ECONOMIE
România ar putea înregistra o creştere a exporturilor în Canada, după intrarea în vigoare a CETA
România ar putea înregistra o creştere a exporturilor în Canada după intrarea în vigoare a tratatului de liber-schimb CETA, dintre Canada şi Uniunea Europeană, iar producătorii români ar putea fi competitivi pe segmente precum încălţămintea, produsele agricole, serviciile de construcţii nave, construcţia de automobile şi producţia de piese auto, produse ceramice şi textile, arată un comunicat al Ambasadei Canadei în România, transmis vineri.
În 15 februarie, Parlamentul European a aprobat Acordul Economic şi Comercial Cuprinzător dintre UE şi Canada (CETA), ceea ce deschide calea către ridicarea vizelor pentru românii care vor să călătorească în ţara nord-americană.
Însă dincolo de eliminarea vizelor, acordul are beneficii economice importante pentru părţile semnatare, inclusiv pentru România, subliniază Ambasada Canadei.
„România va beneficia direct de reducerile de tarife pentru unele dintre produsele sale de export cele mai competitive, cum ar fi produsele din pielărie şi încălţăminte, produse agricole, servicii de construcţii nave, construcţia de automobile şi producţia de piese auto, produse ceramice şi textile. De exemplu, sub umbrela CETA, 93% din tarifele de export canadiene pentru produsele agricole vor fi eliminate”, se arată în comunicatul citat de News.ro.
Maşinile produse în România ar putea ajunge mai uşor pe piaţa canadiană.
„Tarifele la export în sectorul construcţiilor de maşini, care în acest moment se ridică la 9,5%, vor fi anulate ca urmare a implementării CETA”, precizează ambasada.
Un alt avantaj este legat de stimularea investiţiilor, Canada fiind un important exportator de capital.
„CETA va da un impuls important şi exportului de servicii şi investiţiilor dintre Canada şi România, va permite recunoaşterea reciprocă a calificărilor profesionale, va creşte competitivitatea companiilor româneşti pe piaţa canadiană şi va reduce costurile pe care le au companiile atunci când exportă, fără a periclita standardele curente privind protecţia mediului şi drepturile angajaţilor”, arată documentul menţionat.
Însă CETA vizează o cooperare mai largă, dincolo de stimularea schimburilor economice.
Astfel, CETA „arată angajamentul nostru de a avea o abordare progresistă în ceea ce priveşte comerţul internaţional şi, în compararaţie cu alte tratate de comerţ bilateral mai tradiţionale. (…) Această abordare progresistă asupra relaţiilor comerciale reflectă şi promovează valorile pe care le împărtăşim şi susţine cooperarea şi consolidarea normelor şi standardelor internaţionale în ceea ce priveşte aspecte de interes comun, cum ar fi managementul şi dezvoltarea sustenabile, proprietatea intelectuală, protecţia ecosistemelor şi a speciilor pe cale de dispariţie, drepturile angajaţilor şi barierele non-tarifare”, a declarat ambasadorul Canadei în România, Kevin Hamilton.
Guvernul român a anunţat în octombrie 2016 că, în urma semnării tratatului CETA, Canada a confirmat ridicarea vizelor pentru cetăţenii români în două etape. Premierul din perioada respectivă, Dacian Cioloş, a afirmat atunci că este „un moment important” atât pentru cetăţeni, cât şi pentru oamenii de afaceri.
De la 1 mai 2017, cetăţenii români care au deţinut o viză canadiană temporară în ultimii 10 ani (Canadian temporary resident visa) sau care deţin, în prezent, o viză validă, valabilă pentru Statele Unite (valid US non-imigrant visa), vor putea să viziteze sau să tranziteze Canada pe baza unei autorizaţii electronice de călătorie (eTA) în loc de viză.
Vizele vor fi eliminate în totalitate începând din 1 decembrie 2017.
După aprobarea în PE, o mare parte din CETA va fi aplicat provizoriu, începând din luna aprilie, până la ratificarea sa de toate Parlamentele naţionale şi regionale din UE, ceea ce va dura ani de zile.
Textul va elimina 99% dintre taxele vamale. În plus, prevede cooperarea în domeniul social, în cel sanitar şi în cel de combatere a încălzirii climatice.
Parlamentul regiunii francofone belgiene Valonia (sudul Belgiei – n.r.) şi-a exprimat îngrijorarea la sfârşitul lui octombrie 2016, ceea ce a dus la o scurtă rebeliune şi la o mini-criză diplomatică între UE şi Canada.
Însă, în cele din urmă, semnarea CETA a fost amânată numai cu câteva zile.
ECONOMIE
MF propune modificarea alineatului (4) al articolului 4 din Codul fiscal
Ministerul Finanțelor (MF) a elaborat un proiect de OUG pentru modificarea alineatului (4) al articolului 4 din Legea nr.227/2015 privind Codul fiscal, document prin care se propune modificarea dispozițiilor Codului fiscal în sensul flexibilizării condițiilor actuale din Codul fiscal care restricționează posibilitatea introducerii de impozite, taxe sau contribuții obligatorii noi, majorarea celor existente, eliminării sau reducerii facilităților existente, a căror intrare în vigoare să fie prevăzută la termene mai scurte de 6 luni de la publicarea în Monitorul Oficial.
În acest sens, noul proiect – publicat pe site-ul MF pentru consultare – are în vedere introducerea unei excepții de la regulile actuale prevăzute la art. 4 din Codul fiscal, conform căreia, în situații extraordinare de procedură de deficit bugetar excesiv constatate potrivit Tratatelor Uniunii Europene și a regulamentelor subsidiare agreate la nivel european, să poată fi efectuate modificări și/sau completări ale Legii nr. 227/2015, prin care se introduc impozite, taxe sau contribuții obligatorii noi, se majorează cele existente, se elimină sau se reduc facilități existente, cu intrare în vigoare la termene mai scurte de 6 luni de la publicarea în Monitorul Oficial al României, Partea I.
ECONOMIE
Modificări la procedura aplicabilă în cazurile în care este necesară o amânare a determinării definitive a valorii în vamă
Astăzi a fost publicată, în Monitorul Oficial nr.847/20.09.2023, HG nr. 849/2023 pentru modificarea HG nr. 973/2006 privind procedura aplicabilă în cazurile în care este necesară o amânare a determinării definitive a valorii în vamă, act normativ care vizează alinierea legislației vamale naționale de profil cu legislația vamală unională în vigoare și creează coerență și predictibilitate legislativă.
Noua Hotărâre de Guvern modifică prevederile HG nr. 973/2006 în concordanță cu prevederile Regulamentului (UE) nr. 952/2013 al Parlamentului European și al Consiliului de stabilire a Codului vamal al Uniunii, Regulamentului de punere în aplicare (UE) 2015/2447 al Comisiei de stabilire a unor norme pentru punerea în aplicare a anumitor dispoziții din Regulamentul (UE) nr. 952/2013 al Parlamentului European și al Consiliului de stabilire a Codului vamal al Uniunii, OUG nr. 96/2020 pentru modificarea Legii nr. 86/2006 privind Codul vamal al României, precum și cu prevederile Legii nr. 207/2015 privind Codul de procedură fiscală.
Inițiatorii menționează în Nota de fundamentare a actului normativ, că, în ceea ce privește constituirea unei garanții suficiente care să asigure încasarea taxelor la import și a altor taxe și impozite datorate bugetului de stat, potrivit legii, în cadrul operațiunilor vamale, se va suplini vidul creat prin abrogarea articolelor 215, 216 și 221 din Legea nr. 86/2006 privind Codul vamal al României, cu modificările și completările ulterioare, cu art. 90 alin. (1), art. 92 și 93 din Regulamentul (UE) nr. 952/2013 al Parlamentului European și al Consiliului de stabilire a Codului vamal al Uniunii, cu modificările și completările ulterioare.
De asemenea, MF precizează că pentru a identifica importurile care prezintă un risc important de subevaluare, România trebuie să țină cont și de jurisprudența Curții de Justiție a Uniunii Europene, cu precădere hotărârile pronunțate în cauza C-187/21- FAWKES Kft.v Nemzeti Adó- és Vámhivatal Fellebbviteli Igazgatósága, respectiv cauza C213/2019 – Comisia Europeană împotriva Regatului Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord, iar actul normativ publicat astăzi în Monitorul Oficial are în vedere și aceste aspecte.
ECONOMIE
BNR atrage atenția asupra unui atac de tip spoofing (utilizarea frauduloasă a numărului de telefon)
Banca Națională a României (BNR) anunță că a primit o serie de sesizări care semnalau utilizarea numerelor de contact telefonice indicate pe pagina website a BNR (0213130410 sau 0213152750) de către persoane care pretindeau că vorbesc din partea BNR, în legătură cu presupuse împrumuturi online făcute pe numele celor apelați.
Se solicitau date personale, sub diverse pretexte (confirmarea unor cereri de împrumut, ștergerea împrumutului din sistem, date de card etc., în funcție de răspunsurile date de cel contactat).
„Atragem atenția că aceste apeluri nu au fost inițiate din rețeaua telefonică a BNR și reiterăm faptul că Banca Națională a României, în calitatea sa de bancă centrală a țării, îndeplinește atribuții reglementate expres de Legea nr. 312/2004 privind Statutul Băncii Naționale a României, și nu este abilitată să ofere populației produse sau servicii de creditare.
Este important să nu se dea curs solicitărilor de acest tip, venite din partea unor persoane care pretind că sunt salariați sau reprezentanți ai BNR și care invocă pretinse împrumuturi solicitate/aprobate/acordate de BNR, și solicită date sau documente cu caracter personal sau transferuri de bani în diferite scopuri”, se menționează în comunicatul băncii centrale.
Totodată, BNR a sesizat poliția în legătură cu utilizarea frauduloasă a numerelor de telefon și a numelui BNR.
-
ÎNREGISTRĂRIacum 4 zile
Economia la bani mărunți – Ediția din 14.09.2023
-
ECONOMIEacum 3 zile
MF a lansat în dezbatere publică proiectul de Lege privind noile măsuri fiscal-bugetare
-
ECONOMIEacum 3 zile
Modificări la Procedura de anulare a obligațiilor de plată accesorii
-
ÎNREGISTRĂRIacum 2 zile
Economia la bani mărunți – Ediția din 19.09.2023
-
ÎNREGISTRĂRIacum 10 ore
Economia la bani mărunți – Ediția din 21.09.2023
-
ECONOMIEacum 2 zile
Modificări la procedura aplicabilă în cazurile în care este necesară o amânare a determinării definitive a valorii în vamă
-
ECONOMIEacum 4 zile
Comisia Europeană a emis propunerea BEFIT și Pachetul de sprijin pentru IMM-uri
-
ECONOMIEacum 3 zile
APIA primește cereri de acordare a unui sprijin de urgență pentru sectorul cerealelor și cel al semințelor oleaginoase