Rețele sociale

ECONOMIE

Ministerul pentru Mediul de Afaceri reface prevederile programului Start-up nation, la cererea IMM-urilor

Radio CECCAR FM

Ministerul pentru Mediul de Afaceri, Comerţ şi Antreprenoriat (MMACA) a adus îmbunătăţiri programului Start-up nation, în urma consultărilor cu părţile implicate şi a criticilor primite din partea Consiliului Naţional al Întreprinderilor Private Mici şi Mijlocii din România (CNIPMMR). Ministerul a anunţat joi că mecanismul de finanţare, cheltuielile eligibile şi data demarării programului vor fi aceleaşi pentru toţi aplicaţii, indiferent de sursa de finanţare.

În plus, cheltuielile eligibile vor fi detaliate, pentru a facilita completarea planului de afaceri chiar de către antreprenorii care doresc finanţare pentru deschiderea unei noi afaceri.

Reprezentanţii Consiliului Naţional al Întreprinderilor Private Mici şi Mijlocii din România (CNIPMMR) au criticat marţi programul ”România Start-up Nation”, despre care au spus că o parte dintre prevederile programului “sunt neclare”.

”Specialiştii din cadrul Ministerului pentru Mediul de Afaceri, Comerţ şi Antreprenoriat (MMACA) împreună cu cei din cadrul Ministerului Fondurilor Europene identifică soluţii de uniformizare a condiţiilor de aplicare şi implementare a programului, indiferent de sursa de finanţare. Situaţia nu a fost luată în calcul la data aprobării în Guvern a Legii bugetului de stat pentru anul 2017, în ianuarie anul acesta, de ministrul pentru Mediul de Afaceri, Comerţ si Antreprenoriat de la acea dată”, arată Ministerul pentru Mediul de Afaceri, într-un comunicat citat de News.ro.

În ceea ce priveşte beneficiarii eligibili, Consiliul propune eliminarea distincţiei între beneficiarii din fondurile de la bugetul de stat şi beneficiarii din fonduri europene.

Reprezentanţii IMM-urilor au menţionat marţi că partea de cheltuieli vizează o listă de cheltuieli eligibile, care limitează foarte mult întreprinderile ce urmează să fie înfiinţate şi finanţate.

”În privinţa condiţiilor de eligibilitate a cheltuielilor s-a optat pentru detalierea cheltuielilor eligibile, pentru a facilita completarea planului de afaceri chiar de către antreprenorii care doresc finanţare pentru deschiderea unei noi afaceri. În plus, se reduce riscul ca în situaţia în care cheltuielile eligibile nu sunt prevăzute expres, instituţiile de control să solicite recuperarea ajutorului acordat”, precizează Ministerul.

Oficialii Ministerului pentru Mediul de Afaceri, Comerţ şi Antreprenoriat amintesc că TVA nu este eligibilă pe fonduri europene.

Oficialii CNIPMMR au cerut totodată autorităţilor să definească durata de implementare a proiectelor ce urmează a fi finanţate şi să prezinte calendarul de implementare a tuturor fazelor programului: perioada de aplicare, perioada de contractare şi perioada de implementare a programului.

De asemenea, la nivelul grupului de lucru din cadrul MMACA, demersul introducerii cererii de plată (plata pe baza facturilor/ plata în avans ) este în curs de aprobare, la iniţiativa noii echipe ministeriale. Paralel, vor fi demarate procedurile pentru suplimentarea numărului de posturi în cadrul Oficiilor Teritoriale pentru IMM şi Cooperaţie.

Prima grilă afişată în dezbatere publică a suportat şi va mai suporta modificări până ce va fi validată în Consiliul Consultativ pentru IMM-uri.

”Ca şi până acum, considerăm oportună orice propunere de modificare şi completare a grilei, normelor de implementare sau altei componente a programului de la toţi actorii implicaţi în sprijinirea sectorului IMM precum şi a antreprenorilor, atât timp cât prin inserarea acestora nu se modifică obiectivul acestui program şi nu sunt puse în pericol rezultatele sale”, menţionează Ministerul pentru Mediul de Afaceri.

După aprobarea Hotărârii Guvernului şi publicarea acesteia în Monitorul Oficial, va fi elaborată procedura operaţională de derulare a programului, care va conţine detaliat perioadele aferente fiecărei etape, respectiv înscriere, verificare, contractare, plată, monitorizare.

Lansarea aplicaţiei de înscriere este estimată pentru începutul lunii mai, iar paşii ce trebuie urmaţi în implementare vor fi detaliaţi în procedura de implementare.

Reprezentanţii Consiliului Naţional al Întreprinderilor Private Mici şi Mijlocii din România (CNIPMMR) au criticat marţi o parte dintre prevederile prevăzute de programul “România Start-up Nation”, pe care le consideră neclare, precum faptul că proiectul nu prezintă care este durata de implementare a proiectelor şi a programului integral. Fostul ministru pentru antreprenoriat, Florin Jianu, anterior preşedinte al CNIPMMR, care a iniţiat ordonanţa de urgenţă pentru lansarea programului, a declarat marţi că proiectul punctează inclusiv administratorii care nu au urmat un curs de antreprenoriat, ”ceea ce nu se întâmplă nicăieri în lume”, astfel că sunt necesare îmbunătăţiri.

Ordonanţa de urgenţă pentru lansarea programului a fost aprobată de Guvern la sfârşitul lunii ianuarie. În termen de 30 de zile urmează să fie elaborată o hotărâre de guvern cu normele de aplicare.

Potrivit noului program “România Start-up Nation”, 10.000 de mici antreprenori pot primi în acest an granturi de maxim 200.000 lei (circa 44.000 euro) pentru lansarea unui start-up, finanţarea acoperind integral investiţia în proiect.

Programul ar putea deveni operaţional de la 1 mai.

Reprezentanţii CNIPMMR spun că grila punctează prea mult numărul de locuri de muncă create şi persoanele vizate, respectiv absolvenţi şi someri, ceea ce nu este în regulă, întrucât este vorba de un program care susţine antreprenoriatul şi nu activităţi precum reintegrarea socială sau şomerii.

Conducerea CNIPMMR arată că ar trebui pus accent pe afaceri cu valoarea adaugată mai mare şi pe persoanele calificate pentru un anumit post.

Consiliul propune ca întreg procesul pentru programul România Start up Nation să nu depăşească 12 luni, perioadă în care se vor derula toate etapele proiectului: aplicaţia întreprinzatorilor, perioada de contractare şi perioada de implementare a programului.

În ceea ce priveşte beneficiarii eligibili, Consiliul propune eliminarea distincţiei între beneficiarii din fondurile de la bugetul de stat şi beneficiarii din fonduri europene.

Referitor la capitolul privind cheltuielile eligibile, patronatul propune stabilirea doar a unor cheltuieli neeligibile în cadrul programului, în vederea creşterii atractivităţii acestuia pentru viitorii întreprinzători.

De asemenea, proiectul nu defineşte clar conceptul de „cerere de plată”.

Accesul la finanţare prin acest program este deschis oricărui tip de start-up şi acoperă integral investiţia, cu condiţia să fie înfiinţate minimum două locuri de muncă, cu contract de muncă pe durată nedeterminată. Programul are un buget de 1,7 miliarde lei, din care 1,2 miliarde lei de la buget şi 500 milioane lei fonduri europene.

ECONOMIE

Noi modificări în Codul de procedură civilă: numirea experților judiciari, digitalizată

Radio CECCAR FM

Parlamentul României a adoptat Legea nr. 139/2024, publicată în Monitorul Oficial nr. 448 din 15 mai 2024, care modifică articolul 331 alin. (1) din Legea nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă, digitalizând procesul de numire a experților pentru efectuarea de expertize judiciare.

Potrivit noii legi, dacă părțile implicate într-un proces nu reușesc să ajungă la un acord privind numirea experților, aceștia vor fi desemnați de instanță printr-un sistem informatizat aleatoriu. Acest sistem va selecta experții dintre persoanele înscrise în evidența biroului local de expertiză și autorizate legal să efectueze expertize judiciare. Modificările intră în vigoare la un an de la data publicării legii în Monitorul Oficial.

Normele metodologice care vor reglementa funcționarea acestui sistem, având în vedere încărcătura experților în ceea ce privește numărul de expertize judiciare alocate, se aprobă în termen de 90 de zile de la publicarea legii în Monitorul Oficial.

Opinia CECCAR

Această schimbare legislativă reprezintă un pas semnificativ către digitalizarea și eficientizarea sistemului judiciar din România. Prin utilizarea unui sistem informatizat pentru numirea experților judiciari se asigură o distribuție echitabilă a cazurilor între experți.

Mai mult, această măsură poate contribui la creșterea transparenței și a încrederii publicului în procesul judiciar, oferind un cadru mai clar și mai predictibil pentru părțile implicate în procese civile.

Continuare

ECONOMIE

Modificări la formularul 300 – „Decont de taxă pe valoarea adăugată”

Radio CECCAR FM

În Monitorul Oficial nr. 448 din 15 mai 2024, a fost publicat OPANAF nr. 888/2024, act normativ prin care se modifică OPANAF nr. 1.253/2021 pentru aprobarea modelului și conținutului formularului (300) „Decont de taxă pe valoarea adăugată”. ANAF menționează, în Referatul de aprobare a actului normativ, că, prin art.III, pct.46 din Legea nr. 296/2023 privind unele măsuri fiscal-bugetare pentru asigurarea sustenabilității financiare a României pe termen lung, publicată în Monitorul Oficial nr. 977 din 27 octombrie 2023, începând cu data de 1 ianuarie 2024, a fost eliminată scutirea de TVA pentru operațiunile prevăzute la art. 294 alin. (5) lit. a) și b) din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal, efectuate către unități spitalicești din rețeaua de stat, rămânând în vigoare doar scutirea de TVA prin restituire către entitățile nonprofit.

În acest context, prin noul act normativ au fost eliminate din formularul (300) următoarele rânduri:

 rândul 14.1 ”Livrări de bunuri și prestări de servicii scutite cu drept de deducere, prevăzute la art. 294 alin. (5) lit. a) și b) din Codul fiscal”;

▪ rândul 14.2 ”Livrări de bunuri scutite cu drept de deducere, prevăzute la art. 294 alin. (5) lit. c) și d) din Codul fiscal”.

Continuare

ECONOMIE

ANAF: Modificări în cuprinsul unor formulare de declarații de impunere

Radio CECCAR FM

Agenția Națională de Administrare Fiscală (ANAF) a modificat, prin OPANAF nr. 779/2024, publicat în  Monitorul Oficial nr. 374 din 22 aprilie 2024, o serie de acte normative din domeniul declarării impozitelor, taxelor și contribuțiilor sociale.

ANAF reamintește, în Referatul de aprobare a actului normativ, că, potrivit dispozițiilor art. 9 alin. (1) din OUG nr. 116/2023 privind unele măsuri pentru gestionarea și evidențierea veniturilor curente ale bugetului public prin implementarea unor proiecte de digitalizare, începând cu data de 1 ianuarie 2024 s-a înființat, la nivelul instituției, Evidența operativă a veniturilor din digitalizare, care are drept scop evidențierea/urmărirea/ monitorizarea lunară a veniturilor suplimentare rezultate ca urmare a utilizării neconcordanțelor și/sau inadvertențelor identificate prin Sistemul informatic de interes strategic național (SIISN) și a modulelor de valorificare, precum și ca urmare a utilizării profilelor de risc.

Notificările de conformare cuprind riscurile fiscale identificate și se transmit de organele cu atribuții de control, în temeiul prevederilor Legii nr. 207/2015 privind Codul de procedură fiscală, cu modificările și completările ulterioare, în scopul reanalizării de către contribuabili a situației fiscale și, după caz, de a depune sau de a corecta declarațiile fiscale.

În vederea identificării declarațiilor rectificative depuse de contribuabili ca urmare a unei notificări de conformare transmisă de organele fiscale, ANAF a stabilit, prin noul Ordin, ca, în cuprinsul formularelor de declarații de impunere, pentru care este prevăzută și posibilitatea de rectificare a datelor declarate inițial, să fie cuprinsă o căsuță distinctă pentru această situație.

Formularele de declarații fiscale vizate de această modificare sunt:

 formularul 101 „Declarație privind impozitul pe profit”;

▪ formularul 101 Grup fiscal „Declarație consolidată privind impozitul pe profit determinat de grupul fiscal”;

▪ formularul (301) „Decont special de taxă pe valoarea adăugată”;

▪ formularul (307) „Declarație privind sumele rezultate din ajustarea/corecția ajustărilor/regularizarea taxei pe valoarea adăugată”;

▪ formularul (311) „Declarație privind taxa pe valoarea adăugată colectată datorată de către persoanele impozabile al căror cod de înregistrare în scopuri de taxă pe valoarea adăugată a fost anulat conform art. 316 alin. (11) lit. a) – e), lit. g) sau lit. h) din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal”;

▪ formularul 710 „Declarație rectificativă”.

Tot ca urmare a unei notificări de conformare transmisă de organele fiscale, persoana impozabilă înregistrată în scopuri de TVA poate solicita corectarea erorilor materiale din decontul de taxă pe valoarea adăugată.

Pentru a identifica această sursă de venituri, ANAF a modificat OPANAF nr.3604/2015, prin:  aprobarea unui nou formular, „Cerere privind corectarea erorilor materiale din decontul de taxă pe valoarea adăugată„, în care contribuabilul să poată menționa că solicitarea de corectare a erorilor materiale este formulată ca urmare a unei notificări de conformare; ▪ completarea Instrucțiunilor de corectare a erorilor materiale din deconturile de taxă pe valoarea adăugată, astfel încât în formularul ”Decizie de corectare a erorilor materiale din decontul de taxă pe valoarea adăugată” să se înscrie o mențiune referitoare la faptul că solicitarea de corectare a fost formulată ca urmare a unei notificări de conformare.

Continuare

Trending