ECONOMIE
Agenţiile de turism şi turoperatorii, campioni în recuperarea creanţelor
Agenţiile de turism şi turoperatorii sunt campioni în recuperarea creanţelor, astfel încât societăţile care intermediază şi facilitează turismul au o durată de recuperare a datoriilor de două ori mai mare decât în cazul companiilor din alte domenii, arată un studiu Creditinfo România, companie specializată în furnizarea produselor şi serviciilor de management al riscului comercial.
”În cazul companiilor din turism avem o viteză de recuperare a creanţelor de 75 de zile, faţă de 161 de zile în cazul celorlalte companii”, arată studiul citat de News.ro.
O situaţie asemănătoare se înregistrează şi în cazul vitezei de plată a datoriilor: 117 zile în cazul companiilor din turism, faţă de 251 de zile în cazul companiilor din celelalte domenii.
„O explicaţie este aceea că în domeniul turismului încasările se realizează în avans, ceea ce permite recuperarea mai rapidă a creanţelor şi plata într-un timp mai scurt a datoriilor”, a declarat Aurimas Kascinskas, director general Creditinfo Romania, într-un comunicat.
De asemenea, jumătate dintre agenţiile de turism şi turoperatori din România riscă insolvenţa.
Acelaşi studiu Creditinfo România arată că, din cele 4.568 de companii care intermediază şi facilitează turismul şi activitatea de cazare a turiştilor în România, jumătate prezintă un risc ridicat de intrare în insolvenţă (48% în cazul tur-operatorilor, respectiv 53% în cazul agenţiilor de turism).
În Bucureşti se află cele mai multe companii din turism: 1.576 (din totalul de 4.568 de firme înregistrate în România). În top urmează judeţele Braşov (248 companii), Constanţa (227), Cluj (225), Prahova (159), Iaşi (134), Timiş (123), Sibiu (111), Neamţ şi Dolj (63).
„Acest tip de companii se înfiinţează în zonele în care există cerere pentru turism şi o putere de cumpărare mai ridicată din partea populaţiei”, explică Aurimas Kascinskas.
Agenţiile de turism şi turoperatorii din Bucureşti deţin totodată supremaţia şi la capitolele cifre de afaceri: un total de 2,8 miliarde de lei, adică 70% din cifra de afaceri a tuturor companiilor de turism din România, profit (73 milioane de lei, adică peste 55% din profitul înregistrat de firmele din turismul românesc) şi locuri de muncă (4.800 de angajaţi, adică 53% din numărul total de angajaţi în agenţii de turism sau turoperatori).
”Judeţe fruntaşe sunt, atunci când vorbim despre cifre de afaceri, Constanţa (170 milioane de lei), Cluj (123 milioane de lei), Braşov (75 de milioane), Prahova (71 milioane de lei), Timiş (66 milioane de lei), Iaşi (49 milioane de lei) şi Neamţ (47 milioane de lei)”, menţionează studiul citat.
Cele mai profitabile firme din turism se află în judeţele Constanţa (16 milioane de lei profit), Cluj (8 milioane de lei profit), Braşov, Prahova şi Timiş (5 milioane de lei profit), Neamţ şi Iaşi (4 milioane de lei profit).
O altă caracteristică a companiilor care activează în domeniul turismului: marja de profit a celor profitabile este de 4%, adică mai puţin de jumătate din media naţională, care e de 10%.
Din totalul de 4.568 de companii din turism, 448 (adică aproape 10%) sunt profitabile şi considerate de încredere, faţă de media naţională, care e de 4%. Grupul select al firmelor care îndeplinesc criteriile de încredere şi profitabilitate reprezintă practic motorul economiei româneşti.
Din punct de vedere al riscului, şi turoperatorii şi agenţiile de turism prezintă riscuri comparabile de intrare în insolvenţă (51% în cazul turoperatorilor, respectiv 53% agenţii de turism).
Agenţiile de turism (8%) şi turoperatorii (12%) se află printre companiile care îndeplinesc în ponderea cea mai mare criteriile de profitabilitate şi bună reputaţie. Judeţele fruntaşe la acest capitol sunt Iaşi (18%), Neamţ (17%), Prahova (13%), Argeş, Cluj şi Constanţa (cu câte 11%).
Media pe ţară în cazul companiilor din celelalte domenii de activitate este de 4%, se mai arată în studiu.
ECONOMIE
MF propune modificarea alineatului (4) al articolului 4 din Codul fiscal
Ministerul Finanțelor (MF) a elaborat un proiect de OUG pentru modificarea alineatului (4) al articolului 4 din Legea nr.227/2015 privind Codul fiscal, document prin care se propune modificarea dispozițiilor Codului fiscal în sensul flexibilizării condițiilor actuale din Codul fiscal care restricționează posibilitatea introducerii de impozite, taxe sau contribuții obligatorii noi, majorarea celor existente, eliminării sau reducerii facilităților existente, a căror intrare în vigoare să fie prevăzută la termene mai scurte de 6 luni de la publicarea în Monitorul Oficial.
În acest sens, noul proiect – publicat pe site-ul MF pentru consultare – are în vedere introducerea unei excepții de la regulile actuale prevăzute la art. 4 din Codul fiscal, conform căreia, în situații extraordinare de procedură de deficit bugetar excesiv constatate potrivit Tratatelor Uniunii Europene și a regulamentelor subsidiare agreate la nivel european, să poată fi efectuate modificări și/sau completări ale Legii nr. 227/2015, prin care se introduc impozite, taxe sau contribuții obligatorii noi, se majorează cele existente, se elimină sau se reduc facilități existente, cu intrare în vigoare la termene mai scurte de 6 luni de la publicarea în Monitorul Oficial al României, Partea I.
ECONOMIE
Modificări la procedura aplicabilă în cazurile în care este necesară o amânare a determinării definitive a valorii în vamă
Astăzi a fost publicată, în Monitorul Oficial nr.847/20.09.2023, HG nr. 849/2023 pentru modificarea HG nr. 973/2006 privind procedura aplicabilă în cazurile în care este necesară o amânare a determinării definitive a valorii în vamă, act normativ care vizează alinierea legislației vamale naționale de profil cu legislația vamală unională în vigoare și creează coerență și predictibilitate legislativă.
Noua Hotărâre de Guvern modifică prevederile HG nr. 973/2006 în concordanță cu prevederile Regulamentului (UE) nr. 952/2013 al Parlamentului European și al Consiliului de stabilire a Codului vamal al Uniunii, Regulamentului de punere în aplicare (UE) 2015/2447 al Comisiei de stabilire a unor norme pentru punerea în aplicare a anumitor dispoziții din Regulamentul (UE) nr. 952/2013 al Parlamentului European și al Consiliului de stabilire a Codului vamal al Uniunii, OUG nr. 96/2020 pentru modificarea Legii nr. 86/2006 privind Codul vamal al României, precum și cu prevederile Legii nr. 207/2015 privind Codul de procedură fiscală.
Inițiatorii menționează în Nota de fundamentare a actului normativ, că, în ceea ce privește constituirea unei garanții suficiente care să asigure încasarea taxelor la import și a altor taxe și impozite datorate bugetului de stat, potrivit legii, în cadrul operațiunilor vamale, se va suplini vidul creat prin abrogarea articolelor 215, 216 și 221 din Legea nr. 86/2006 privind Codul vamal al României, cu modificările și completările ulterioare, cu art. 90 alin. (1), art. 92 și 93 din Regulamentul (UE) nr. 952/2013 al Parlamentului European și al Consiliului de stabilire a Codului vamal al Uniunii, cu modificările și completările ulterioare.
De asemenea, MF precizează că pentru a identifica importurile care prezintă un risc important de subevaluare, România trebuie să țină cont și de jurisprudența Curții de Justiție a Uniunii Europene, cu precădere hotărârile pronunțate în cauza C-187/21- FAWKES Kft.v Nemzeti Adó- és Vámhivatal Fellebbviteli Igazgatósága, respectiv cauza C213/2019 – Comisia Europeană împotriva Regatului Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord, iar actul normativ publicat astăzi în Monitorul Oficial are în vedere și aceste aspecte.
ECONOMIE
BNR atrage atenția asupra unui atac de tip spoofing (utilizarea frauduloasă a numărului de telefon)
Banca Națională a României (BNR) anunță că a primit o serie de sesizări care semnalau utilizarea numerelor de contact telefonice indicate pe pagina website a BNR (0213130410 sau 0213152750) de către persoane care pretindeau că vorbesc din partea BNR, în legătură cu presupuse împrumuturi online făcute pe numele celor apelați.
Se solicitau date personale, sub diverse pretexte (confirmarea unor cereri de împrumut, ștergerea împrumutului din sistem, date de card etc., în funcție de răspunsurile date de cel contactat).
„Atragem atenția că aceste apeluri nu au fost inițiate din rețeaua telefonică a BNR și reiterăm faptul că Banca Națională a României, în calitatea sa de bancă centrală a țării, îndeplinește atribuții reglementate expres de Legea nr. 312/2004 privind Statutul Băncii Naționale a României, și nu este abilitată să ofere populației produse sau servicii de creditare.
Este important să nu se dea curs solicitărilor de acest tip, venite din partea unor persoane care pretind că sunt salariați sau reprezentanți ai BNR și care invocă pretinse împrumuturi solicitate/aprobate/acordate de BNR, și solicită date sau documente cu caracter personal sau transferuri de bani în diferite scopuri”, se menționează în comunicatul băncii centrale.
Totodată, BNR a sesizat poliția în legătură cu utilizarea frauduloasă a numerelor de telefon și a numelui BNR.
-
ÎNREGISTRĂRIacum 4 zile
Economia la bani mărunți – Ediția din 14.09.2023
-
ECONOMIEacum 3 zile
MF a lansat în dezbatere publică proiectul de Lege privind noile măsuri fiscal-bugetare
-
ECONOMIEacum 3 zile
Modificări la Procedura de anulare a obligațiilor de plată accesorii
-
ÎNREGISTRĂRIacum 2 zile
Economia la bani mărunți – Ediția din 19.09.2023
-
ÎNREGISTRĂRIacum 11 ore
Economia la bani mărunți – Ediția din 21.09.2023
-
ECONOMIEacum 2 zile
Modificări la procedura aplicabilă în cazurile în care este necesară o amânare a determinării definitive a valorii în vamă
-
ECONOMIEacum 4 zile
Comisia Europeană a emis propunerea BEFIT și Pachetul de sprijin pentru IMM-uri
-
ECONOMIEacum 4 zile
UE a înregistrat în primele șapte luni un deficit al balanței comerciale de 10,2 miliarde euro