Rețele sociale

ECONOMIE

Comisia Europeană a îmbunătăţit uşor estimările de creştere a economiei zonei euro şi a UE

Radio CECCAR FM

Comisia Europeană a îmbunătăţit uşor estimările de creştere a economiei zonei euro şi a Uniunii Europene pentru perioada 2017-2018, remarcând că Europa a intrat în al cincilea an de redresare, care se face simțită, în prezent, în toate statele membre ale UE.

Conform previziunilor de primăvară ale Comisiei Europene, publicate joi, PIB-ul zonei euro va înregistra o creştere de 1,7 % în 2017 şi de 1,8 % în 2018, faţă de estimările de 1,6%, respectiv 1,8% publicate în raportul de iarnă, conform News.ro.

La nivelul UE,creşterea PIB-ului va rămâne constantă, la 1,9 % în cei doi ani (comparativ cu 1,8 % în ambii ani, conform previziunilor de iarnă).

„Previziunile economice publicate astăzi arată o creştere economică în UE din ce în ce mai puternică, iar şomajul continuă să scadă. Cu toate acestea, situaţia este foarte diferită de la un stat membru la altul, performanţe mai bune înregistrând economiile care au pus în aplicare mai multe reforme structurale ambiţioas”, a declarat Valdis Dombrovskis, vicepreședinte pentru moneda euro şi dialog social, comisar responsabil şi pentru stabilitatea financiară, servicii financiare şi uniunea pieţelor de capital.

El a arătat că pentru a restabili echilibrul, în întreaga Europă este nevoie de măsuri ferme de reformă, precum deschiderea pieţelor produselor şi serviciilor europene, modernizarea pieţei forţei de muncă şi a sistemelor de protecţie socială.

Rata şomajului este în continuare în scădere, însă rămâne la un nivel ridicat în numeroase ţări. În zona euro,Comisia se aşteaptă ca rata şomajului să scadă la 9,4 % în 2017 şi, respectiv, la 8,9 % în 2018, atingând cel mai scăzut nivel înregistrat de la începutul anului 2009. Acest fapt se datorează creşterii cererii interne, reformelor structurale şi politicilor publice din anumite ţări, menite să încurajeze crearea unui număr ridicat de locuri de muncă.

În ceea ce priveşte UE, în ansamblul său, Executivul UE anticipează o tendinţă similară, cu o scădere a ratei şomajului la 8,0 % în 2017 şi la 7,7 % în 2018, acesta fiind cel mai redus nivel de la sfârşitul anului 2008.

Comisia prognozează că ponderea deficitului bugetar în PIB, cât şi ponderea datoriei brute în PIB vor scădea în 2017 şi în 2018, atât în zona euro, cât şi în UE. Scăderea cheltuielilor cu dobânzile şi moderarea salariilor din sectorul public ar trebui să asigure scăderea în continuare a deficitului, deşi într-un ritm mai lent decât în ultimii ani.

În zona euro, ponderea deficitului public în PIB este preconizată să scadă de la 1,5 % în 2016 la 1,4 % în 2017 şi la 1,3 % în 2018, în timp ce în UE se aşteaptă ca aceasta să scadă de la 1,7 % în 2016 la 1,6 % în 2017 şi la 1,5 % în 2018.

Ponderea datoriei în PIB în zona euro este prevăzută să scadă de la 91,3 % în 2016 la 90,3% în 2017 şi la 89,0 % în 2018, în timp ce datoriei în PIB în UE, în ansamblu, este prevăzută să scadă de la 85,1 % în 2016 la 84,8 % în 2017 şi la 83,6 % în 2018.

Riscurile care afectează previziunile sunt mai echilibrate, însă valorile prognozate continuă să evolueze în sens negativ. Incertitudinea cu privire la perspectivele economice rămâne ridicată. În ansamblu, riscurile sunt mai echilibrate decât cele din iarnă, însă continuă să reflecte o evoluţie negativă.

Riscurile externe sunt legate, de exemplu, de evoluţia politicii SUA în domeniul economic şi comercial şi de tensiunile geopolitice în sens larg. Programul de ajustare economică al Chinei, sănătatea sectorului bancar european şi viitoarele negocieri cu Regatul Unit privind ieşirea acestei ţări din UE sunt considerate, de asemenea, drept factori de risc potenţiali de evoluţie negativă a previziunilor.

Previziunile se bazează pe o serie de ipoteze tehnice referitoare la cursurile de schimb, ratele dobânzilor şi preţurile produselor de bază la data de 25 aprilie 2017. Ipotezele privind rata dobânzii şi preţul produselor de bază reflectă aşteptările pieţei, astfel cum rezultă din pieţele instrumentelor derivate la momentul realizării previziunilor.

Pentru toate celelalte date integrate în previziuni, inclusiv ipotezele privind politicile publice, aceste previziuni iau în considerare informaţiile disponibile până la data de 25 aprilie 2017, inclusiv. Cu excepţia cazului în care politicile sunt anunţate în mod credibil şi sunt detaliate în mod corespunzător, proiecţiile presupun absenţa modificărilor de politică.

ECONOMIE

Noi reglementări privind organizarea activității de administrare a contribuabililor mari și mijlocii

Radio CECCAR FM

În Monitorul Oficial nr. 344 din 12 aprilie 2024 a fost publicat OPANAF nr. 665/2024 pentru modificarea unor ordine ale președintelui ANAF privind organizarea activității de administrare a contribuabililor mari și mijlocii.

ANAF menționează, în Referatul de aprobare a actului normativ, că, în vederea creșterii eficienței activității de administrare a contribuabililor, a  îmbunătățirii colectării veniturilor bugetare, precum și pentru întărirea relației de parteneriat cu contribuabilii a fost necesară reorganizarea activității de administrare a contribuabililor. Una dintre acțiunile de aducere la îndeplinire a măsurii de îmbunătățire a colectării o constituie administrarea și monitorizarea distinctă a unor categorii de contribuabili, definite pe baza unor criterii de selecție, respectiv contribuabilii mari și contribuabilii mijlocii. În acest sens, au fost aprobate două ordine:  OPANAF nr. 1721/2021 privind organizarea activității de administrare a marilor contribuabili; ▪ OPANAF nr. 3610/2016 privind organizarea activității de administrare a contribuabililor mijlocii.

În cadrul agenției s-a realizat o analiză privind activitatea fiscală a contribuabililor mari, din perspectiva identificării cât mai corecte a eșantionului  agenților economici cu cea mai mare importanță fiscală. Astfel, în urma acestei analize s-a constatat necesitatea diminuării numărului de mari contribuabili, în funcție de criteriul de bază agregat, raportat la ponderea acestora în veniturile bugetare declarate.

În acest context, prin noul act normativ se reglementează predarea de la Direcția Generală de Administrare a Marilor Contribuabili către administrațiile județene ale finanțelor publice, respectiv către Administrația Fiscală pentru Contribuabili Mijlocii București, a unui număr de 1000 de contribuabili, având în vedere criteriul de bază agregat. Aferent acestor contribuabili, există 64 de contribuabili selectați în baza criteriului de grup fiscal unic. 

Drept urmare, numărul de contribuabili ce nu se vor mai afla în administrarea Direcției Generale de Administrare a Marilor Contribuabili, începând cu data de 1 iulie 2024, este de 1064, din care Administrațiile județene ale finanțelor publice vor primi în administrare un număr de 676 contribuabili mijlocii, iar Administrația Fiscală pentru Contribuabili Mijlocii București va primi 388 contribuabili mijlocii.

Sumele declarate în anul 2022 de către contribuabilii ce se află în administrarea DGAMC începând cu 1 ianuarie 2024, reprezintă 51,22% din sumele declarate la nivel național. „Totuși, cei mai mari 1424 de mari contribuabili dețin o pondere de 46,42% din sumele declarate la nivel național, iar cei 1064 care nu vor mai avea calitatea de mare contribuabil reprezintă doar 4,8% din aceste sume. În acest context, cei 1064 contribuabili ce nu vor mai avea calitatea de mare contribuabil au o pondere redusă a sumelor declarate bugetului general consolidat. Eliminarea acestor contribuabili din categoria marilor contribuabili permite DGAMC să își orienteze eforturile pentru  susținerea categoriei de contribuabili cu cel mai mare aport fiscal, oferind acestora servicii publice de o înată calitate. Nu trebuie neglijată nici reducerea sarcinilor ce revin contribuabililor, în sensul în care pentru cei 676 de contribuabili ce vor fi adminstrați drept contribuabili mijlocii, deplasarea la sediul organului fiscal (Administrațiile județene ale finanțelor publice) este mai facilă decât deplasarea acestora la sediul DGAMC din București”, menționează ANAF în Referatul de aprobare.

Diminuarea pachetului de mari contribuabil de la data de 1 iulie 2024 cu 1064 de societăți presupune majorarea corespunzătoare a numărului de contribuabili mijlocii ce vor fi administrați cu aceeași dată, de la maximum 20.000 contribuabili mijlocii la maximum 25.000 contribuabili mijlocii, astfel că se impune și modificarea OPANAF nr. 3610/2016 privind organizarea activității de administrare a contribuabililor mijlocii, cu modificările și completările ulterioare.

Continuare

ECONOMIE

APIA: Sprijin financiar în valoare de peste 51 milioane lei pentru crescătorii de bovine

Radio CECCAR FM

Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA), prin Centrele Județene, efectuează plata aferentă ajutorului de stat în sectorul bovinelor de carne și al bubalinelor, aprobat de Guvern sub formă de grant în valoare de 100 euro/cap de animal.

Potrivit unui comunicat al instituției, suma plătită este în valoare de 51.027.656 lei și se acordă de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR), pentru un număr de 3.945 beneficiari care au accesat această formă de ajutor de stat și un efectiv de 103.433 capete bovine de carne și bubaline.

Grantul se acordă beneficiarilor cererilor de plată depuse și aprobate în baza OG nr.13/2024 privind instituirea unei scheme de ajutor de stat pentru susținerea activității crescătorilor din sectorul bovinelor de carne și al bubalinelor, în contextul crizei provocate de războiul din Ucraina.

Continuare

ECONOMIE

InvestEU și FEI sprijină investițiile agroalimentare durabile

Radio CECCAR FM

Fondul European de Investiții (FEI), susținut de Programul InvestEU, se angajează să acorde 40 milioane euro unui fond de investiții gestionat de Inoks Capital pentru sisteme alimentare durabile, inclusiv în România, a anunțat Comisia Europeană, citată de Agerpres. Obiectivul fondului este de a ajunge la o dimensiune țintă între 150 milioane euro și 300 milioane euro.

Acesta vizează consumul și producția alimentară durabilă, în special în statele membre ale UE din est și sud, inclusiv România, Bulgaria, Croația, Cehia, Grecia, Ungaria, Italia, Letonia, Lituania, Polonia, Slovacia, Slovenia și Spania. Fondul sprijină IMM-urile și micile întreprinderi din sectoarele agricol și alimentar. Companiile beneficiare vor viza aceste obiective de-a lungul întregului lanț valoric agroalimentar (agri-food), de la aprovizionare, producție și logistică la procesare, distribuție și reutilizarea deșeurilor.

„Programul InvestEU sprijină investițiile în întreaga Europă care vor stimula tranziția către o economie cu emisii scăzute de carbon și mai durabilă. Mă bucur că acordul de astăzi va canaliza finanțarea către IMM-uri și micile întreprinderi, în sprijinul acestor obiective ale UE. Acesta este un exemplu foarte bun al modului în care InvestEU ajută afacerile mici și mijlocii să facă Europa mai verde și mai echitabilă, contribuind în același timp la creșterea durabilă și la securitatea alimentară”, a afirmat comisarul pentru economie, Paolo Gentiloni.

Programul InvestEU oferă Uniunii Europene finanțare crucială pe termen lung, valorificând fonduri private și publice substanțiale pentru a sprijini o redresare durabilă. De asemenea, ajută la mobilizarea de investiții private pentru prioritățile de politică ale UE, precum Pactul verde european și tranziția digitală.

Programul are trei componente: Fondul InvestEU, Platforma de consiliere InvestEU și Portalul InvestEU.

Fondul InvestEU este implementat prin intermediul unor parteneri financiari care vor investi în proiecte folosind garanția UE de 26,2 miliarde euro. Întreaga garanție bugetară va susține proiectele de investiții ale partenerilor de implementare, le va crește capacitatea de suportare a riscurilor și, astfel, va mobiliza investiții suplimentare de cel puțin 372 miliarde euro.

Continuare

Trending