ECONOMIE
Ministerul pentru Mediul de Afaceri reface prevederile programului Start-up nation, la cererea IMM-urilor
Ministerul pentru Mediul de Afaceri, Comerţ şi Antreprenoriat (MMACA) a adus îmbunătăţiri programului Start-up nation, în urma consultărilor cu părţile implicate şi a criticilor primite din partea Consiliului Naţional al Întreprinderilor Private Mici şi Mijlocii din România (CNIPMMR). Ministerul a anunţat joi că mecanismul de finanţare, cheltuielile eligibile şi data demarării programului vor fi aceleaşi pentru toţi aplicaţii, indiferent de sursa de finanţare.
În plus, cheltuielile eligibile vor fi detaliate, pentru a facilita completarea planului de afaceri chiar de către antreprenorii care doresc finanţare pentru deschiderea unei noi afaceri.
Reprezentanţii Consiliului Naţional al Întreprinderilor Private Mici şi Mijlocii din România (CNIPMMR) au criticat marţi programul ”România Start-up Nation”, despre care au spus că o parte dintre prevederile programului “sunt neclare”.
”Specialiştii din cadrul Ministerului pentru Mediul de Afaceri, Comerţ şi Antreprenoriat (MMACA) împreună cu cei din cadrul Ministerului Fondurilor Europene identifică soluţii de uniformizare a condiţiilor de aplicare şi implementare a programului, indiferent de sursa de finanţare. Situaţia nu a fost luată în calcul la data aprobării în Guvern a Legii bugetului de stat pentru anul 2017, în ianuarie anul acesta, de ministrul pentru Mediul de Afaceri, Comerţ si Antreprenoriat de la acea dată”, arată Ministerul pentru Mediul de Afaceri, într-un comunicat citat de News.ro.
În ceea ce priveşte beneficiarii eligibili, Consiliul propune eliminarea distincţiei între beneficiarii din fondurile de la bugetul de stat şi beneficiarii din fonduri europene.
Reprezentanţii IMM-urilor au menţionat marţi că partea de cheltuieli vizează o listă de cheltuieli eligibile, care limitează foarte mult întreprinderile ce urmează să fie înfiinţate şi finanţate.
”În privinţa condiţiilor de eligibilitate a cheltuielilor s-a optat pentru detalierea cheltuielilor eligibile, pentru a facilita completarea planului de afaceri chiar de către antreprenorii care doresc finanţare pentru deschiderea unei noi afaceri. În plus, se reduce riscul ca în situaţia în care cheltuielile eligibile nu sunt prevăzute expres, instituţiile de control să solicite recuperarea ajutorului acordat”, precizează Ministerul.
Oficialii Ministerului pentru Mediul de Afaceri, Comerţ şi Antreprenoriat amintesc că TVA nu este eligibilă pe fonduri europene.
Oficialii CNIPMMR au cerut totodată autorităţilor să definească durata de implementare a proiectelor ce urmează a fi finanţate şi să prezinte calendarul de implementare a tuturor fazelor programului: perioada de aplicare, perioada de contractare şi perioada de implementare a programului.
De asemenea, la nivelul grupului de lucru din cadrul MMACA, demersul introducerii cererii de plată (plata pe baza facturilor/ plata în avans ) este în curs de aprobare, la iniţiativa noii echipe ministeriale. Paralel, vor fi demarate procedurile pentru suplimentarea numărului de posturi în cadrul Oficiilor Teritoriale pentru IMM şi Cooperaţie.
Prima grilă afişată în dezbatere publică a suportat şi va mai suporta modificări până ce va fi validată în Consiliul Consultativ pentru IMM-uri.
”Ca şi până acum, considerăm oportună orice propunere de modificare şi completare a grilei, normelor de implementare sau altei componente a programului de la toţi actorii implicaţi în sprijinirea sectorului IMM precum şi a antreprenorilor, atât timp cât prin inserarea acestora nu se modifică obiectivul acestui program şi nu sunt puse în pericol rezultatele sale”, menţionează Ministerul pentru Mediul de Afaceri.
După aprobarea Hotărârii Guvernului şi publicarea acesteia în Monitorul Oficial, va fi elaborată procedura operaţională de derulare a programului, care va conţine detaliat perioadele aferente fiecărei etape, respectiv înscriere, verificare, contractare, plată, monitorizare.
Lansarea aplicaţiei de înscriere este estimată pentru începutul lunii mai, iar paşii ce trebuie urmaţi în implementare vor fi detaliaţi în procedura de implementare.
Reprezentanţii Consiliului Naţional al Întreprinderilor Private Mici şi Mijlocii din România (CNIPMMR) au criticat marţi o parte dintre prevederile prevăzute de programul “România Start-up Nation”, pe care le consideră neclare, precum faptul că proiectul nu prezintă care este durata de implementare a proiectelor şi a programului integral. Fostul ministru pentru antreprenoriat, Florin Jianu, anterior preşedinte al CNIPMMR, care a iniţiat ordonanţa de urgenţă pentru lansarea programului, a declarat marţi că proiectul punctează inclusiv administratorii care nu au urmat un curs de antreprenoriat, ”ceea ce nu se întâmplă nicăieri în lume”, astfel că sunt necesare îmbunătăţiri.
Ordonanţa de urgenţă pentru lansarea programului a fost aprobată de Guvern la sfârşitul lunii ianuarie. În termen de 30 de zile urmează să fie elaborată o hotărâre de guvern cu normele de aplicare.
Potrivit noului program “România Start-up Nation”, 10.000 de mici antreprenori pot primi în acest an granturi de maxim 200.000 lei (circa 44.000 euro) pentru lansarea unui start-up, finanţarea acoperind integral investiţia în proiect.
Programul ar putea deveni operaţional de la 1 mai.
Reprezentanţii CNIPMMR spun că grila punctează prea mult numărul de locuri de muncă create şi persoanele vizate, respectiv absolvenţi şi someri, ceea ce nu este în regulă, întrucât este vorba de un program care susţine antreprenoriatul şi nu activităţi precum reintegrarea socială sau şomerii.
Conducerea CNIPMMR arată că ar trebui pus accent pe afaceri cu valoarea adaugată mai mare şi pe persoanele calificate pentru un anumit post.
Consiliul propune ca întreg procesul pentru programul România Start up Nation să nu depăşească 12 luni, perioadă în care se vor derula toate etapele proiectului: aplicaţia întreprinzatorilor, perioada de contractare şi perioada de implementare a programului.
În ceea ce priveşte beneficiarii eligibili, Consiliul propune eliminarea distincţiei între beneficiarii din fondurile de la bugetul de stat şi beneficiarii din fonduri europene.
Referitor la capitolul privind cheltuielile eligibile, patronatul propune stabilirea doar a unor cheltuieli neeligibile în cadrul programului, în vederea creşterii atractivităţii acestuia pentru viitorii întreprinzători.
De asemenea, proiectul nu defineşte clar conceptul de „cerere de plată”.
Accesul la finanţare prin acest program este deschis oricărui tip de start-up şi acoperă integral investiţia, cu condiţia să fie înfiinţate minimum două locuri de muncă, cu contract de muncă pe durată nedeterminată. Programul are un buget de 1,7 miliarde lei, din care 1,2 miliarde lei de la buget şi 500 milioane lei fonduri europene.
ECONOMIE
MIPE: Modificarea PNRR a fost evaluată pozitiv de Consiliul UE
Astăzi, în cadrul reuniunii consiliului miniștrilor pentru Afaceri Economice și Financiare – ECOFIN, a fost evaluată pozitiv modificarea Planului Național de Redresare și Reziliență al României (PNRR), iar în scurt timp Consiliul Uniunii Europene va emite o noua decizie de punere în aplicare, a anunțat Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene (MIPE), într-un comunicat.
Reprezentanții MIPE precizează, într-un comunicat, că, în forma sa modificată, Planul include și capitolul REPowerEU (Componenta 16) și are o alocare de 28,5 miliarde euro (14,9 miliarde euro sub formă de împrumuturi, 13,6 miliarde euro sub formă de granturi), acoperind 66 de reforme și 111 investiții.
„PNRR, în noua variantă la care am adăugat capitolul REPowerEU, pune accent hotărât pe tranziția către sustenabilitate și energie verde. Este un pas semnificativ către un viitor firesc, ce pornește din conștiința colectivă a românilor, care au înțeles profund importanța sustenabilității și necesitatea unei schimbări. Suntem mai aproape cu 66 de reforme si 111 investiții de o Românie mai modernă, mai curată și aliniată la standardele contemporane, aducând schimbări tangibile în direcția unei societăți dezvoltate și adaptate noilor provocări globale”, a declarat ministrul de resort, Adrian Câciu.
Prin REPowerEU, România va beneficia de fonduri nerambursabile suplimentare în valoare de 1,4 miliarde euro. Capitolul REPowerEU cuprinde două noi reforme și șapte investiții care se axează pe accelerarea producerii de energie verde, pe creșterea eficienței energetice a clădirilor și pe recalificarea și perfecționarea forței de muncă în domeniul generării de energie verde.
Planul modificat al României pune un accent puternic pe tranziția verde, alocând 44,1% (față de 41% în planul inițial) din fondurile disponibile pentru măsuri care sprijină obiectivele climatice. Totodată, crește alocarea fondurilor pentru tranziția digitală a țării, de la 20,5%, la 21,8%.
Planul revizuit include modificările PNRR în urma aplicării articolului 11 alineatul (2) din Regulamentul de instituire a Mecanismului de Redresare și Reziliență, care a condus la diminuarea alocării componentei de grant 2,11 miliarde euro. De asemenea, sunt incluse ajustări generate de creșterea prețurilor la materiale de construcții și întreruperea lanțurilor de aprovizionare.
ECONOMIE
CE: Orientări antitrust pentru acordurile de durabilitate din domeniul agriculturii
Comisia Europeană a adoptat, joi, orientări referitoare la modul de elaborare a acordurilor de durabilitate din domeniul agriculturii, utilizând o nouă excludere de la aplicarea normelor UE în materie de concurență introdusă de recenta reformă a politicii agricole comune, informează un comunicat de presă al Executivului comunitar, citat de Agerpres.
Articolul 101 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene interzice, în general, acordurile dintre întreprinderi care restrâng concurența, cum ar fi acordurile dintre concurenți care duc la prețuri mai mari sau la cantități mai mici. Cu toate acestea, articolul 210a din Regulamentul nr. 1308/2013 de instituire a unei organizări comune a piețelor produselor agricole exclude de la această interdicție anumite acorduri restrictive din sectorul agricol, atunci când acordurile respective sunt indispensabile pentru atingerea standardelor de durabilitate care depășesc normele obligatorii ale UE sau naționale.
„Tranziția către o producție agricolă mai rezilientă și mai durabilă necesită o cooperare consolidată a actorilor din cadrul întregului lanț de aprovizionare, asigurând faptul că fermierii obțin un randament economic echitabil pentru eforturile lor de a asigura un nivel mai durabil al producției decât cel care este obligatoriu în prezent. Noile orientări le oferă îndrumări fermierilor și altor actori din cadrul lanțului de aprovizionare cu privire la modul în care să elaboreze acordurile lor de durabilitate astfel încât să beneficieze de noua excludere de la normele în materie de concurență”, a declarat comisarul pentru Agricultură, Janusz Wojciechowski.
Noile orientări urmăresc să clarifice modul în care operatorii care își desfășoară activitatea în sectorul agroalimentar pot elabora inițiative comune în materie de durabilitate în conformitate cu articolul 210a.
În special, noile orientări definesc domeniul de aplicare al excluderii. Excluderea se referă numai la acordurile dintre diferiți producători agricoli și acordurile dintre producători agricoli și alți actori din lanțul agroalimentar, cum ar fi întreprinderile care furnizează materii prime pentru producția, distribuția, transportul sau ambalarea produsului. Aceasta înseamnă că acordurile încheiate fără a include producătorii agricoli nu pot beneficia de excludere. În plus, acordurile trebuie să se refere întotdeauna la produse agricole.
Noile orientări definesc obiectivele de durabilitate eligibile. Orientările clarifică domeniul de aplicare a obiectivelor de durabilitate care pot fi urmărite prin acorduri. Aceste obiective sunt prevăzute la articolul 210a din Regulamentul OCP și pot fi împărțite în trei categorii: protecția mediului; reducerea utilizării pesticidelor și a rezistenței la antimicrobiene și sănătatea și bunăstarea animalelor. Aceasta înseamnă că acordurile care urmăresc obiective de durabilitate economică și socială (de exemplu, remunerarea echitabilă a fermierilor și a lucrătorilor agricoli) nu intră în domeniul de aplicare a excluderii.
De asemenea, noile orientări stabilesc cerințe pentru standardele de durabilitate. Pentru a beneficia de excludere, părțile trebuie să convină asupra adoptării unui standard de durabilitate care să fie mai ridicat decât standardele obligatorii în temeiul legislației UE sau al legislației naționale, chiar dacă doar în mod marginal. Astfel de acorduri ar trebui să fie indispensabile pentru atingerea standardului de durabilitate.
Noile orientări explică faptul că acordurile de durabilitate pot include orice tip de restrângere a concurenței, cu condiția ca restricția să fie indispensabilă pentru atingerea unui standard de durabilitate. Orientările detaliază modul în care se poate evalua în practică dacă o anumită restrângere a concurenței este indispensabilă. De exemplu, operatorii pot conveni asupra unor plăți către producători menite să acopere costurile suplimentare, precum și asupra unui stimulent monetar pentru ca producătorii să își asume riscul aferent adoptării standardului. Se consideră că excluderea bunurilor sau a operatorilor din alte state membre nu este, în principiu, indispensabilă pentru atingerea unui standard de durabilitate.
Noile orientări definesc domeniul de aplicare a intervenției ex post a autorităților din domeniul concurenței. Orientările explică faptul că, în cazurile în care punerea în aplicare a unui acord de durabilitate conduce, printre altele, la prețuri de consum nerezonabile sau la eliminarea de pe piață a unui produs pentru care există o cerere semnificativă din partea consumatorilor, autoritățile din domeniul concurenței pot interveni și pot solicita încetarea sau modificarea acordurilor de durabilitate.
Orientările vor intra în vigoare după publicarea lor în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene. Operatorii care au încheiat deja acorduri de durabilitate sunt invitați să le alinieze la orientările Comisiei. Operatorii pot solicita un aviz din partea Comisiei cu privire la compatibilitatea acestora cu normele UE în materie de concurență începând cu 8 decembrie 2023.
ECONOMIE
AFIR anunță lansarea canalului oficial de WhatsApp al instituției, destinat publicului
Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale (AFIR) anunță lansarea canalului oficial de WhatsApp al instituției, destinat publicului, o nouă și eficientă modalitate de comunicare și colaborare cu Agenția.
„Acest canal va fi un loc unde veți primi informații de ultimă oră, știri de presă, precum și oportunități de interacțiune pentru orice informații suplimentare sau clarificări. De ce ar trebui să vă alăturați canalului nostru: ▪ rapiditate: actualizări instant și informații esențiale la îndemâna dvs.; ▪ acces exclusiv: oportunitatea de a fi la curent cu cele mai recente noutăți și informații de presă privind derularea fondurilor nerambursabile acordate proiectelor de investiții din agricultură și pentru dezvoltarea mediului rural; ▪ conținut verificat și oficial”, se menționează într-un comunicat transmis de AFIR.
Pentru a urmări canalul oficial de WhatsApp al AFIR, cei interesați trebuie să acceseze de pe telefon link-ul de mai jos: https://whatsapp.com/channel/0029VaAdKx0KgsNudHQFyg1o.
„Ne-am bucura să vă alăturați nouă pentru a beneficia de toate avantajele pe care le oferă acest canal de comunicare”, menționează reprezentanții AFIR.
-
ECONOMIEacum 12 ore
Acord cu privire la 90% din schimbările planificate pentru regulile fiscale ale UE
-
ECONOMIEacum 11 ore
CE: Orientări antitrust pentru acordurile de durabilitate din domeniul agriculturii
-
PROFESIA CONTABILĂacum o zi
Masă rotundă privind viitorul profesiei contabile
-
ECONOMIEacum 12 ore
Malta, Croația și România, cele mai mari creșteri economice anuale din UE, în trimestrul 3
-
PROFESIA CONTABILĂacum o zi
Noutăți fiscale europene din buletinul de știri ETAF – 6 decembrie 2023
-
ECONOMIEacum o zi
Modificări la Legea concurenței
-
ECONOMIEacum 3 zile
Noi postări ce promovează false oportunități de investiții vizează utilizatori din România
-
ECONOMIEacum 11 ore
AFIR anunță lansarea canalului oficial de WhatsApp al instituției, destinat publicului