anul 2014 ţinta obligatorie naţională privind ponderea energiei regenerabile în consumul intern de energie stabilită de Directiva 2009/28/CE pentru anul 2020, respectiv 24%.
În 2014, ponderea energiei regenerabile în consumul intern brut al României era de 24,86%.
“Prin prevederile normative propuse se asigură toate condiţiile pentru menţinerea nivelului ţintei la care România s-a angajat”, mai arată documentul.
Autorii proiectului subliniază totodată că acordarea certificatelor verzi producătorilor de energie din surse regenerabile “trebuie să se realizeze cu respectarea condițiilor impuse prin actele de reglementare din domeniul protecției mediului şi gospodăririi apelor”.
ECONOMIE
MF propune modificarea alineatului (4) al articolului 4 din Codul fiscal
Ministerul Finanțelor (MF) a elaborat un proiect de OUG pentru modificarea alineatului (4) al articolului 4 din Legea nr.227/2015 privind Codul fiscal, document prin care se propune modificarea dispozițiilor Codului fiscal în sensul flexibilizării condițiilor actuale din Codul fiscal care restricționează posibilitatea introducerii de impozite, taxe sau contribuții obligatorii noi, majorarea celor existente, eliminării sau reducerii facilităților existente, a căror intrare în vigoare să fie prevăzută la termene mai scurte de 6 luni de la publicarea în Monitorul Oficial.
În acest sens, noul proiect – publicat pe site-ul MF pentru consultare – are în vedere introducerea unei excepții de la regulile actuale prevăzute la art. 4 din Codul fiscal, conform căreia, în situații extraordinare de procedură de deficit bugetar excesiv constatate potrivit Tratatelor Uniunii Europene și a regulamentelor subsidiare agreate la nivel european, să poată fi efectuate modificări și/sau completări ale Legii nr. 227/2015, prin care se introduc impozite, taxe sau contribuții obligatorii noi, se majorează cele existente, se elimină sau se reduc facilități existente, cu intrare în vigoare la termene mai scurte de 6 luni de la publicarea în Monitorul Oficial al României, Partea I.
ECONOMIE
Modificări la procedura aplicabilă în cazurile în care este necesară o amânare a determinării definitive a valorii în vamă
Astăzi a fost publicată, în Monitorul Oficial nr.847/20.09.2023, HG nr. 849/2023 pentru modificarea HG nr. 973/2006 privind procedura aplicabilă în cazurile în care este necesară o amânare a determinării definitive a valorii în vamă, act normativ care vizează alinierea legislației vamale naționale de profil cu legislația vamală unională în vigoare și creează coerență și predictibilitate legislativă.
Noua Hotărâre de Guvern modifică prevederile HG nr. 973/2006 în concordanță cu prevederile Regulamentului (UE) nr. 952/2013 al Parlamentului European și al Consiliului de stabilire a Codului vamal al Uniunii, Regulamentului de punere în aplicare (UE) 2015/2447 al Comisiei de stabilire a unor norme pentru punerea în aplicare a anumitor dispoziții din Regulamentul (UE) nr. 952/2013 al Parlamentului European și al Consiliului de stabilire a Codului vamal al Uniunii, OUG nr. 96/2020 pentru modificarea Legii nr. 86/2006 privind Codul vamal al României, precum și cu prevederile Legii nr. 207/2015 privind Codul de procedură fiscală.
Inițiatorii menționează în Nota de fundamentare a actului normativ, că, în ceea ce privește constituirea unei garanții suficiente care să asigure încasarea taxelor la import și a altor taxe și impozite datorate bugetului de stat, potrivit legii, în cadrul operațiunilor vamale, se va suplini vidul creat prin abrogarea articolelor 215, 216 și 221 din Legea nr. 86/2006 privind Codul vamal al României, cu modificările și completările ulterioare, cu art. 90 alin. (1), art. 92 și 93 din Regulamentul (UE) nr. 952/2013 al Parlamentului European și al Consiliului de stabilire a Codului vamal al Uniunii, cu modificările și completările ulterioare.
De asemenea, MF precizează că pentru a identifica importurile care prezintă un risc important de subevaluare, România trebuie să țină cont și de jurisprudența Curții de Justiție a Uniunii Europene, cu precădere hotărârile pronunțate în cauza C-187/21- FAWKES Kft.v Nemzeti Adó- és Vámhivatal Fellebbviteli Igazgatósága, respectiv cauza C213/2019 – Comisia Europeană împotriva Regatului Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord, iar actul normativ publicat astăzi în Monitorul Oficial are în vedere și aceste aspecte.
ECONOMIE
BNR atrage atenția asupra unui atac de tip spoofing (utilizarea frauduloasă a numărului de telefon)
Banca Națională a României (BNR) anunță că a primit o serie de sesizări care semnalau utilizarea numerelor de contact telefonice indicate pe pagina website a BNR (0213130410 sau 0213152750) de către persoane care pretindeau că vorbesc din partea BNR, în legătură cu presupuse împrumuturi online făcute pe numele celor apelați.
Se solicitau date personale, sub diverse pretexte (confirmarea unor cereri de împrumut, ștergerea împrumutului din sistem, date de card etc., în funcție de răspunsurile date de cel contactat).
„Atragem atenția că aceste apeluri nu au fost inițiate din rețeaua telefonică a BNR și reiterăm faptul că Banca Națională a României, în calitatea sa de bancă centrală a țării, îndeplinește atribuții reglementate expres de Legea nr. 312/2004 privind Statutul Băncii Naționale a României, și nu este abilitată să ofere populației produse sau servicii de creditare.
Este important să nu se dea curs solicitărilor de acest tip, venite din partea unor persoane care pretind că sunt salariați sau reprezentanți ai BNR și care invocă pretinse împrumuturi solicitate/aprobate/acordate de BNR, și solicită date sau documente cu caracter personal sau transferuri de bani în diferite scopuri”, se menționează în comunicatul băncii centrale.
Totodată, BNR a sesizat poliția în legătură cu utilizarea frauduloasă a numerelor de telefon și a numelui BNR.
-
ÎNREGISTRĂRIacum 4 zile
Economia la bani mărunți – Ediția din 14.09.2023
-
ECONOMIEacum 3 zile
MF a lansat în dezbatere publică proiectul de Lege privind noile măsuri fiscal-bugetare
-
ECONOMIEacum 3 zile
Modificări la Procedura de anulare a obligațiilor de plată accesorii
-
ÎNREGISTRĂRIacum 2 zile
Economia la bani mărunți – Ediția din 19.09.2023
-
ÎNREGISTRĂRIacum 10 ore
Economia la bani mărunți – Ediția din 21.09.2023
-
ECONOMIEacum 2 zile
Modificări la procedura aplicabilă în cazurile în care este necesară o amânare a determinării definitive a valorii în vamă
-
ECONOMIEacum 4 zile
Comisia Europeană a emis propunerea BEFIT și Pachetul de sprijin pentru IMM-uri
-
ECONOMIEacum 4 zile
UE a înregistrat în primele șapte luni un deficit al balanței comerciale de 10,2 miliarde euro