ECONOMIE
Detalii despre bugetul pe 2017, aprobat de Guvern
Guvernul a aprobat, marţi seară, proiectul bugetului de stat pe 2017, care prevede alocarea a 16,3 miliarde lei, echivalent cu 2% din produsul intern brut (PIB), pentru Apărare, precum şi a 39,4 miliarde lei pentru investiţii finanţate de la buget, potrivit declaraţiilor ministrului Finanţelor, Viorel Ştefan.
Potrivit Guvernului, Bugetul pe 2017 prevede următoarele alocări de fonduri:
Sănătate
33,8 miliarde de lei – 4,15% din PIB, mai mult cu 3,5 miliarde lei decât în 2016; la aceasta sumă se adauga 3,9 miliarde lei, credite de angajament
Principalele obiective finanţate:
Alocarea a 700 milioane de lei suplimentar pentru medicamente compensate şi gratuite
Construcţia de spitale regionale şi dotarea fiecărui spital judeţean cu un Computer-Tomograf
Achiziţionarea vaccinurilor obligatorii pentru copii (774 milioane de lei)
Dotarea a şapte spitale cu acceleratoare liniare pentru tratarea cancerului
Finanţarea majorării cu 15% a salariilor din sistemul sanitar
Educaţie
25,02 miliarde de lei – 3,1% din PIB, mai mult cu 3,3 miliarde lei decât în 2016; la aceasta sumă se adauga 579,9 milioane lei, credite de angajament
Principalele obiective finanţate:
Finanţarea majorării cu 15% a salariilor din învăţământ
Demararea programului ”Masă caldă” pentru 29.695 de elevi din 50 de şcoli
Finalizarea a 15 grădiniţe şi 12 şcoli (48 mil. lei) – după cum veţi vedea, în bugetul ministerului dezvoltării există finanţare pentru construcţia a 2.000 de şcoli şi a 2.500 de creşe şi grădiniţe
Muncă şi protecţie socială
79,7 miliarde de lei – 9,8% din PIB, mai mult cu 6,36 miliarde decât în 2016
Principalele obiective finanţate:
Creşterea salariului minim la 1.450 lei, de la 1 februarie
Creşterea pensiei minime la 520 de lei, de la 1 martie
Majorarea valorii punctului de pensie la 1.000 de lei, de la 1 iulie
Programul ”Prima Chirie” (18 mil. lei)
Programul ”Primul Salariu”
Ministerul Transporturilor
13,76 miliarde de lei – 1,69% din PIB, mai mult cu 5,18 miliarde (60%) decât în 2016
Creditele de angajament totalizează 4,9 miliarde, astfel că suma totală alocată este de 18,66 miliarde de lei – 2,3% din PIB
Principalele obiective finanţate:
Finalizarea a 62,5 km din secţiunea de autostradă Lugoj-Deva
Finalizarea a 28,7 km din secţiunea de autostradă Sebeş-Turda
Finalizarea variantelor ocolitoare din Târgu Jiu, Târgu Mureş, Caracal, Braşov şi modernizarea centurii municipiului Bucureşti între A1 şi DN7
Finalizarea magistralei 4 de metrou Bucureşti (325 mil. lei)
Finalizarea reabilitării a 272 km de drumuri naţionale (DN5, DN18, DN56, DN66, DN76)
Finalizarea lucrărilor de infrastructură pe podurile Cernavodă şi Borcea (37 mil. lei)
Asigurarea gratuităţii transportului CFR pentru studenţi
Ministerul Dezvoltării Regionale şi Fondurilor Europene
6,9 miliarde de lei – 0,85% din PIB, mai puţin cu 1,40 miliarde decât în 2016
Creditele de angajament totalizează 30 miliarde, astfel că suma totală alocată este de 36,85 miliarde de lei – 4,5% din PIB
Principalele obiective finanţate:
Contractarea construirii a 2.500 de creşe şi grădiniţe şi 2.000 de şcoli
Asigurarea apei curente, canalizării, drumurilor, serviciilor medicale şi educative în mediul rural, prin Programul naţional pentru dezvoltare locală
Construirea a 30 de cămine studenţeşti
Demararea contrucţiei pentru 2.769 apartamente (70 blocuri de locuinţe), dintre care 850 se finalizează în 2017
Ministerul Agriculturii
17,4 miliarde de lei – 2,1% din PIB, mai mult cu 8 miliarde decât în 2016
Creditele de angajament totalizează 10,1 miliarde, astfel că suma totală alocată este de 27,13 miliarde de lei – 3,3% din PIB
Principalele obiective finanţate:
Plata tuturor subvenţiilor cuvenite în 2017 (2,2 mld. lei)
Programul naţional de irigaţii (inclusiv apa necesară – 45 mil. lei)
Ministerul Energiei
467 milioane de lei – 0,057% din PIB, mai puţin cu 210 milioane decât în 2016
Principalele obiective finanţate:
Reabilitarea şi modernizarea blocului 4 de la Rovinari, Complexul Energetic Oltenia (61 mil. lei)
Reabilitarea şi modernizarea blocului 7 de la Işalniţa, Complexul Energetic Oltenia (33 mil. lei)
Realizarea Ciclului combinat cu turbine pe gaz de la Iernut, Romgaz (391 mil. lei)
Revitalizarea producţiei de Lignit de la Jilt Sud şi Roşia de Jiu (14,5 mil. lei)
Ministerul Economiei
302 milioane de lei – 0,037% din PIB, mai mult cu 119 milioane decât în 2016
Principalele obiective finanţate:
Finanţarea programului naţional de cercetare geologică, menit a descoperi noi zăcăminte (5 mil. lei)
Centre de consultanţă şi informare (2,5 mil. lei)
Dublarea investiţiilor în industria de apărare (20 mil. lei)
Ministerul Apărării Naţionale
16,3 miliarde de lei – 2% din PIB, mai mult cu 5,71 miliarde (52%) decât în 2016
Principalele obiective finanţate:
Finanţarea programelor necesare respectării angajamentelor strategice asumate ca membru al NATO
Ministerul Afacerilor Interne
11,29 miliarde de lei – 1,38% din PIB, mai puţin cu 389 milioane decât în 2016
Principalele obiective finanţate:
Achiziţionarea a 167 de autospeciale şi 47 contaniere pentru intervenţii (140,3 mil. lei)
Modernizarea a 26 sedii (pompieri, poliţie, jandarmi, poliţie de frontieră) (65 mil. lei)
Reabilitarea a 11 centre de reţinere şi arest preventiv (35 mil. lei)
Ministerul Afacerilor Externe
779 milioane de lei – 0,096% din PIB, mai mult cu 2 milioane decât în 2016
Principalele obiective finanţate:
Pregătirea preşedinţiei României a UE din 2019 (14,37 mil. lei + credite de angajament de 89,5 mil. lei)
Deschiderea a trei noi consulate generale (Salzburg-Austria, Haifa-Israel, Melbourne-Australia)
Modernizarea de sedii misiuni diplomatice/oficii consulare
Ministerul Justiţiei
3,18 miliarde de lei – 0,39% din PIB, mai mult cu 126 milioane decât în 2016
Principalele obiective finanţate:
Reabilitarea penitenciarelor şi îmbunătăţirea condiţiilor de detenţie (15,3 mil. lei)
Creşterea cu 50% a alocaţiei de hrană a deţinuţilor, de la 1 februarie (20 mil. lei)
Ministerul pentru Mediul de Afaceri, Comerţ şi Antreprenoriat
765 milioane de lei – 0,093% din PIB, mai mult cu 593 milioane decât în 2016
Creditele de angajament totalizează 1,2 miliarde, astfel că suma totală alocată este de 1,99 miliarde de lei – 0,24% din PIB
Principalele obiective finanţate:
Programul Start-up Nation (10.000 start-up-uri, 20.000 noi locuri de muncă)
Organizarea a opt târguri interne cu 4.000 de participanţi, cu decontarea cheltuielilor
Asigurarea participării României la 40 de târguri internaţionale (24 mil. lei) şi decontarea participării la târguri pentru 500 IMM-uri
Ministerul Mediului
471 milioane de lei – 0,057% din PIB, mai mult cu 73 milioane decât în 2016
Principalele obiective finanţate:
Continuarea programelor Rabla, Casa Verde, etc.
Împădurire şi realizarea de perdele forestiere
Dotare şi conştientizare privind colectarea selectivă a deşeurilor
Ministerul Apelor şi Pădurilor
347 milioane de lei – 0,042% din PIB, mai mult cu 95 milioane decât în 2016
Principalele obiective finanţate:
Împădurirea a minim 5.000 ha
Corectarea torenţilor prin consolidări de maluri
Programul ”Tai un copac, plantezi doi!”
Ministerul Tineretului şi Sportului
432 milioane de lei – 0,03% din PIB, mai puţin cu 20 milioane decât în 2016
Principalele finanţări:
Finanţarea Campionatului European de Gimnastică Artistică de la Cluj-Napoca (6,5 mil. lei)
Finanţarea Campionatului European de Baschet de la Cluj-Napoca (5,5 mil. lei)
Programul ”România în mişcare” (1 mil. lei)
Ministerul Turismului
80 milioane de lei – 0,01% din PIB, mai mult cu 31 milioane (63%) decât în 2016
Principalele obiective finanţate:
Finalizarea unor domenii schiabile (Straja, Câmpulung Moldovenesc, Voineasa) (23 mil. lei)
Finalizarea investiţiilor în centrele de tratament de la Borsec şi Govora (2 mil. lei)
Dublarea alocării financiare pentru marketing şi promovare turistică a României
Ministerul Culturii şi Identităţii Naţionale
766 milioane de lei – 0,094% din PIB, mai mult cu 259 milioane decât în 2016
Principalele obiective finanţate:
Finanţarea majorării salariilor din instituţiile de spectacole
Reabilitarea ”Muzeului ţăranului român”
Finanţarea festivalului internaţional de muzică clasică ”George Enescu” şi a festivalului internaţional de teatru de la Sibiu
Ministerul Cercetării şi Inovării
1,76 miliarde de lei – 0,22% din PIB, mai mult cu 22 milioane decât în 2016
Creditele de angajament totalizează 487 milioane, astfel că suma totală alocată este de 2,21 miliarde de lei – 0,27% din PIB
Principalele obiective finanţate:
Realizarea unui reactor de generaţia 4 în cadrul proiectului ”Alfred”, care va crea 2.300 noi locuri de muncă
Finanţarea proiectului ELI – laser de mare putere şi dezvoltarea zonei Laser Valley
Ministerul Comunicaţiilor
510 milioane de lei – 0,06% din PIB, mai mult cu 483 milioane decât în 2016
Principalele obiective finanţate:
Programul RO-NET (acoperirea broadband) (292 mil. lei)
Capitalizarea Poştei Române (170 mil. lei)
Ministerul Românilor de Pretutindeni
19,2 milioane de lei – 0,002% din PIB, mai mult cu 5,24 milioane decât suma alocată în 2016 pentru acest domeniu
Principalele obiective finanţate:
Cursuri de limba română pentru membri ai comunităţilor istorice (4 mil. lei)
Centre de informare
Ministerul pentru Dialog Social
11,7 milioane de lei – 0,001% din PIB, mai mult cu 7,19 milioane (159%) decât suma alocată în 2016 pentru acest domeniu
Principalele obiective finanţate:
Transparentizarea deciziilor în cadrul administraţiilor publice locale
Ministerul pentru Relaţia cu Parlamentul
7,32 milioane de lei – 0,0009% din PIB, mai mult cu 1,13 milioane (18%) decât suma alocată în 2016 pentru acest domeniu
Principalele obiective finanţate:
Creşterea gradului de implementare a tehnologiei IT&C pentru îmbunătăţirea fluxurilor comunicaţionale intra- şi interinstituţionale
Ministerul Finanţelor
3,26 miliarde de lei – 0,39% din PIB, mai puţin cu 105 milioane decât în 2016
Proiectul de buget pentru 2017 a fost fundamentat pe un cadru macroeconomic cu o valoare a PIB de 815,20 mld. de lei, o creştere economică de 5,2%, în condiţiile ratei inflaţiei de 1,4%, a unui câştig mediu salarial net de 2.274 lei şi un curs mediu al euro de 4,46 lei.
Veniturile bugetare proiectate pentru 2017 reprezintă 31,2% din PIB, fiind estimate la 254,717 mld. de lei.
Cheltuielile bugetare sunt estimate la 278, 817 mld. de lei, ceea ce reprezintă 34,2% din PIB.
Deficitul bugetar (cash) este estimat la 2,96% din PIB, în timp ce deficitul ESA este de 2,98% din PIB, cu încadrare în ţinta de deficit bugetar de sub 3% din PIB, potrivit Tratatului de la Maastricht.
Datoria guvernamentală, calculată conform metodologiei UE, este estimată la 37,7% din PIB, la un nivel sustenabil de sub 40% din PIB.
ECONOMIE
Ministerul Finanțelor propune modernizarea sistemului caselor de marcat: bon fiscal digital, cod QR și reducerea birocrației pentru firme
Ministerul Finanțelor (MF) propune un nou pachet de măsuri pentru modernizarea sistemului aparatelor de marcat electronice fiscale, în vederea creșterii transparenței, digitalizării și reducerii sarcinilor administrative pentru mediul de afaceri. Potrivit unui comunicat al instituției, pin proiectul de HG se propune actualizarea normelor privind utilizarea aparatelor de marcat electronice fiscale, aducând schimbări care vizează simplificarea procedurilor pentru mediul de afaceri, în linie cu noile reglementări privind e-Factura și digitalizarea ANAF.
„Prin acest proiect, transformăm bonul fiscal dintr-un simplu document tipărit într-un instrument digital, inteligent, care oferă transparență, siguranță și acces rapid la informații. Introducerea codului QR și a identificatorilor unici și transmiterea datelor către ANAF nu sunt doar măsuri tehnice, sunt pași esențiali către un sistem fiscal mai corect și mai eficient. În același timp, am avut în vedere nevoile reale ale mediului de afaceri. Știm că fiecare drum în plus, fiecare procedură redundantă înseamnă timp pierdut și costuri suplimentare. De aceea, simplificăm procesele, eliminăm obligații administrative inutile și reducem interacțiunile birocratice acolo unde nu mai sunt justificate”, a declarat ministrul de resort Alexandru Nazare, citat în comunicat.
Pentru a permite o tranziție eficientă, proiectul stabilește un termen clar de implementare: operatorii economici vor avea la dispoziție perioada până la 1 noiembrie 2026, pentru a-și adapta sistemele și pentru a transmite noile date către ANAF.
Principalele schimbări propuse sunt următoarele:
▪ Bon fiscal modernizat și digitalizat. Acesta nu va mai fi doar o dovadă tipărită a unei tranzacții, ci un document modern, care va include elemente suplimentare precum codul QR, data și ora emiterii sau un număr unic de identificare. Mai mult, la cererea clientului, bonul va putea conține și codul de identificare fiscală al beneficiarului;
▪ Aliniere la digitalizarea fiscală (e-Factura și sisteme ANAF). Noile reguli urmăresc integrarea completă a aparatelor de marcat în ecosistemul digital fiscal, prin: actualizarea structurii fișierelor XML transmise către ANAF, corelarea cu sistemele naționale de monitorizare fiscală;
▪ Simplificarea relației dintre firme și ANAF: păstrarea unui singur punct de interacțiune administrativă și reducerea birocrației și a costurilor operaționale pentru firme;
▪ Flexibilitate pentru plățile cu cardul. Bonul fiscal nu va mai fi obligatoriu în format tipărit pentru plățile cu cardul, acesta va putea fi generat electronic și oferit la cererea clientului;
▪ Actualizarea codurilor CAEN. Adaptarea legislației la noua clasificare CAEN Rev. 3, pentru a reflecta realitatea economică actuală;
▪ Reducerea termenelor de păstrare pentru registrul special, rapoartele fiscale Z și memoria fiscală, de la 10 ani la 5 ani.
„Prin aceste măsuri, Ministerul Finanțelor urmărește nu doar modernizarea unui sistem tehnic, ci și îmbunătățirea modului de interacțiune dintre stat și mediul economic, în direcția creșterii transparenței, eficienței și orientării către nevoile contribuabililor”, subliniază reprezentanții MF.
ECONOMIE
Modificări la formularele de înregistrare fiscală a contribuabililor
Prin OPANAF nr. 411/2026, publicat în Monitorul Oficial nr. 260 din 1 aprilie 2026, Agenția Națională de Administrare Fiscală (ANAF) a operat modificări la OPANAF nr.1699/2021 pentru aprobarea formularelor de înregistrare fiscală a contribuabililor și a tipurilor de obligații fiscale care formează vectorul fiscal.
După cum se știe, prin Legea nr.245/2025 au fost modificate prevederile art.32 alin. (7) din Legea nr.273/2006 privind finanțele publice locale, cu modificările și completările ulterioare. Potrivit Referatului de aprobare a noului act normativ, această modificare legislativă impune corelarea instrucțiunilor de completare a formularului (060) „Declarație de înregistrare fiscală/Declarație de mențiuni/Declarație de radiere pentru sediile secundare”, aprobat prin OPANAF nr. 1699/2021 privind aprobarea formularelor de înregistrare fiscală a contribuabililor și a tipurilor de obligații fiscale care formează vectorul fiscal, cu modificările și completările ulterioare, cu noile prevederi legale.
De asemenea, din considerente de administrare fiscală, au fost necesare modificări ale modelului și conținutului unor formulare, precum și ale instrucțiunilor de completare a altor formulare, aprobate prin OPANAF nr. 1699/2021, după cum urmează:
♦ completarea formularelor „Certificat de înregistrare fiscală” și „Certificat de înregistrare în scopuri de TVA” pentru a asigura completarea corectă a datelor de identificare a contribuabililor nerezidenți, care sunt subiecți ai unui raport juridic fiscal și care, potrivit prevederilor Legii nr.207/2015 privind Codul de procedură fiscală, nu au pe teritoriul României domiciliu fiscal.
Ca urmare, în aceste formulare a fost completată sintagma „Domiciliul fiscal” cu varianta „Adresa din țara de rezidență”.
♦ în vederea eliminării erorilor de completare a formularului 060, în instrucțiunile de completare a formularului s-a stabilit o regulă pentru completarea rândului „Denumire” sediu secundar, și anume: denumirea contribuabilului care a înființat sediul secundar, urmată de sintagma „sediu secundar”.
Totodată, în vederea creării posibilității emiterii și în format electronic a Certificatului de înregistrare fiscală și comunicării acestuia prin mijloace electronice de transmitere la distanță, în cazul contribuabililor înrolați în „Spațiul Privat Virtual”, a fost necesară modificarea caracteristicilor de tipărire/editare, a modului de difuzare, de utilizare și de păstrare a formularului „Certificat de înregistrare fiscală”, aprobate prin anexa nr.13 din OPANAF nr.1699/2021.
Prin urmare, s-a stabilit ca certificatul de înregistrare fiscală să poată fi emis fie în format letric, fie în format electronic. Certificatul de înregistrare fiscală emis în format electronic va fi comunicat contribuabililor exclusiv prin serviciul „Spațiul Privat Virtual”, potrivit procedurii de comunicare prin mijloace electronice de transmitere la distanță între organul fiscal central și contribuabili, atât în cazul înregistrării fiscale a unui sediu secundar, cât și în cazul modificărilor intervenite în datele declarate inițial și înscrise în certificatul de înregistrare fiscală.
În acest context, prin OPANAF nr. 411/2026 a fost modificat OPANAF nr.1699/2021 pentru aprobarea formularelor de înregistrare fiscală a contribuabililor și a tipurilor de obligații fiscale care formează vectorul fiscal, cu modificările și completările ulterioare, astfel:
▪ modificarea instrucțiunilor de completare a formularului (060) „Declarație de înregistrare fiscală/Declarație de mențiuni/Declarație de radiere pentru sediile secundare”;
▪ modificarea anexei nr.11 „Certificat de înregistrare în scopuri de TVA”;
▪ modificarea anexei nr.12 „Certificat de înregistrare fiscală”;
▪ modificarea, în anexa nr.13 la Ordin, a caracteristicilor de tipărire/editare, modului de difuzare, de utilizare și păstrare a formularului „Certificat de înregistrare fiscală”.
ECONOMIE
Mai mult de 90% dintre români cred că au nevoie de competențe AI pentru a avansa în carieră
Peste 90% dintre români sunt de părere că au nevoie de competențe legate de Inteligența Artificială (AI) pentru a rămâne relevanți în carieră, reiese din rezultatele unui studiu de specialitate, citat de Agerpres. Conform datelor analizate de NewTech Academy în colaborare cu Autoritatea Națională pentru Calificări (ANC) la nivelul platformei europene pentru educația adulților EPALE, românii consideră că utilizarea instrumentelor AI este o abilitate profesională esențială și manifestă un interes puternic față de recalificarea în IT.
Totodată, 40% dintre respondenți iau în considerare o reconversie profesională către sectorul IT în viitorul apropiat, ceea ce reflectă necesitatea unor programe educaționale adaptate la noile standarde digitale.
„Peste 90% dintre participanții la studiu au declarat că au nevoie de competențe AI pentru a rămâne relevanți în carieră. Acest rezultat confirmă faptul că AI a încetat să mai fie o tehnologie de nișă, fiind privit ca un standard obligatoriu în profesiile momentului”, se menționează în cercetare.
În același timp, 55% din totalul celor chestionați consideră că o meserie în IT este oportună în contextul actual al pieței, iar atunci când au fost întrebați ce direcție specifică din IT i-ar atrage, respondenții au indicat o preferință clară pentru rolurile care îmbină creativitatea cu tehnologia: Digital Marketing și Graphic Design. De asemenea, securitatea cibernetică și analiza de date au reprezentat nișe tehnice solide către care se îndreaptă unii dintre candidați.
Potrivit sursei citate, aproape un sfert (24%) dintre respondenți vizează în mod direct un salariu mai mare, în timp ce alți 20% sunt motivați de pachetele de beneficii atractive pe care le percep ca fiind un atu al sectorului IT. Astfel, investiția în educația digitală și competențele AI se traduce, ulterior, printr-un randament financiar direct și stabil, subliniază realizatorii studiului.
Sondajul, realizat de NewTech Academy în colaborare cu ANC, la nivelul platformei europene pentru educația adulților EPALE, a inclus un eșantion de 770 de respondenți din România, majoritatea cu vârste cuprinse între 18 și 34 de ani.
Aceștia reprezintă categorii, precum: studenți, specialiști în marketing, publicitate & PR, profesioniști din E-commerce, IT & Software Development, retail, educație și finanțe.
-
PROFESIA CONTABILĂacum 16 oreCECCAR Galați: Concursul de cultură și educație financiar-contabilă – faza județeană
-
PROFESIA CONTABILĂacum 16 oreCECCAR Satu Mare: Elevii cu rezultate deosebite în domeniul financiar-contabil, în prim-plan
-
PROFESIA CONTABILĂacum 16 oreCECCAR Bacău: Seminar dedicat angajării cetățenilor străini și cadrului legal aplicabil
-
PROFESIA CONTABILĂacum 16 oreCECCAR Dâmbovița: Competiția care aduce educația financiar-contabilă mai aproape de elevi
-
PROFESIA CONTABILĂacum 16 oreCECCAR Arad: Concursul de cultură și educație financiar-contabilă – elevii, în competiție la nivel județean
