Rețele sociale

ECONOMIE

Guvernul a modificat normele de aplicare a Codului fiscal în ceea ce priveşte impozitul pe profit

Radio CECCAR FM

Guvernul a anunţat joi că a modificat şi completat normele metodologice de aplicare a Codului fiscal în ceea ce priveşte impozitul pe profit, impozitul pe veniturile microîntreprinderilor, impozitul pe venit, contribuţiile sociale obligatorii şi taxa pe valoarea adăugată.

”Modificările aduc clarificări şi exemple de punere în aplicare a măsurilor introduse prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 84/2016 pentru modificarea şi completarea unor acte normative din domeniul financiar-fiscal şi prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 3/2017 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal”, se arată în comunicatul citat de News.ro.

În ceea ce priveşte impozitul pe profit, se clarifică aplicarea scutirii de impozit pentru profitul reinvestit, în contextul în care s-a stabilit aplicarea acestei măsuri pe perioadă nedeterminată şi s-a extins aplicarea facilităţii şi pentru licenţe de utilizare a programelor informatice, potrivit reprezentanţilor Guvernului.

”Normele includ exemple privind alocarea cheltuielilor nedeductibile aferente veniturilor neimpozabile, calculul ponderii veniturilor neimpozabile în totalul veniturilor şi stabilirea cheltuielilor de conducere şi administrare alocate veniturilor neimpozabile”, se arată în comunicat.

Referitor la impozitul pe veniturile microîntreprinderilor, au fost făcute precizări privind aplicarea de către microîntreprinderi a Legii nr. 170/2016 privind impozitul specific unor activităţi.

”Se clarifică sistemul de impozitare pe veniturile microîntreprinderilor, în cazul persoanelor juridice române plătitoare de impozit pe profit, care la 31 decembrie 2016 au realizat venituri cuprinse între 100.001 – 500.000 euro, echivalentul în lei, ca urmare a modificării limitei veniturilor realizate în anul precedent la 500.000 euro”, se arată în comunicat.

De asemenea, sunt introduse prevederi mai clare legate de menţinerea şi după 1 februarie 2017 a statutului de plătitor de impozit pe profit pentru microîntreprinderile care au optat să aplice prevederile titlului II din Codul fiscal.

Normele conţin şi precizări care detaliază modalitatea de calcul, declarare şi plată a impozitului pe profit de către contribuabilii care devin microîntreprinderi începând cu data de 1 februarie 2017 şi optează să plătească impozit pe profit. În ceea ce priveşte impozitul pe venit, sunt introduse ”explicitări ale modului de aplicare în cursul unui an a scutirii de la plata impozitului pe veniturile din salarii şi asimilate salariilor, în cazul persoanelor fizice care desfăşoară activităţi, pe bază de contract individual de muncă încheiat pe o perioadă de 12 luni, cu persoane juridice române care desfăşoară activităţi sezoniere dintre cele prevăzute la art. 1 al Legii nr. 170/2016 privind impozitul specific unor activităţi”.

În plus, se stabileşte un plafon neimpozabil de 450.000 lei în cazul veniturilor realizate din transferul dreptului de proprietate din patrimoniul personal şi se prevede aplicarea deducerii serviciilor medicale furnizate sub formă de abonament şi a primelor de asigurare voluntară de sănătate, în cadrul aceluiaşi plafon anual de 400 de euro echivalent în lei.

Referitor la contribuţiile sociale obligatorii, s-au făcut corelări legislative referitoare la eliminarea plafonului reprezentând valoarea a 5 câştiguri salariale medii brute, în cazul veniturilor din salarii şi asimilate salariilor, investiţii şi alte surse. În domeniul TVA, ”introducerea de dispoziţii procedurale cu privire la deducerea TVA de către persoanele impozabile care se reînregistrează în scopuri de TVA după ce au avut codul de înregistrare anulat, precum şi cu privire la emiterea de facturi pentru livrările de bunuri şi prestările de servicii efectuate în perioada respectivă, astfel încât beneficiarii să îşi poată exercita la rândul lor dreptul de deducere a TVA pentru achiziţiile efectuate de la aceste persoane în perioada în care nu au avut cod de TVA”.

Autorităţile au decis modificarea regulilor de ajustare a bazei de impozitare a TVA în cazul neîncasării contravalorii bunurilor livrate sau a serviciilor prestate ca urmare a reorganizării sau falimentului beneficiarului, astfel încât aceasta să fie permisă în termen de 5 ani de la data de 1 ianuarie a anului următor celui în care s-a pronunţat hotărârea judecătorească de confirmare a planului de reorganizare, respectiv hotarârea judecătorească de închidere a procedurii prevăzute de legislaţia insolvenţei, sub sancţiunea decăderii.

În plus, Guvernul a aprobat tezele prealabile ale proiectului Codului finanţelor publice locale.

”Tezele prealabile ale proiectului Codului finanţelor publice locale au fost aprobate astăzi de Guvern, printr-o Hotărâre. Proiectul Codului finanţelor publice locale îşi propune să sistematizeze şi să concentreze, într-o structură unitară, reglementările din domeniul finanţelor publice locale, subordonate principiilor descentralizării financiare şi autonomiei locale, respectiv: finanţele publice locale; criza financiară şi insolvenţa unităţilor administrativ-teritoriale; administrarea impozitelor şi taxelor locale; procedura fiscală locală”, se arată în comunicat.

ECONOMIE

Noi reglementări privind organizarea activității de administrare a contribuabililor mari și mijlocii

Radio CECCAR FM

În Monitorul Oficial nr. 344 din 12 aprilie 2024 a fost publicat OPANAF nr. 665/2024 pentru modificarea unor ordine ale președintelui ANAF privind organizarea activității de administrare a contribuabililor mari și mijlocii.

ANAF menționează, în Referatul de aprobare a actului normativ, că, în vederea creșterii eficienței activității de administrare a contribuabililor, a  îmbunătățirii colectării veniturilor bugetare, precum și pentru întărirea relației de parteneriat cu contribuabilii a fost necesară reorganizarea activității de administrare a contribuabililor. Una dintre acțiunile de aducere la îndeplinire a măsurii de îmbunătățire a colectării o constituie administrarea și monitorizarea distinctă a unor categorii de contribuabili, definite pe baza unor criterii de selecție, respectiv contribuabilii mari și contribuabilii mijlocii. În acest sens, au fost aprobate două ordine:  OPANAF nr. 1721/2021 privind organizarea activității de administrare a marilor contribuabili; ▪ OPANAF nr. 3610/2016 privind organizarea activității de administrare a contribuabililor mijlocii.

În cadrul agenției s-a realizat o analiză privind activitatea fiscală a contribuabililor mari, din perspectiva identificării cât mai corecte a eșantionului  agenților economici cu cea mai mare importanță fiscală. Astfel, în urma acestei analize s-a constatat necesitatea diminuării numărului de mari contribuabili, în funcție de criteriul de bază agregat, raportat la ponderea acestora în veniturile bugetare declarate.

În acest context, prin noul act normativ se reglementează predarea de la Direcția Generală de Administrare a Marilor Contribuabili către administrațiile județene ale finanțelor publice, respectiv către Administrația Fiscală pentru Contribuabili Mijlocii București, a unui număr de 1000 de contribuabili, având în vedere criteriul de bază agregat. Aferent acestor contribuabili, există 64 de contribuabili selectați în baza criteriului de grup fiscal unic. 

Drept urmare, numărul de contribuabili ce nu se vor mai afla în administrarea Direcției Generale de Administrare a Marilor Contribuabili, începând cu data de 1 iulie 2024, este de 1064, din care Administrațiile județene ale finanțelor publice vor primi în administrare un număr de 676 contribuabili mijlocii, iar Administrația Fiscală pentru Contribuabili Mijlocii București va primi 388 contribuabili mijlocii.

Sumele declarate în anul 2022 de către contribuabilii ce se află în administrarea DGAMC începând cu 1 ianuarie 2024, reprezintă 51,22% din sumele declarate la nivel național. „Totuși, cei mai mari 1424 de mari contribuabili dețin o pondere de 46,42% din sumele declarate la nivel național, iar cei 1064 care nu vor mai avea calitatea de mare contribuabil reprezintă doar 4,8% din aceste sume. În acest context, cei 1064 contribuabili ce nu vor mai avea calitatea de mare contribuabil au o pondere redusă a sumelor declarate bugetului general consolidat. Eliminarea acestor contribuabili din categoria marilor contribuabili permite DGAMC să își orienteze eforturile pentru  susținerea categoriei de contribuabili cu cel mai mare aport fiscal, oferind acestora servicii publice de o înată calitate. Nu trebuie neglijată nici reducerea sarcinilor ce revin contribuabililor, în sensul în care pentru cei 676 de contribuabili ce vor fi adminstrați drept contribuabili mijlocii, deplasarea la sediul organului fiscal (Administrațiile județene ale finanțelor publice) este mai facilă decât deplasarea acestora la sediul DGAMC din București”, menționează ANAF în Referatul de aprobare.

Diminuarea pachetului de mari contribuabil de la data de 1 iulie 2024 cu 1064 de societăți presupune majorarea corespunzătoare a numărului de contribuabili mijlocii ce vor fi administrați cu aceeași dată, de la maximum 20.000 contribuabili mijlocii la maximum 25.000 contribuabili mijlocii, astfel că se impune și modificarea OPANAF nr. 3610/2016 privind organizarea activității de administrare a contribuabililor mijlocii, cu modificările și completările ulterioare.

Continuare

ECONOMIE

APIA: Sprijin financiar în valoare de peste 51 milioane lei pentru crescătorii de bovine

Radio CECCAR FM

Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA), prin Centrele Județene, efectuează plata aferentă ajutorului de stat în sectorul bovinelor de carne și al bubalinelor, aprobat de Guvern sub formă de grant în valoare de 100 euro/cap de animal.

Potrivit unui comunicat al instituției, suma plătită este în valoare de 51.027.656 lei și se acordă de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR), pentru un număr de 3.945 beneficiari care au accesat această formă de ajutor de stat și un efectiv de 103.433 capete bovine de carne și bubaline.

Grantul se acordă beneficiarilor cererilor de plată depuse și aprobate în baza OG nr.13/2024 privind instituirea unei scheme de ajutor de stat pentru susținerea activității crescătorilor din sectorul bovinelor de carne și al bubalinelor, în contextul crizei provocate de războiul din Ucraina.

Continuare

ECONOMIE

InvestEU și FEI sprijină investițiile agroalimentare durabile

Radio CECCAR FM

Fondul European de Investiții (FEI), susținut de Programul InvestEU, se angajează să acorde 40 milioane euro unui fond de investiții gestionat de Inoks Capital pentru sisteme alimentare durabile, inclusiv în România, a anunțat Comisia Europeană, citată de Agerpres. Obiectivul fondului este de a ajunge la o dimensiune țintă între 150 milioane euro și 300 milioane euro.

Acesta vizează consumul și producția alimentară durabilă, în special în statele membre ale UE din est și sud, inclusiv România, Bulgaria, Croația, Cehia, Grecia, Ungaria, Italia, Letonia, Lituania, Polonia, Slovacia, Slovenia și Spania. Fondul sprijină IMM-urile și micile întreprinderi din sectoarele agricol și alimentar. Companiile beneficiare vor viza aceste obiective de-a lungul întregului lanț valoric agroalimentar (agri-food), de la aprovizionare, producție și logistică la procesare, distribuție și reutilizarea deșeurilor.

„Programul InvestEU sprijină investițiile în întreaga Europă care vor stimula tranziția către o economie cu emisii scăzute de carbon și mai durabilă. Mă bucur că acordul de astăzi va canaliza finanțarea către IMM-uri și micile întreprinderi, în sprijinul acestor obiective ale UE. Acesta este un exemplu foarte bun al modului în care InvestEU ajută afacerile mici și mijlocii să facă Europa mai verde și mai echitabilă, contribuind în același timp la creșterea durabilă și la securitatea alimentară”, a afirmat comisarul pentru economie, Paolo Gentiloni.

Programul InvestEU oferă Uniunii Europene finanțare crucială pe termen lung, valorificând fonduri private și publice substanțiale pentru a sprijini o redresare durabilă. De asemenea, ajută la mobilizarea de investiții private pentru prioritățile de politică ale UE, precum Pactul verde european și tranziția digitală.

Programul are trei componente: Fondul InvestEU, Platforma de consiliere InvestEU și Portalul InvestEU.

Fondul InvestEU este implementat prin intermediul unor parteneri financiari care vor investi în proiecte folosind garanția UE de 26,2 miliarde euro. Întreaga garanție bugetară va susține proiectele de investiții ale partenerilor de implementare, le va crește capacitatea de suportare a riscurilor și, astfel, va mobiliza investiții suplimentare de cel puțin 372 miliarde euro.

Continuare

Trending