ECONOMIE
Agenţiile de turism şi turoperatorii, campioni în recuperarea creanţelor
Agenţiile de turism şi turoperatorii sunt campioni în recuperarea creanţelor, astfel încât societăţile care intermediază şi facilitează turismul au o durată de recuperare a datoriilor de două ori mai mare decât în cazul companiilor din alte domenii, arată un studiu Creditinfo România, companie specializată în furnizarea produselor şi serviciilor de management al riscului comercial.
”În cazul companiilor din turism avem o viteză de recuperare a creanţelor de 75 de zile, faţă de 161 de zile în cazul celorlalte companii”, arată studiul citat de News.ro.
O situaţie asemănătoare se înregistrează şi în cazul vitezei de plată a datoriilor: 117 zile în cazul companiilor din turism, faţă de 251 de zile în cazul companiilor din celelalte domenii.
„O explicaţie este aceea că în domeniul turismului încasările se realizează în avans, ceea ce permite recuperarea mai rapidă a creanţelor şi plata într-un timp mai scurt a datoriilor”, a declarat Aurimas Kascinskas, director general Creditinfo Romania, într-un comunicat.
De asemenea, jumătate dintre agenţiile de turism şi turoperatori din România riscă insolvenţa.
Acelaşi studiu Creditinfo România arată că, din cele 4.568 de companii care intermediază şi facilitează turismul şi activitatea de cazare a turiştilor în România, jumătate prezintă un risc ridicat de intrare în insolvenţă (48% în cazul tur-operatorilor, respectiv 53% în cazul agenţiilor de turism).
În Bucureşti se află cele mai multe companii din turism: 1.576 (din totalul de 4.568 de firme înregistrate în România). În top urmează judeţele Braşov (248 companii), Constanţa (227), Cluj (225), Prahova (159), Iaşi (134), Timiş (123), Sibiu (111), Neamţ şi Dolj (63).
„Acest tip de companii se înfiinţează în zonele în care există cerere pentru turism şi o putere de cumpărare mai ridicată din partea populaţiei”, explică Aurimas Kascinskas.
Agenţiile de turism şi turoperatorii din Bucureşti deţin totodată supremaţia şi la capitolele cifre de afaceri: un total de 2,8 miliarde de lei, adică 70% din cifra de afaceri a tuturor companiilor de turism din România, profit (73 milioane de lei, adică peste 55% din profitul înregistrat de firmele din turismul românesc) şi locuri de muncă (4.800 de angajaţi, adică 53% din numărul total de angajaţi în agenţii de turism sau turoperatori).
”Judeţe fruntaşe sunt, atunci când vorbim despre cifre de afaceri, Constanţa (170 milioane de lei), Cluj (123 milioane de lei), Braşov (75 de milioane), Prahova (71 milioane de lei), Timiş (66 milioane de lei), Iaşi (49 milioane de lei) şi Neamţ (47 milioane de lei)”, menţionează studiul citat.
Cele mai profitabile firme din turism se află în judeţele Constanţa (16 milioane de lei profit), Cluj (8 milioane de lei profit), Braşov, Prahova şi Timiş (5 milioane de lei profit), Neamţ şi Iaşi (4 milioane de lei profit).
O altă caracteristică a companiilor care activează în domeniul turismului: marja de profit a celor profitabile este de 4%, adică mai puţin de jumătate din media naţională, care e de 10%.
Din totalul de 4.568 de companii din turism, 448 (adică aproape 10%) sunt profitabile şi considerate de încredere, faţă de media naţională, care e de 4%. Grupul select al firmelor care îndeplinesc criteriile de încredere şi profitabilitate reprezintă practic motorul economiei româneşti.
Din punct de vedere al riscului, şi turoperatorii şi agenţiile de turism prezintă riscuri comparabile de intrare în insolvenţă (51% în cazul turoperatorilor, respectiv 53% agenţii de turism).
Agenţiile de turism (8%) şi turoperatorii (12%) se află printre companiile care îndeplinesc în ponderea cea mai mare criteriile de profitabilitate şi bună reputaţie. Judeţele fruntaşe la acest capitol sunt Iaşi (18%), Neamţ (17%), Prahova (13%), Argeş, Cluj şi Constanţa (cu câte 11%).
Media pe ţară în cazul companiilor din celelalte domenii de activitate este de 4%, se mai arată în studiu.
ECONOMIE
Ministerul Finanțelor propune modernizarea sistemului caselor de marcat: bon fiscal digital, cod QR și reducerea birocrației pentru firme
Ministerul Finanțelor (MF) propune un nou pachet de măsuri pentru modernizarea sistemului aparatelor de marcat electronice fiscale, în vederea creșterii transparenței, digitalizării și reducerii sarcinilor administrative pentru mediul de afaceri. Potrivit unui comunicat al instituției, pin proiectul de HG se propune actualizarea normelor privind utilizarea aparatelor de marcat electronice fiscale, aducând schimbări care vizează simplificarea procedurilor pentru mediul de afaceri, în linie cu noile reglementări privind e-Factura și digitalizarea ANAF.
„Prin acest proiect, transformăm bonul fiscal dintr-un simplu document tipărit într-un instrument digital, inteligent, care oferă transparență, siguranță și acces rapid la informații. Introducerea codului QR și a identificatorilor unici și transmiterea datelor către ANAF nu sunt doar măsuri tehnice, sunt pași esențiali către un sistem fiscal mai corect și mai eficient. În același timp, am avut în vedere nevoile reale ale mediului de afaceri. Știm că fiecare drum în plus, fiecare procedură redundantă înseamnă timp pierdut și costuri suplimentare. De aceea, simplificăm procesele, eliminăm obligații administrative inutile și reducem interacțiunile birocratice acolo unde nu mai sunt justificate”, a declarat ministrul de resort Alexandru Nazare, citat în comunicat.
Pentru a permite o tranziție eficientă, proiectul stabilește un termen clar de implementare: operatorii economici vor avea la dispoziție perioada până la 1 noiembrie 2026, pentru a-și adapta sistemele și pentru a transmite noile date către ANAF.
Principalele schimbări propuse sunt următoarele:
▪ Bon fiscal modernizat și digitalizat. Acesta nu va mai fi doar o dovadă tipărită a unei tranzacții, ci un document modern, care va include elemente suplimentare precum codul QR, data și ora emiterii sau un număr unic de identificare. Mai mult, la cererea clientului, bonul va putea conține și codul de identificare fiscală al beneficiarului;
▪ Aliniere la digitalizarea fiscală (e-Factura și sisteme ANAF). Noile reguli urmăresc integrarea completă a aparatelor de marcat în ecosistemul digital fiscal, prin: actualizarea structurii fișierelor XML transmise către ANAF, corelarea cu sistemele naționale de monitorizare fiscală;
▪ Simplificarea relației dintre firme și ANAF: păstrarea unui singur punct de interacțiune administrativă și reducerea birocrației și a costurilor operaționale pentru firme;
▪ Flexibilitate pentru plățile cu cardul. Bonul fiscal nu va mai fi obligatoriu în format tipărit pentru plățile cu cardul, acesta va putea fi generat electronic și oferit la cererea clientului;
▪ Actualizarea codurilor CAEN. Adaptarea legislației la noua clasificare CAEN Rev. 3, pentru a reflecta realitatea economică actuală;
▪ Reducerea termenelor de păstrare pentru registrul special, rapoartele fiscale Z și memoria fiscală, de la 10 ani la 5 ani.
„Prin aceste măsuri, Ministerul Finanțelor urmărește nu doar modernizarea unui sistem tehnic, ci și îmbunătățirea modului de interacțiune dintre stat și mediul economic, în direcția creșterii transparenței, eficienței și orientării către nevoile contribuabililor”, subliniază reprezentanții MF.
ECONOMIE
Modificări la formularele de înregistrare fiscală a contribuabililor
Prin OPANAF nr. 411/2026, publicat în Monitorul Oficial nr. 260 din 1 aprilie 2026, Agenția Națională de Administrare Fiscală (ANAF) a operat modificări la OPANAF nr.1699/2021 pentru aprobarea formularelor de înregistrare fiscală a contribuabililor și a tipurilor de obligații fiscale care formează vectorul fiscal.
După cum se știe, prin Legea nr.245/2025 au fost modificate prevederile art.32 alin. (7) din Legea nr.273/2006 privind finanțele publice locale, cu modificările și completările ulterioare. Potrivit Referatului de aprobare a noului act normativ, această modificare legislativă impune corelarea instrucțiunilor de completare a formularului (060) „Declarație de înregistrare fiscală/Declarație de mențiuni/Declarație de radiere pentru sediile secundare”, aprobat prin OPANAF nr. 1699/2021 privind aprobarea formularelor de înregistrare fiscală a contribuabililor și a tipurilor de obligații fiscale care formează vectorul fiscal, cu modificările și completările ulterioare, cu noile prevederi legale.
De asemenea, din considerente de administrare fiscală, au fost necesare modificări ale modelului și conținutului unor formulare, precum și ale instrucțiunilor de completare a altor formulare, aprobate prin OPANAF nr. 1699/2021, după cum urmează:
♦ completarea formularelor „Certificat de înregistrare fiscală” și „Certificat de înregistrare în scopuri de TVA” pentru a asigura completarea corectă a datelor de identificare a contribuabililor nerezidenți, care sunt subiecți ai unui raport juridic fiscal și care, potrivit prevederilor Legii nr.207/2015 privind Codul de procedură fiscală, nu au pe teritoriul României domiciliu fiscal.
Ca urmare, în aceste formulare a fost completată sintagma „Domiciliul fiscal” cu varianta „Adresa din țara de rezidență”.
♦ în vederea eliminării erorilor de completare a formularului 060, în instrucțiunile de completare a formularului s-a stabilit o regulă pentru completarea rândului „Denumire” sediu secundar, și anume: denumirea contribuabilului care a înființat sediul secundar, urmată de sintagma „sediu secundar”.
Totodată, în vederea creării posibilității emiterii și în format electronic a Certificatului de înregistrare fiscală și comunicării acestuia prin mijloace electronice de transmitere la distanță, în cazul contribuabililor înrolați în „Spațiul Privat Virtual”, a fost necesară modificarea caracteristicilor de tipărire/editare, a modului de difuzare, de utilizare și de păstrare a formularului „Certificat de înregistrare fiscală”, aprobate prin anexa nr.13 din OPANAF nr.1699/2021.
Prin urmare, s-a stabilit ca certificatul de înregistrare fiscală să poată fi emis fie în format letric, fie în format electronic. Certificatul de înregistrare fiscală emis în format electronic va fi comunicat contribuabililor exclusiv prin serviciul „Spațiul Privat Virtual”, potrivit procedurii de comunicare prin mijloace electronice de transmitere la distanță între organul fiscal central și contribuabili, atât în cazul înregistrării fiscale a unui sediu secundar, cât și în cazul modificărilor intervenite în datele declarate inițial și înscrise în certificatul de înregistrare fiscală.
În acest context, prin OPANAF nr. 411/2026 a fost modificat OPANAF nr.1699/2021 pentru aprobarea formularelor de înregistrare fiscală a contribuabililor și a tipurilor de obligații fiscale care formează vectorul fiscal, cu modificările și completările ulterioare, astfel:
▪ modificarea instrucțiunilor de completare a formularului (060) „Declarație de înregistrare fiscală/Declarație de mențiuni/Declarație de radiere pentru sediile secundare”;
▪ modificarea anexei nr.11 „Certificat de înregistrare în scopuri de TVA”;
▪ modificarea anexei nr.12 „Certificat de înregistrare fiscală”;
▪ modificarea, în anexa nr.13 la Ordin, a caracteristicilor de tipărire/editare, modului de difuzare, de utilizare și păstrare a formularului „Certificat de înregistrare fiscală”.
ECONOMIE
Mai mult de 90% dintre români cred că au nevoie de competențe AI pentru a avansa în carieră
Peste 90% dintre români sunt de părere că au nevoie de competențe legate de Inteligența Artificială (AI) pentru a rămâne relevanți în carieră, reiese din rezultatele unui studiu de specialitate, citat de Agerpres. Conform datelor analizate de NewTech Academy în colaborare cu Autoritatea Națională pentru Calificări (ANC) la nivelul platformei europene pentru educația adulților EPALE, românii consideră că utilizarea instrumentelor AI este o abilitate profesională esențială și manifestă un interes puternic față de recalificarea în IT.
Totodată, 40% dintre respondenți iau în considerare o reconversie profesională către sectorul IT în viitorul apropiat, ceea ce reflectă necesitatea unor programe educaționale adaptate la noile standarde digitale.
„Peste 90% dintre participanții la studiu au declarat că au nevoie de competențe AI pentru a rămâne relevanți în carieră. Acest rezultat confirmă faptul că AI a încetat să mai fie o tehnologie de nișă, fiind privit ca un standard obligatoriu în profesiile momentului”, se menționează în cercetare.
În același timp, 55% din totalul celor chestionați consideră că o meserie în IT este oportună în contextul actual al pieței, iar atunci când au fost întrebați ce direcție specifică din IT i-ar atrage, respondenții au indicat o preferință clară pentru rolurile care îmbină creativitatea cu tehnologia: Digital Marketing și Graphic Design. De asemenea, securitatea cibernetică și analiza de date au reprezentat nișe tehnice solide către care se îndreaptă unii dintre candidați.
Potrivit sursei citate, aproape un sfert (24%) dintre respondenți vizează în mod direct un salariu mai mare, în timp ce alți 20% sunt motivați de pachetele de beneficii atractive pe care le percep ca fiind un atu al sectorului IT. Astfel, investiția în educația digitală și competențele AI se traduce, ulterior, printr-un randament financiar direct și stabil, subliniază realizatorii studiului.
Sondajul, realizat de NewTech Academy în colaborare cu ANC, la nivelul platformei europene pentru educația adulților EPALE, a inclus un eșantion de 770 de respondenți din România, majoritatea cu vârste cuprinse între 18 și 34 de ani.
Aceștia reprezintă categorii, precum: studenți, specialiști în marketing, publicitate & PR, profesioniști din E-commerce, IT & Software Development, retail, educație și finanțe.
