Rețele sociale

ECONOMIE

Chiriile pot fi cu 10-20% mai mari decât ratele lunare la Prima Casă

Radio CECCAR FM

Costurile chiriilor din România sunt cu 10-20% mai mari decât valoarea ratelor lunare în cazul achiziţiei locuinţelor prin programul Prima Casă, cu un credit pe o durată de 30 de ani, arată un studiu realizat de platforma de anunţuri imobiliare Storia.ro și citat de News.ro.

Cercetarea a fost realizată prin metoda analizei cantitative, folosind ca surse de informare baza de date a Storia.ro pentru preţurile medii ale chiriilor şi datele Institutului Naţional de Statistică (INS) pentru centralizarea veniturilor salariale medii pe judeţe în 2016.

Salariul mediu net a fost calculat pe baza datelor de la INS pentru intervalul ianuarie – noiembrie 2016.

Un angajat din România care vrea să-şi închirieze o casă trebuie să plătească o chirie lunară echivalentă cu 33% din salariul net lunar în cazul închirierii unei garsoniere, faţă de o rată de 20% din salariul net în cazul programului Prima Casă.

Pentru un apartament cu două camere, chiria ajunge la 48% din salariul lunar şi 64% dacă îşi închiriază o locuinţă cu trei camere, faţă de o rată cu o pondere lunară de 34%, respectiv 46% prin programul Prima Casă.

La nivel de oraş, angajaţii din judeţul Cluj-Napoca resimt cel mai mult povara financiară a ratelor lunare plătite pentru închirierea unei locuinţe.

Deşi clujenii se află pe locul trei în topul angajaţilor cu cele mai mari salarii din România după salariaţii din Bucureşti şi cei din Ilfov, costul chiriei pentru un apartament cu trei camere în Capitală este cu o treime mai mic decât în Cluj.

Totuşi, autorii studiului publicat marţi nu iau în considerare faptul că statisticile salariale ale INS sunt pentru întregul judeţ Cluj, nu doar pentru oraşul Cluj-Napoca, în timp ce preţurile imobiliare luate în calcul sunt cele din reşedinţele de judeţ şi Bucureşti,. astfel că nu este posibilă o comparaţie între oraşele Cluj-Napoca şi Bucureşti.

Studiul mai arată că, în judeţele în care nu au fost investiţii noi importante în ultimii ani, preţurile pentru închirierea locuinţelor au o pondere mai mică în veniturile medii ale salariaţilor.

În medie, la nivel naţional închirierea unei garsoniere porneşte de la 130 euro pe lună, reprezentând o trieme din salariul mediu net al unui angajat din România.

Cele mai mari preţuri sunt în Cluj, unde chiria medie pentru o garsonieră este de 230 de euro pe lună, Bucureşti (230 de euro/ lună), judeţul Ilfov (200 de euro pe lună), Braşov (180 de euro pe lună) şi Iaşi (178 de euro/ lună).

Cele mai mici costuri cu închirierea unei camere sunt în judeţele Suceava, Covasna, Vrancea, Vaslui, Botoşani, Caraş-Severin, Sălaj, Vâlcea, Mehedinți şi Olt, unde preţul închirierii este de 100 de euro/lună.

Cele mai mici costuri cu închirierea unei camere sunt în judeţele Suceava, Covasna, Vrancea, Vaslui, Botoşani, Caraş-Severin, Sălaj, Vâlcea, Mehedinți şi Olt, unde preţul închirierii este de 100 de euro/lună.

În Harghita, judeţul cu cele mai mici salarii medii (de 326 de euro pe lună), costul închirierii unei garsoniere este de 122 de euro pe lună (cu 6% sub media naţională), dar are o pondere de 38% în venitul salarial mediu (cu 6% peste media naţională).

Costul închirierii unui apartament cu două camere reprezintă la nivel naţional aproape jumătate (48%) din salariul mediu net al unui angajat din România.

Şi în cazul apartamentelor cu două camere, angajaţii din Cluj ar resimți cel mai mult povara financiară a chiriei, în raport cu salariul mediu.

Astfel, închirierea unei locuinţe cu două camere reprezintă 72% din salariul mediu net al unui angajat din Cluj, cu 50% peste media înregistrată la nivel naţional, unde închirierea unei astfel de locuinţe consumă aproape jumătate din venitul net lunar.

În medie, închirierea unui apartament cu două camere costă 190 de euro pe lună la nivel naţional.

Cele mai mari costuri pentru închirierea unui apartament cu două camere sunt în Cluj-Napoca (370 de euro pe lună), Bucureşti (330 de euro pe lună), Ilfov (290 de euro pe lună), Braşov (251 de euro pe lună), Iaşi (250 de euro pe lună) şi Timiş (250 de euro pe lună).

Cele mai mici costuri cu închirierea a două camere sunt în judeţele Harghita (125 de euro pe lună), Sălaj (130 de euro pe lună), Hunedoara (133 de euro pe lună) şi Botoșani (137 de euro pe lună).

Costul închirierii unui apartament cu trei camere reprezintă la nivel naţional aproape două treimi (64%) din salariul mediu net al unui angajat din România.

În clasamentul realizat la nivel naţional pentru închirierea unei garsoniere, Capitala se află pe poziţia a 12-a, cu o medie de 12% din salariul mediu net.

Astfel, în Bucureşti preţul mediu lunar plătit pentru închirierea unei garsoniere este de 230 de euro, la egalitate cu cel din orașul Cluj-Napoca, deşi salariile bucureștenilor sunt cu 18% mai mari decât ale acestora.

Pentru un apartament cu două camere, locuitorii Capitalei plătesc în medie 330 euro, costul chiriei reprezentând 53% din salariul mediu net al unui angajat bucureştean.

În clasamentul general, Bucureştiul se clasează pe poziţia a 11-a, rata lunară pentru închirierea unui apartament cu două camere fiind cu 12% mai mică decât cea din Cluj-Napoca.

Tot pentru Bucureşti, închirierea unui apartament cu trei camere pornește de la 420 de euro pe lună, chiria lunară reprezentând 67% din salariul mediul net lunar. La fel, faţă de ocupanții primului loc, bucureștenii plătesc cu aproape o treime (31%) mai puţin decât clujenii.

ECONOMIE

În proiect, modificări la Codul fiscal

Radio CECCAR FM

Guvernul a adoptat un proiect de lege pentru modificarea și completarea Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal, document care urmează să transpună în legislația națională unele prevederi ale Directivei europene privind sistemul comun al Taxei pe Valoare Adăugată, prevederi ca ar urma să se aplice de la 1 ianuarie 2024.

Astfel, potrivit unui comunicat al Executivului, se clarifică prevederile referitoare la termenul de depunere a declarațiilor aferente regimurilor speciale prevăzute la art. 314, 315 și 315^2 din Codul fiscal, stabilind în mod expres ultima zi calendaristică a fiecărei luni, chiar dacă aceasta este nelucrătoare. În actuala variantă a Codului Fiscal se prevede că aceste declarații se pot depune până la finalul următoarei luni după încheierea perioadei fiscale acoperite. Astfel, se evită situațiile în care, deși declarația aferentă regimurilor speciale prevăzute la art. 314, 315 și 315^2  din Codul fiscal, era depusă în termen, potrivit legislației din România, exista posibilitatea ca, potrivit legislației din statele membre de consum, să se considere că termenul respectiv a fost depășit, iar persoanei impozabile care aplică regimul special în România să îi fie aplicate dobânzi și penalități pentru depășirea termenelor de depunere, respectiv de plată, de către statele membre de consum.

Totodată, prin proiectul de act normativ se propune abrogarea prevederilor referitoare la posibilitatea desemnării unui reprezentant fiscal autorizat în cazul anumitor categorii de importuri în România de bunuri care au fost transportate dintr-un teritoriu terț.

Pentru accizele aplicate producției de gaze naturale utilizate în scop tehnologic, se introduc dispoziții similare cu cele aplicate energiei electrice.
Transpunerea în legislația națională a acestei directive va avea un impact favorabil asupra mediului de afaceri, deoarece, prin păstrarea de către prestatorii de servicii de plată de evidențe referitoare la plățile transfrontaliere și punerea acestora la dispoziția autorităților fiscale, acestea vor dispune de mai multe informații pentru a detecta frauda în materie de TVA în sectorul comerțului electronic și pentru a colecta TVA suplimentară.

Proiectul de lege va fi transmis Parlamentului pentru dezbatere și adoptare.

Continuare

ECONOMIE

MADR: Cadrul pentru prelungirea Instrumentului financiar de creditare cu partajarea riscului, aprobat de Guvern

Radio CECCAR FM

Executivul a aprobat un Memorandum ce vizează prelungirea perioadei de eligibilitate stabilită în Acordul de Finanțare pentru implementarea Instrumentului financiar de creditare cu partajarea riscului, încheiat cu Fondul European de Investiții și finanțat din Programul Național de Dezvoltare Rurală (PNDR) 2014-2020.

Potrivit unui comunicat al Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR), prin PNDR 2014-2020, instituția implementează Instrumentul financiar de creditare cu partajarea riscului la nivel de portofoliu (PRSL- Portfolio Risk Sharing Loan)pentru a susține finanțarea fermierilor și antreprenorilor din spațiul rural.

Prelungirea perioadei de eligibilitate stabilită în Acordul de Finanțare încheiat cu FEI până la 31 decembrie 2025 a fost necesară dată fiind extinderea perioadei de eligibilitate a cheltuielilor aferente PNDR 2014-2020, conform Regulamentului tranzitoriu (UE) nr. 2020/2220.

Această necesitate decurge din prevederile specifice aplicabile instrumentelor financiare, prevăzute la art. 42 al Reg. (UE) 1303/2013, potrivit cărora eligibilitatea cheltuielilor în cadrul instrumentelor financiare este stabilită la închiderea Programului, în cazul PNDR acest termen fiind 31 decembrie 2025.

MADR precizează că, pentru derularea acestui instrument financiar, în baza Memorandumului aprobat de Executiv la data de 13 iulie 2017, a fost semnat Acordul de Finanțare între Fondul European Investiții (FEI) și Guvernul României reprezentat de ministrul Agriculturii și Dezvoltării Rurale și directorul general al Agenției pentru Finanțarea Investițiilor Rurale, la data de 28 noiembrie 2017.

Continuare

ECONOMIE

Plafonul garanțiilor pentru IMM Invest, majorat cu peste 4 miliarde de lei

Radio CECCAR FM

Guvernul a aprobat, la propunerea Ministerului Finanțelor, majorarea cu peste 4 miliarde de lei a plafonului de garanții și implicit bugetul ajutorului de stat acordat sub formă de grant în cadrul programului IMM Invest Plus și a componentelor – IMM Invest România, Agro IMM Invest, IMM Prod, Garant Construct, Innovation și Rural Invest.

„IMM Invest și IMM Invest Plus sunt instrumentele financiare care aduc valoare adăugată în economie, care au crescut gradul de bancabilizare a IMM-urilor și au contribuit la scăderea numărului de firme care au capitaluri negative sau se află în dificultate. Să înțelegeți impactul acestei măsuri, pentru fiecare leu garanție acordată de stat prin intermediul programului IMM Invest, companiile beneficiare întorc în economie 12 lei în următorii cinci ani. După acordarea finanțărilor prin garanții publice am observat că 8 din 10 firme care au beneficiat de program au ajuns să facă angajări, au înregistrat o dinamică net superioară a numărului de angajați, a cifrei de afaceri, a profitului net și a marjei de profit raportate la vânzări. Tocmai de aceea, am decis să suplimentăm plafonul garanțiilor cu 4,92 miliarde lei, ca măsură de impuls pentru mediul de afaceri” , a menționat ministrul de resort, Marcel Boloș.

Potrivit unui comunicat al Ministerului Finanțelor (MF), măsura vine în sprijinul antreprenorilor români care au manifestat un interes crescut în accesarea acestui program. „De la începutul anului 2023 și până în prezent, au fost înregistrate 10.947 IMM-uri care au solicitat 12.501 credite în valoare de peste 14 miliarde lei”, se precizează în comunicat.

4.500 noi companii vor fi sprijinite. Astfel, noul act normativ stabilește un plafon total al garanțiilor care pot fi acordate în cadrul schemei de ajutor de stat până la data de 31 decembrie 2023 de 24,3 miliarde lei de la 20,2 miliarde lei, echivalentul a aproximativ 4,92 miliarde euro.

Ajutorul de stat sub formă de grant este majorat la peste 3,45 miliarde lei de milioane lei, echivalentul a aproximativ 695,753 de milioane euro, de la 2,88 miliarde lei, echivalentul în lei a aproximativ 584,922 milioane euro și se implementează numai în limita fondurilor anuale aprobate.

Noul plafon va asigura suplimentar accesul la finanțare pentru încă 4.500 de întreprinderi, astfel că s-a estimat că până la finalul anului vor fi acordate ajutoare de stat pentru un număr de maximum 31.208 de beneficiari, față de 26.708 beneficiari cât s-a prevăzut inițial.

Stabilirea plafonului total al garanțiilor și a bugetului pentru ajutorul de stat sub formă de grant a avut în vedere estimările administratorilor schemei de ajutor de stat, luându-se în calcul toate aspectele necesare pentru o operaționalizare imediată pentru a se permite accesul la lichiditate pentru un număr cât mai mare de companii afectate direct sau indirect de efectele crizei provocate de războiul din Ucraina și perioada scurtă rămasă până la finalul acestui an.

Potrivit reprezentanților MF, suplimentarea plafonului total de garantare și a bugetului schemei de ajutor de stat are scopul de a preîntâmpina amplificarea efectelor crizei, întrucât sectorul companiilor nefinanciare s-ar putea confrunta cu o lipsă severă de lichiditate și condiții de finanțare insuficiente sau inadecvate pentru proiectele de investiții sau pentru capitalul de lucru necesar derulării activității curente.

Continuare

Trending