Rețele sociale

ECONOMIE

Detalii despre bugetul pe 2017, aprobat de Guvern

Radio CECCAR FM

Guvernul a aprobat, marţi seară, proiectul bugetului de stat pe 2017, care prevede alocarea a 16,3 miliarde lei, echivalent cu 2% din produsul intern brut (PIB), pentru Apărare, precum şi a 39,4 miliarde lei pentru investiţii finanţate de la buget, potrivit declaraţiilor ministrului Finanţelor, Viorel Ştefan.

Potrivit Guvernului, Bugetul pe 2017 prevede următoarele alocări de fonduri:

Sănătate

33,8 miliarde de lei – 4,15% din PIB, mai mult cu 3,5 miliarde lei decât în 2016; la aceasta sumă se adauga 3,9 miliarde lei, credite de angajament

Principalele obiective finanţate:
Alocarea a 700 milioane de lei suplimentar pentru medicamente compensate şi gratuite
Construcţia de spitale regionale şi dotarea fiecărui spital judeţean cu un Computer-Tomograf
Achiziţionarea vaccinurilor obligatorii pentru copii (774 milioane de lei)
Dotarea a şapte spitale cu acceleratoare liniare pentru tratarea cancerului
Finanţarea majorării cu 15% a salariilor din sistemul sanitar

Educaţie

25,02 miliarde de lei – 3,1% din PIB, mai mult cu 3,3 miliarde lei decât în 2016; la aceasta sumă se adauga 579,9 milioane lei, credite de angajament

Principalele obiective finanţate:
Finanţarea majorării cu 15% a salariilor din învăţământ
Demararea programului ”Masă caldă” pentru 29.695 de elevi din 50 de şcoli
Finalizarea a 15 grădiniţe şi 12 şcoli (48 mil. lei) – după cum veţi vedea, în bugetul ministerului dezvoltării există finanţare pentru construcţia a 2.000 de şcoli şi a 2.500 de creşe şi grădiniţe

Muncă şi protecţie socială

79,7 miliarde de lei – 9,8% din PIB, mai mult cu 6,36 miliarde decât în 2016

Principalele obiective finanţate:
Creşterea salariului minim la 1.450 lei, de la 1 februarie
Creşterea pensiei minime la 520 de lei, de la 1 martie
Majorarea valorii punctului de pensie la 1.000 de lei, de la 1 iulie
Programul ”Prima Chirie” (18 mil. lei)
Programul ”Primul Salariu”

Ministerul Transporturilor

13,76 miliarde de lei – 1,69% din PIB, mai mult cu 5,18 miliarde (60%) decât în 2016
Creditele de angajament totalizează 4,9 miliarde, astfel că suma totală alocată este de 18,66 miliarde de lei – 2,3% din PIB

Principalele obiective finanţate:
Finalizarea a 62,5 km din secţiunea de autostradă Lugoj-Deva
Finalizarea a 28,7 km din secţiunea de autostradă Sebeş-Turda
Finalizarea variantelor ocolitoare din Târgu Jiu, Târgu Mureş, Caracal, Braşov şi modernizarea centurii municipiului Bucureşti între A1 şi DN7
Finalizarea magistralei 4 de metrou Bucureşti (325 mil. lei)
Finalizarea reabilitării a 272 km de drumuri naţionale (DN5, DN18, DN56, DN66, DN76)
Finalizarea lucrărilor de infrastructură pe podurile Cernavodă şi Borcea (37 mil. lei)
Asigurarea gratuităţii transportului CFR pentru studenţi

Ministerul Dezvoltării Regionale şi Fondurilor Europene

6,9 miliarde de lei – 0,85% din PIB, mai puţin cu 1,40 miliarde decât în 2016
Creditele de angajament totalizează 30 miliarde, astfel că suma totală alocată este de 36,85 miliarde de lei – 4,5% din PIB

Principalele obiective finanţate:
Contractarea construirii a 2.500 de creşe şi grădiniţe şi 2.000 de şcoli
Asigurarea apei curente, canalizării, drumurilor, serviciilor medicale şi educative în mediul rural, prin Programul naţional pentru dezvoltare locală
Construirea a 30 de cămine studenţeşti
Demararea contrucţiei pentru 2.769 apartamente (70 blocuri de locuinţe), dintre care 850 se finalizează în 2017

Ministerul Agriculturii

17,4 miliarde de lei – 2,1% din PIB, mai mult cu 8 miliarde decât în 2016
Creditele de angajament totalizează 10,1 miliarde, astfel că suma totală alocată este de 27,13 miliarde de lei – 3,3% din PIB

Principalele obiective finanţate:
Plata tuturor subvenţiilor cuvenite în 2017 (2,2 mld. lei)
Programul naţional de irigaţii (inclusiv apa necesară – 45 mil. lei)

Ministerul Energiei

467 milioane de lei – 0,057% din PIB, mai puţin cu 210 milioane decât în 2016

Principalele obiective finanţate:
Reabilitarea şi modernizarea blocului 4 de la Rovinari, Complexul Energetic Oltenia (61 mil. lei)
Reabilitarea şi modernizarea blocului 7 de la Işalniţa, Complexul Energetic Oltenia (33 mil. lei)
Realizarea Ciclului combinat cu turbine pe gaz de la Iernut, Romgaz (391 mil. lei)
Revitalizarea producţiei de Lignit de la Jilt Sud şi Roşia de Jiu (14,5 mil. lei)

Ministerul Economiei

302 milioane de lei – 0,037% din PIB, mai mult cu 119 milioane decât în 2016

Principalele obiective finanţate:
Finanţarea programului naţional de cercetare geologică, menit a descoperi noi zăcăminte (5 mil. lei)
Centre de consultanţă şi informare (2,5 mil. lei)
Dublarea investiţiilor în industria de apărare (20 mil. lei)

Ministerul Apărării Naţionale

16,3 miliarde de lei – 2% din PIB, mai mult cu 5,71 miliarde (52%) decât în 2016

Principalele obiective finanţate:
Finanţarea programelor necesare respectării angajamentelor strategice asumate ca membru al NATO

Ministerul Afacerilor Interne

11,29 miliarde de lei – 1,38% din PIB, mai puţin cu 389 milioane decât în 2016

Principalele obiective finanţate:
Achiziţionarea a 167 de autospeciale şi 47 contaniere pentru intervenţii (140,3 mil. lei)
Modernizarea a 26 sedii (pompieri, poliţie, jandarmi, poliţie de frontieră) (65 mil. lei)
Reabilitarea a 11 centre de reţinere şi arest preventiv (35 mil. lei)

Ministerul Afacerilor Externe

779 milioane de lei – 0,096% din PIB, mai mult cu 2 milioane decât în 2016

Principalele obiective finanţate:
Pregătirea preşedinţiei României a UE din 2019 (14,37 mil. lei + credite de angajament de 89,5 mil. lei)
Deschiderea a trei noi consulate generale (Salzburg-Austria, Haifa-Israel, Melbourne-Australia)
Modernizarea de sedii misiuni diplomatice/oficii consulare

Ministerul Justiţiei

3,18 miliarde de lei – 0,39% din PIB, mai mult cu 126 milioane decât în 2016

Principalele obiective finanţate:
Reabilitarea penitenciarelor şi îmbunătăţirea condiţiilor de detenţie (15,3 mil. lei)
Creşterea cu 50% a alocaţiei de hrană a deţinuţilor, de la 1 februarie (20 mil. lei)

Ministerul pentru Mediul de Afaceri, Comerţ şi Antreprenoriat

765 milioane de lei – 0,093% din PIB, mai mult cu 593 milioane decât în 2016
Creditele de angajament totalizează 1,2 miliarde, astfel că suma totală alocată este de 1,99 miliarde de lei – 0,24% din PIB

Principalele obiective finanţate:
Programul Start-up Nation (10.000 start-up-uri, 20.000 noi locuri de muncă)
Organizarea a opt târguri interne cu 4.000 de participanţi, cu decontarea cheltuielilor
Asigurarea participării României la 40 de târguri internaţionale (24 mil. lei) şi decontarea participării la târguri pentru 500 IMM-uri

Ministerul Mediului

471 milioane de lei – 0,057% din PIB, mai mult cu 73 milioane decât în 2016

Principalele obiective finanţate:
Continuarea programelor Rabla, Casa Verde, etc.
Împădurire şi realizarea de perdele forestiere
Dotare şi conştientizare privind colectarea selectivă a deşeurilor

Ministerul Apelor şi Pădurilor

347 milioane de lei – 0,042% din PIB, mai mult cu 95 milioane decât în 2016

Principalele obiective finanţate:
Împădurirea a minim 5.000 ha
Corectarea torenţilor prin consolidări de maluri
Programul ”Tai un copac, plantezi doi!”

Ministerul Tineretului şi Sportului

432 milioane de lei – 0,03% din PIB, mai puţin cu 20 milioane decât în 2016

Principalele finanţări:
Finanţarea Campionatului European de Gimnastică Artistică de la Cluj-Napoca (6,5 mil. lei)
Finanţarea Campionatului European de Baschet de la Cluj-Napoca (5,5 mil. lei)
Programul ”România în mişcare” (1 mil. lei)

Ministerul Turismului

80 milioane de lei – 0,01% din PIB, mai mult cu 31 milioane (63%) decât în 2016

Principalele obiective finanţate:
Finalizarea unor domenii schiabile (Straja, Câmpulung Moldovenesc, Voineasa) (23 mil. lei)
Finalizarea investiţiilor în centrele de tratament de la Borsec şi Govora (2 mil. lei)
Dublarea alocării financiare pentru marketing şi promovare turistică a României

Ministerul Culturii şi Identităţii Naţionale

766 milioane de lei – 0,094% din PIB, mai mult cu 259 milioane decât în 2016

Principalele obiective finanţate:
Finanţarea majorării salariilor din instituţiile de spectacole
Reabilitarea ”Muzeului ţăranului român”
Finanţarea festivalului internaţional de muzică clasică ”George Enescu” şi a festivalului internaţional de teatru de la Sibiu

Ministerul Cercetării şi Inovării

1,76 miliarde de lei – 0,22% din PIB, mai mult cu 22 milioane decât în 2016
Creditele de angajament totalizează 487 milioane, astfel că suma totală alocată este de 2,21 miliarde de lei – 0,27% din PIB

Principalele obiective finanţate:
Realizarea unui reactor de generaţia 4 în cadrul proiectului ”Alfred”, care va crea 2.300 noi locuri de muncă
Finanţarea proiectului ELI – laser de mare putere şi dezvoltarea zonei Laser Valley

Ministerul Comunicaţiilor

510 milioane de lei – 0,06% din PIB, mai mult cu 483 milioane decât în 2016

Principalele obiective finanţate:
Programul RO-NET (acoperirea broadband) (292 mil. lei)
Capitalizarea Poştei Române (170 mil. lei)

Ministerul Românilor de Pretutindeni

19,2 milioane de lei – 0,002% din PIB, mai mult cu 5,24 milioane decât suma alocată în 2016 pentru acest domeniu

Principalele obiective finanţate:
Cursuri de limba română pentru membri ai comunităţilor istorice (4 mil. lei)
Centre de informare

Ministerul pentru Dialog Social

11,7 milioane de lei – 0,001% din PIB, mai mult cu 7,19 milioane (159%) decât suma alocată în 2016 pentru acest domeniu

Principalele obiective finanţate:
Transparentizarea deciziilor în cadrul administraţiilor publice locale

Ministerul pentru Relaţia cu Parlamentul

7,32 milioane de lei – 0,0009% din PIB, mai mult cu 1,13 milioane (18%) decât suma alocată în 2016 pentru acest domeniu

Principalele obiective finanţate:
Creşterea gradului de implementare a tehnologiei IT&C pentru îmbunătăţirea fluxurilor comunicaţionale intra- şi interinstituţionale

Ministerul Finanţelor

3,26 miliarde de lei – 0,39% din PIB, mai puţin cu 105 milioane decât în 2016

Proiectul de buget pentru 2017 a fost fundamentat pe un cadru macroeconomic cu o valoare a PIB de 815,20 mld. de lei, o creştere economică de 5,2%, în condiţiile ratei inflaţiei de 1,4%, a unui câştig mediu salarial net de 2.274 lei şi un curs mediu al euro de 4,46 lei.

Veniturile bugetare proiectate pentru 2017 reprezintă 31,2% din PIB, fiind estimate la 254,717 mld. de lei.
Cheltuielile bugetare sunt estimate la 278, 817 mld. de lei, ceea ce reprezintă 34,2% din PIB.

Deficitul bugetar (cash) este estimat la 2,96% din PIB, în timp ce deficitul ESA este de 2,98% din PIB, cu încadrare în ţinta de deficit bugetar de sub 3% din PIB, potrivit Tratatului de la Maastricht.

Datoria guvernamentală, calculată conform metodologiei UE, este estimată la 37,7% din PIB, la un nivel sustenabil de sub 40% din PIB.

ECONOMIE

Adrian Câciu: 150 milioane euro disponibile pentru digitalizarea IMM-urilor începând cu 25 martie

Radio CECCAR FM

Antreprenorii pot beneficia de granturi de până la 150 de milioane de euro pentru dezvoltarea tehnologiilor digitale avansate pe Componenta 9, Investiția 3 din PNRR, a anunțat ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, Adrian Câciu, citat de Agerpres.

„150 milioane euro disponibile pentru digitalizarea IMM-urilor începând cu data de 25 martie 2024! Granturi pentru sprijinirea antreprenorilor în dezvoltarea tehnologiilor digitale avansate pe Componenta 9, Investiția 3 din PNRR”, a scris ministrul, pe pagina sa de Facebook.

Sprijinul nerambursabil se ridică până la 3 milioane de euro de companie și poate fi folosit pentru: achiziții de active corporale și necorporale (hardware pentru automatizări și robotică destinate fluxurilor tehnologice integrate cu soluții digitale, dezvoltarea și/sau adaptarea aplicațiilor software, inclusiv soluțiile de automatizare software RPA); achiziții de active corporale și necorporale pentru securitatea cibernetică; achiziții de sisteme de inteligență artificială, machine learning, virtual reality; achiziția de date și cloud computing; cercetare industrială și dezvoltare experimentală în scopul dobândirii de cunoștințe și competențe noi pentru elaborarea unor noi produse, procese sau servicii digitale.

Continuare

ECONOMIE

MADR: Investiții pentru combaterea fenomenelor meteo periculoase

Radio CECCAR FM

Noi investiții, în valoare de 68,2 milioane lei, au fost aprobate de Executiv, în vederea combaterii fenomenelor meteorologice periculoase, informează Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR), potrivit unui comunicat citat de Agerpres.

„În ședința de Guvern din 21 martie 2024, au fost aprobate obiectivele celei de-a XXIV-a etape anuale de implementare a programului de realizare a Sistemului Național Antigrindină și de Creștere a Precipitațiilor pe perioada 2010-2024, precum și fondurile necesare pentru realizarea lor. Fondurile alocate pentru realizarea acestei etape sunt în valoare totală de 68,2 milioane lei (23,7 milioane lei credite bugetare și 44,5 milioane lei credite de angajament)”, se arată în comunicatul MADR.

În cadrul acestei etape, pentru dezvoltarea Sistemului Național Antigrindină și de Creștere a Precipitațiilor (SNACP) vor fi realizate investiții la nivelul tuturor regiunilor, în scopul extinderii sistemului și al creșterii capacității de combatere a căderilor de grindină a celor trei centre zonale de coordonare – din Muntenia, Moldova și Transilvania. De asemenea, vor fi dezvoltate noi tehnologii de intervenții active în atmosferă, atât pentru combaterea căderilor de grindină, cât și pentru creșterea de precipitații.

Fondurile alocate prin etapa de anul acesta vor finanța realizarea de studii, proiecte tehnice, execuție de lucrări, achiziție de echipamente și dotări pentru înființarea de noi Grupuri de Combatere a căderilor de grindină în zonele Suceava-Botoșani, Matca, Dâmbovița-Argeș și Dăbuleni.

Totodată, anul acesta vor fi continuate activitățile de dezvoltare tehnologică prin proiecte experimentale pentru creșterea și uniformizarea precipitațiilor, precum și pentru utilizarea de noi mijloace tehnice, respectiv generatoare terestre, pentru combaterea fenomenelor meteorologice periculoase, se mai spune în comunicat.

Activitățile de cercetare științifică în domeniul tehnologiilor de intervenții active în atmosferă vor include și elaborarea unui studiu de impact privind efectul influenței activităților de combatere a grindinei asupra parametrilor meteo locali.

Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, prin Autoritatea pentru Administrarea Sistemului Național Antigrindină și de Creștere a Precipitațiilor, dezvoltă capacități extinse și diversificate privind tehnologia de intervenții active în atmosferă, pentru a diminua vulnerabilitățile producției agricole și ale comunităților rurale față de fenomenele meteorologice periculoase asociate schimbărilor climatice, în special căderi de grindină și secetă.

Implementarea SNACP este o măsură de susținere a producției agricole, precum și de reducere a vulnerabilităților agriculturii meteo-dependente. Investițiile în creșterea rezilienței sectorului alimentar și în utilizarea responsabilă și eficientă a apei, energiei și resurselor publice vor contribui la creșterea suprafețelor productive protejate față de hazardurile vremii.

Sistemul Național Antigrindină și de Creștere a Precipitațiilor funcționează fără întrerupere din anul 2005. De la an la an, prin extinderea sistemului, au sporit capacitățile operaționale de protecție a culturilor agricole, a bunurilor publice și private, a infrastructurii edilitare și a comunităților rurale, față de fenomenele meteorologice periculoase asociate schimbărilor climatice.

Protecția împotriva grindinei, activă în prezent în bazinele viticole, pomicole, legumicole și cerealiere din Muntenia, Moldova, Oltenia, Banat și centrul Transilvaniei, este în curs de extindere în toate regiunile țării, pentru a răspunde atât nevoilor prezente, cât mai ales provocărilor viitoare produse de schimbările climatice și de perturbările în comerțul mondial cu alimente.

Continuare

ECONOMIE

Guvernul a adoptat proiectul noului Cod Silvic

Radio CECCAR FM

La propunerea Ministerului Mediului, Apelor și Pădurilor (MMAP), Executivul a aprobat proiectul de lege privind Codul Silvic. Acesta a fost elaborat prin Planul Național de Redresare și Reziliență, Componenta C2 – Păduri și protecția biodiversității – „Reforma sistemului de management și a celui privind guvernanța în domeniul forestier prin elaborarea unei noi Strategii forestiere naționale și a legislației subsecvente”. Intrarea în vigoare a acestui act normativ este menită să raționalizeze cadrul juridic, să combată exploatarea forestieră ilegală și să îmbunătățească gestionarea pădurilor.

Potrivit unui comunicat al MMAP, una dintre cele mai importante prevederi ale noului Cod Silvic interzice tăierile la ras în aproape jumătate din suprafața de pădure a țării, după ce, până în prezent, acestea erau interzise doar în Parcurile Naționale. De asemenea, se va extinde interdicția în Parcurile Naturale (dar și în toate siturile Natura 2000).

„De ziua internațională a pădurii, iată că Guvernul României a aprobat proiectul de lege care reglementează noul Cod Silvic al României. Noul Cod Silvic este o lege mult așteptată, primul cod după 2008, adoptat în conformitate cu prevederile Strategiei Naționale pentru Păduri 2030, pe care am aprobat-o în Guvern în anul 2022. Atât strategia, cât și codul în sine, au fost finanțate prin PNRR și reprezintă jaloane pe care statul român și le-a asumat. Este un cod silvic echilibrat, care s-a născut în urma unui dialog extins, serios și bine argumentat cu toți actorii din domeniul silvic. Am solicitat premierului o procedură de urgență pe care o vom propune Parlamentului României. Acest act normativ ține cont de nevoile de dezvoltare ale țării, răspunde așteptărilor pe care societatea le are de la păduri și asigură implementarea ultimelor progrese tehnologice în domeniu”, a subliniat ministrul Mircea Fechet, în briefingul de presă la finalul ședinței de guvern.

Un alt element de noutate este suspendarea dreptului de acces în sistemul informatic SUMAL 2 celor care nu respectă legea.

În plus, documentul va permite statului să își asume împădurirea terenurilor care au fost despădurite și abandonate de proprietar și stabilește cadrul legal pentru lupta digitalizată cu tăierile ilegale de pădure.

De asemenea, noul Cod Silvic dă dreptul proprietarului de pădure (fie el stat sau privat) la soluții alternative de pază: de la structuri specializate, la pază organizată în regim propriu și în baza unui regulament, cu precizarea că paza pădurii este obligatorie prin lege.

Totodată, vor fi stabilite comunitățile dependente de produsele pădurii și prioritizate în accesul la resurse forestiere și apare termenul de „folosință agrosilvică”, ceea ce înseamnă că pășunile și culturile agricole vor putea fi integrate cu arbori și arbuști.

Proiectul mai prevede apariția Consiliului Național al Silviculturii, care urmărește exercitarea în condiții de etică profesională și respectarea standardelor profesionale de către personalul silvic; sunt definite ecosistemele cu valoare ridicată de conservare și se instituie Catalogului național al ecosistemelor cu înaltă valoare de conservare – strict protejate.

Potrivit unei alte prevederi din Codul Silvic, toți proprietarii de pădure din România vor fi incluși în Registrul Forestier Național. De asemenea, apare un concept nou – „insulele de îmbătrânire”, care devin mecanismul prin care suprafețele de pădure de minimum 0,1 ha, cu mare rol în menținerea biodiversității vor fi protejate de tăieri.

Alt articol reglementează accesul pe jos sau cu bicicleta pe terenurile din Fondul Forestier Național.

Consorțiul care a lucrat la elaborarea acestui act normativ a fost format din specialiști ai Universității Transilvania din Brașov, ai Universității „Ștefan cel Mare” din Suceava, ai Institutului Național de Cercetare-Dezvoltare în Silvicultură „Marin Drăcea”.

Continuare

Trending