ECONOMIE
Afacerile din comerţul cu amănuntul au crescut cu 13,5% în 2016, cel mai înalt ritm după 2007
Cifra de afaceri din comerţul cu amănuntul, considerat cel mai important indicator al consumului populaţiei, a crescut în 2016 cu 13,5% faţă de anul precedent, cel mai înalt ritm din 2007, arată datele publicate vineri de Institutul Naţional de Statistică (INS). În decembrie, vânzările de retail au urcat cu doar 7,2% faţă de ultima lună din 2015, sub aşteptările din piaţă.
În 2015, cifra de afaceri din comerţul cu amănuntul crescuse cu 8,9% faţă de anul precedent, după un avans de 7% în 2014.
Un ritm atât de înalt de creştere a comerţului de retail nu s-a mai înregistrat din 2007, când cifra de afaceri din comerţul cu amănuntul a avansat cu 17,8% faţă de 2006. În 2008, rata de creştere a fost de 13%, sub cea înregistrată în 2016, arată seriile INS, consultate de News.ro.
Datele oficiale arată că ritmul de creştere din luna decembrie 2016 este cel mai slab ritm lunar înregistrat în 2016.
Cel mai înalt ritm de creştere din ultimele luni a fost înregistrat în februarie 2016, de 21,8% faţă de februarie 2015, nivel record din 2008 încoace.
Datele oficiale, care exclud vânzările de autovehicule şi motociclete, arată că afacerile din comerţ au fost susţinute în luna decembrie în special de vânzările de bunuri nealimentare, care au urcat cu 13,8% faţă de ultima lună din 2015.
„Volumul cifrei de afaceri pentru comerţul cu amănuntul (cu excepţia comerţului cu autovehicule şi motociclete), serie brută, în luna decembrie 2016, comparativ cu luna decembrie 2015 a înregistrat o creştere cu 7,2% ca urmare a creşterilor înregistrate la vânzările de produse nealimentare (+13,8%) şi la comerţul cu amănuntul al carburanţilor pentru autovehicule în magazine specializate (+8,5%). Vânzările de produse alimentare, băuturi şi tutun au scăzut cu 0,4%”, se precizează în comunicatul INS.
Rata de creştere a încetinit faţă de noiembrie – lună în care vânzările de retail au foast stimulate de promoţiile de Black Friday – la toate cele trei mari categorii.
în lunile precedente, afacerile de retail au fost susţinute mai ales de creşterile înregistrate de vânzările de alimente, stimulate de scăderea taxei pe valoarea adăugată (TVA) de la 24% la 9%, de la 1 iunie 2015.
Însă iunie 2016 a fost prima lună în care cifrele statistice anuale au exclus efectul scăderii TVA la alimente din iunie 2015, pentru că a luat în calcul intervalul 1 iulie 2015-30 iunie 2016.
Comparativ cu luna noiembrie 2016, afacerile din comerţul cu amănuntul au crescut în decembrie cu 5,4%, pe serie brută, dar au scăzut cu 0,1% în cifre ajustate la influenţele sezoniere şi în funcţie de numărul de zile lucrătoare.
Vânzările din sectorul de retail au fost stimulate de măsurile fiscale ale guvernului. Astfel, de la 1 ianuarie 2016 au intrat în vigoare mai multe reduceri de taxe şi impozite.
Cota generală de TVA a scăzut de la 24% până la 20%, iar cota TVA pentru apa potabilă şi pentru cea folosită în irigaţii a scăzut de la 24% până la 9%.
De asemenea, impozitul pe dividende a scăzut de la 16% până la 5%, aplicându-se şi pentru profitul aferent anului trecut, iar unele accize au fost diminuate faţă de nivelul din 2015.
ECONOMIE
Un nou apel de proiecte lansat prin Programul Regional Vest

Agenția pentru Dezvoltare Regională (ADR) Vest, în calitate de autoritate de management pentru Programul Regional (PR) Vest, a publicat Ghidul solicitantului de finanțare pentru apelul de proiecte nr. 2 pentru Revitalizare și regenerare urbană. Potrivit unui comunicat al instituției, apelul de tip competitiv beneficiază de un buget în valoare totală de 50,48 milioane euro. Proiectele vor putea fi depuse începând de astăzi până la 22 septembrie 2025, ora 12:00.
Apelul va finanța amenajarea integrată a spațiilor publice urbane, respectiv reconversia funcțională, reconfigurarea și reorganizarea lor: ▪ piețe și piațete publice, zone pietonale, de tip spațiu comun sau cu caracter prioritar pietonal, promenade, splaiuri etc.; ▪ reconversia unor zone sau terenuri degradate, abandonate, neutilizate sau cu funcțiuni depășite – transformarea lor în puncte de atracție pentru cetățeni; ▪ spații verzi și verzi-albastre existente – scuaruri, parcuri, grădini publice, malurile cursurilor de apă, canale etc.; ▪ spații și facilități pentru activități recreative de mici dimensiuni, care deservesc cartierele rezidențiale sau zonele centrale/ istorice – locuri de joacă, zone de sport și socializare șamd.; ▪ conexiuni de circulație nemotorizată – alei pietonale, trotuare, piste pentru bicicliști, pasarele etc.; ▪ renovarea feței urbane a clădirilor publice, inclusiv a celor de patrimoniu, în zona delimitată de regenerare urbană, în procent limitat; ▪ acțiuni de protejare a biodiversității.
Complementar pot fi finanțate și alte activități pentru asigurarea securității în spațiile publice regenerate – iluminat public și arhitectural, supraveghere video și facilități wi-fi, diferite dotări și amenajări – mobilier urban, toalete publice, fântâni, scene mobile, amenajări pentru sport, joc și recreere și măsuri de accesibilizare pentru persoanele cu nevoi speciale și cu mobilitate redusă.
Finanțarea nerambursabilă care poate fi acordată va fi de minimum 500.000 de euro și maximum 15 milioane de euro per proiect, în cazul municipiilor reședință de județ. Contribuția solicitantului va fi de minimum 2% din valoarea totală eligibilă a investiției.
Apelul se adresează tuturor primăriilor de municipii și orașe din Regiunea Vest, precum și parteneriatelor formate din primării de municipii sau orașe, alături de consilii județene sau instituții publice de interes local care dețin clădiri cu funcțiuni publice, pentru renovarea feței urbane a acestora.
Ghidul de finanțare pentru Revitalizare și regenerare urbană, apelul de proiecte nr. 2, este disponibil aici.
ECONOMIE
MDLPA: Extrase de carte funciară eliberate gratuit, digital, din 2 iunie

Aproape 80.000 de prime înregistrări, cereri de extrase de carte funciară și de plan cadastral au fost eliberate gratuit, în România, din data de 7 aprilie, de când acest serviciu public este gratuit pentru proprietarii care cer în persoană aceste documente, a afirmat ministrul Dezvoltării, Cseke Attila, citat într-un comunicat al Ministerului Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației (MDLPA). „Numărul mare de cereri pentru aceste servicii publice demonstrează eficiența măsurii de a oferi gratuit, pentru proprietari, aceste servicii care devin gratuite, din 2 iunie, și pentru proprietarii care solicită aceste documente în sistemul online. Impunem, astfel, respectul statului pentru cetățeni”, a declarat ministrul.
Astfel, în perioada aprilie-mai, au fost eliberate gratuit peste 34.000 de extrase de carte funciară, aproape 5.000 de extrase de plan cadastral și au fost înregistrate gratuit, la prima înregistrare în cadastru, peste 40.000 de proprietăți.
„În prezent, se percepe o taxă de 20 de lei pentru extrasele de carte funciară cerute online, dar, din iunie, eliminăm și tariful pentru acest serviciu public digital”, a conchis ministrul.
ECONOMIE
Comisia Europeană propune o taxă de doi euro pentru fiecare colet de mică valoare care intră în UE

Comisia Europeană a propus, marți, impunerea unei taxe de doi euro pentru fiecare colet de mică valoare care intră în Europa, mare parte dintre acestea provenind din China, transmite AFP, preluată de Agerpres. „Vorbim de doi euro pentru fiecare pachet, plătiți de platformă”, a declarat comisarul european pentru Comerț, Maros Sefcovic, în Parlamentul European. Potrivit responsabilului european, un număr de aproximativ 4,6 miliarde de colete au fost importate anul trecut în UE.
Ideea Bruxelles-ului este aceea de a finanța costurile suplimentare cu controalele vamale, în contextul afluxului de colete de valoare mică venite din Asia, via platforme precum Shein sau Temu.
Măsura a fost solicitată în special de Franța, care, la finele lunii aprilie, a propus plata unor „costuri de gestiune” pentru fiecare colet de mică valoare ce intră în Europa.
Anul trecut, aproximativ 4,6 miliarde de trimiteri cu valoare mică, adică bunuri cu o valoare care nu depășește 150 euro, au intrat pe piața UE, echivalentul a 12 milioane de colete pe zi. Această cifră este de două ori mai mare decât în 2023 și de trei ori mai mare decât în 2022, iar multe dintre aceste bunuri s-au dovedit a fi neconforme cu legislația europeană. Această creștere exponențială ridică numeroase semne de întrebare. În principal, din ce în ce mai multe produse dăunătoare intră în UE. Mai mult, vânzătorii europeni, care respectă standardele ridicate în materie de produse, riscă să fie afectați de practicile neloiale și de vânzarea de bunuri contrafăcute prin intermediul piețelor online. În cele din urmă, numărul mare de colete expediate și transportate are o amprentă ecologică și climatică negativă.