Rețele sociale

ECONOMIE

Numărul şomerilor a crescut uşor în februarie

Radio CECCAR FM

Numărul de şomeri a crescut uşor în a doua lună a acestui an, cu 893 faţă de luna precedentă, până la 488.797, iar rata şomajului a stagnat la 5,4%, nivel minim din 2008, arată datele publicate, luni, de Institutul Naţional de Statistică (INS) și citate de News.ro.

În ianuarie, în România erau 487.904, nivel minim din 1994, de când există astfel de statistici, iar rata şomajului a coborât la 5,4%, potrivit datelor revizuite semnificativ în jos de către INS, publicate în urmă cu o lună.

Un nivel atât de scăzut precum cel din ianuarie al numărului de şomeri nu s-a înregistrat niciodată în România începând din 1994, de când se calculează şomajul după standardele BIM. În privinţa ratei şomajului, un nivel de 5,4% a mai fost înregistrat ultima dată în trimestrul III din 2008.

Datele revizuite luna trecută arată, spre deosebire de primele estimări, că numărul de şomeri a coborât sub 500.000 încă din luna octombrie 2016 şi s-a menţinut apoi în scădere în toate lunile, cu excepţia lunii decembrie, când a urcat uşor faţă de noiembrie.

Datele revizuite arată că numărul şomerilor a scăzut cu circa 79.000 în ultimul an, de la 567.739 în februarie 2016.

Şomajul este în continuare mai mare în rândul bărbaţilor, cu o rată de 5,7% în luna februarie, în timp ce, în rândul femeilor, şomajul este de doar 5%, mai arată datele oficiale.

Creşterea uşoară a şomajului în februarie ar putea fi pusă în relaţie cu majorarea salariului minim pe economie de la 1 februarie, de la 1.250 lei până la 1.450 lei.

Patronatele şi unii economişti au avertizat că majorarea este prea rapidă şi i-ar putea afecta pe unii angajaţi fără calificare şi din zone sărace, care sunt plătiţi cu salariile cele mai mici.

Însă pe de altă parte, efectul ar putea fi limitat de criza de forţă de muncă din România, de care se plâng multe companii, mai ales în ceea ce priveşte angajaţii calificaţi.

Potrivit seriilor revizuite, şomajul a înregistrat o scădere accelerată în 2016, înregistrând scăderi în toate lunile, cu excepţia lunii decembrie.

Scăderea şomajului din 2016 a fost generată în primul rând de creşterea rapidă a cererii de forţă de muncă, mai ales în zonele dezvoltate din jurul marilor metropole.

Cu toate acestea, şefii de companii se plâng tot mai des de lipsa forţei de muncă calificate, care începe să limiteze dezvoltarea afacerilor din România.

Datele oficiale arată că numărul de locuri de muncă vacante din economia românească, un indicator al deficitului de forţă de muncă la nivel naţional, a crescut în ultimul trimestru din 2016 cu 11% faţă de aceeaşi perioadă a anului precedent, la 60.700, în ciuda şomajului încă ridicat din unele regiuni.

Autorităţile publică, constant, şi numărul de şomeri înregistraţi oficial în evidenţele oficiilor pentru forţa de muncă.

Datele Agenţiei Naţionale pentru Ocuparea Forţei de Muncă (ANOFM) arată că, la sfârşitul lunii ianuarie, 421.236 şomeri erau înregistraţi oficial, ceea ce corespunde unei rate a şomajului de doar 4,8%.

Judeţele Vaslui, cu 11,4%, şi Teleorman (10,2%) au cele mai înalte niveluri ale şomajului din România, potrivit ANOFM.

Zonele cu şomaj ridicat sunt caracterizate cu calificarea slabă a forţei de muncă şi un grad scăzut de educaţie, spun experţii.

Conform standardelor BIM, numărul de şomeri este calculat prin anchete în gospodării, care arată că numărul de şomeri este, în realitate, mai mare.

Datele privind şomajul pe baza metodologiei BIM sunt considerate ca fiind mai relevante de către specialişti, pentru că reflectă mai bine şomajul real la nivel naţional.

ECONOMIE

ANAF a actualizat proiectul de Ordin prin care propune revizuirea criteriilor de risc fiscal

Radio CECCAR FM

Agenția Națională de Administrare Fiscală (ANAF) a actualizat proiectul de Ordin publicat în transparență decizională prin care propune modificarea și completarea Ordinului președintelui Agenției Naționale de Administrare Fiscală și al președintelui Autorității Vamale Române nr. 417/1.204/2025 privind aprobarea criteriilor pentru evaluarea riscului fiscal în vederea determinării operatorilor economici care prezintă risc fiscal ridicat, prevăzuți la art 375 alin.(1^1) și la art. 435 alin. (3^1) din Legea 227/2015 privind Codul Fiscal.

Potrivit proiectului de Ordin actualizat, în urma modificărilor propuse, criteriile pentru evaluarea riscului fiscal ridicat al operatorilor economici persoane juridice, prevăzute la art. 1 al Ordinul comun 417/1204/2025, ar urma să fie următoarele:

1. operatorii economici nou-înființați sau la care au fost preluate părțile sociale în ultimele 12 luni;

2. operatorii economici care nu au desfășurat activități economice în ultimele 12 luni;

3. operatorii economici care au fost declarați inactivi și care au fost reactivați în ultimele 12 luni;

4. operatorii economici care au declarat domiciliul fiscal la sediul unui cabinet de avocatură;

5. operatorii economici care au obținut autorizații și/sau au fost înregistrați în domeniul comercializării produselor accizabile în ultimele 12 luni. Nu intră în această categorie operatorii economici care au reînnoit în ultimele 12 luni autorizațiile obținute anterior;

6. operatorii economici care nu au desfășurat activități economice în domeniul produselor accizabile în ultimele 36 de luni;

7. operatorii economici cu un istoric fiscal inadecvat care se încadrează în una dintre situațiile de mai jos:

a) care în ultimii 5 ani au înregistrat obligații fiscale restante la bugetul general consolidat, de natura celor administrate de ANAF, în sensul 157 din Legea nr. 207/2015 privind Codul de procedură fiscală, cu modificările și completările ulterioare, pentru care s-a dispus executarea garanției;

b) care în ultimele 12 luni au depus declarațiile fiscale cu o întârziere mai mare de 5 zile de la termenul legal;

c) care în ultimii 5 ani au beneficiat de eșalonări și/sau restructurări la plată și care se încadrează în una dintre următoarele situații:

  1. nu au respectat termenele stabilite prin graficul de eșalonare/graficul de plată, chiar dacă acestea au fost stinse în termenul suplimentar prevăzut de lege;
  2. nu au achitat obligațiile fiscale declarate după data acordării eșalonării și/sau restructurării, în termenul prevăzut de lege, chiar dacă acestea au fost stinse în termenul suplimentar prevăzut de lege;
  3. care înregistrează obligații fiscale/bugetare altele decât cele prevăzute la lit. i) și ii) și care reprezintă condiție de menținere a valabilității eșalonării și/sau restructurării la plată;
  4. au pierdut valabilitatea eșalonării și/sau restructurării la plată, iar ulterior au solicitat menținerea valabilității acesteia, potrivit legii;

d) care au asociați majoritari și/sau administratori care în ultimii 10 ani au mai fost asociați sau administratori în societăți care au fost autorizate și/sau înregistrate în domeniul comercializării produselor accizabile ale căror autorizații/atestate au fost revocate și care se încadrează într-una dintre următoarele situații:

  1. la data radierii sau cesionarii parților sociale/acțiunilor, societățile respective înregistrau obligații fiscale restante la bugetul general consolidat, de natura celor administrate de ANAF;
  2. a fost deschisă procedura insolvenței, respectiv perioada de observație, reorganizare judiciară sau faliment;

e) care au solicitat restituirea sau compensarea unor sume de bani de la bugetul general consolidat, iar în urma acțiunilor de control ale organelor fiscale, se constată că pentru cel puțin 25% din suma solicitată nu au drept de restituire;

f) care nu au fonduri financiare necesare achizițiilor de produse accizabile.

De asemenea, proiectul publicat în consultare publică prevede că, în situația în care în urma acțiunilor de control ale organelor fiscale se constată faptul că un operator economic autorizat și/sau înregistrat, care nu a fost încadrat inițial în categoria de risc fiscal ridicat, se încadrează, ulterior, într-unul dintre criteriile de risc menționate, în termen de maximum 5 zile se comunică Agenției Naționale de Administrare Fiscală – Direcția Generală Antifraudă Fiscală – Structura Centrală, riscul fiscal identificat, în vederea analizării și informării autorității vamale teritoriale competente.

Continuare

ECONOMIE

Consiliul Concurenței a declanșat șase investigații în sectorul auto

Radio CECCAR FM

Consiliul Concurenței a efectuat inspecții inopinate la sediile a șase importatori auto, în cadrul investigațiilor declanșate din oficiu pe piața serviciilor de întreținere și reparare a autovehiculelor și/sau pe piața distribuției de piese de schimb pentru autovehicule din România.

Potrivit unui comunicat al instituției, „autoritatea de concurență deține indicii cu privire la existența unor înțelegeri între cei șase importatori auto și membrii rețelelor lor autorizate de dealeri și reparatori auto, înțelegeri care au aptitudinea de a restricționa accesul concurenților (unități de reparații auto din afara rețelei autorizate și/sau distribuitori de piese de schimb de calitate echivalentă) la clienți, pe piețele pe care aceștia își desfășoară activitatea”.

Astfel, Consiliul Concurenței are suspiciuni că anumite prevederi contractuale ar putea determina proprietarii să realizeze operațiuni de întreținere a autovehiculelor și anumite lucrări de reparare a acestora, care nu sunt acoperite de garanție, doar în rețeaua autorizată a importatorilor și/sau folosind doar piese de schimb de origine, sub sancțiunea pierderii garanției autovehiculului.

„Garanția unui autovehicul nu ar trebui condiționată de realizarea unor lucrări care nu intră în garanție și care sunt plătite de proprietar doar în cadrul rețelelor autorizate sau cu utilizarea exclusivă a anumitor piese de schimb. O astfel de practică este nocivă pentru concurență și prejudiciază clienții”, a declarat Bogdan Chirițoiu, președintele Consiliului Concurenței.

Autoritatea de concurență a efectuat inspecții inopinate la sediile a șase importatori auto activi în România: BMW Romania SRL, Porsche Romania SRL, Mercedes-Benz România SRL, Hyundai Auto România SRL, Renault Commercial Roumanie SRL/Automobile-Dacia SA și Euro Inter Trade Corporation SRL. Importatorii inspectați comercializează mărcile Audi, BMW, Cupra, Dacia, EQ, Hyundai, Mercedes-Benz, Mini, Nissan, Renault, Seat, Skoda, Smart, Volkswagen și Volvo, ce reprezintă circa 70% din parcul de autoturisme din România.

„Inspecțiile inopinate sunt autorizate de Curtea de Apel București și sunt justificate de necesitatea obținerii tuturor informațiilor și documentelor necesare clarificării posibilelor practici anticoncurențiale analizate. Efectuarea acestora nu reprezintă o antepronunțare în ceea ce privește vinovăția companiilor. În situația în care Consiliul Concurenței va constata încălcarea regulilor de concurență, companiile implicate riscă amenzi de până la 10% din cifra de afaceri. Cu toate acestea, companiile care cooperează cu autoritatea de concurență, în cadrul programului de clemență, pot obține imunitate la amendă sau reduceri substanțiale ale amenzilor”, precizează reprezentanții Consiliului Concurenței.

Continuare

ECONOMIE

ANAF: Prejudicii de 225 milioane lei reprezentând rambursări necuvenite de TVA, în ultimul an

Radio CECCAR FM

În ultimul an, organele de control fiscal din cadrul ANAF au descoperit cazuri de contribuabili care au solicitat TVA, cu rea-credință, de la bugetul general consolidat al statului, informează instituția, într-un comunicat. „Astfel, au fost instrumentate un număr de 29 de cazuri în care a fost stabilit un prejudiciu total de 225 milioane lei, reprezentând TVA, fiind sesizate organele de urmărire penală competente”, se menționează în comunicat.

Potrivit reprezentanților Administrației Fiscale, în unul dintre cazurile investigate a fost descoperit un circuit tranzacțional fictiv prin intermediul căruia patru societăți coordonate de aceeași grupare au solicitat și obținut, fără drept, taxă pe valoare adăugată în sumă totală de 44,54 milioane lei. Cele patru societăți care au solicitat taxă pe valoare adăugată înregistrau achiziții fictive de utilaje frigorifice de la mai multe societăți interpuse, create și controlate de beneficiarul real al rambursărilor ilegale cu scopul de a crea aparența unor operațiuni care în fapt nu au existat.

În cadrul investigațiilor efectuate, principalul mod de acțiune frauduloasă identificat constă în crearea unei TVA deductibile pe baza unor tranzacții fictive, fără caracter economic, derulate prin intermediul unor lanțuri tranzacționale formate din contribuabili care au simulat un comportament fiscal conform, în fapt, aceștia acționând pe paliere infracționale, cu roluri bine definite.

Digitalizarea ANAF creează premisele unei evaluări eficiente a comportamentului fiscal al contribuabililor și facilitează depistarea și instrumentarea cazurilor de evaziune fiscală care au avut ca scop obținerea unor rambursări necuvenite de TVA.

Perfecționarea continuă a capacității de analiză integrată a datelor fiscale disponibile la nivelul ANAF conduce la identificarea timpurie a contribuabililor cu risc fiscal ridicat și la o acțiune operativă a organelor fiscale, pentru prevenirea și combaterea evaziunii fiscale, ca premisă pentru reducerea decalajului fiscal.

„Dorim să reamintim că relațiile dintre contribuabil și organul fiscal sunt fundamentate pe bună-credință. În acest sens, contribuabilul trebuie să își îndeplinească obligațiile și să își exercite drepturile potrivit scopului în vederea căruia au fost recunoscute de lege și să declare corect datele și informațiile privitoare la obligațiile fiscale datorate. În cazul în care contribuabilii acționează cu rea-credință pentru a obține, fără drept, sume de bani cu titlu de rambursări de TVA, ANAF sesizează organele de urmărire penală, inclusiv în cazurile de tentativă”, precizează ANAF, în comunicat.

Continuare

Trending