Rețele sociale

ECONOMIE

Bugetul general consolidat a trecut pe minus, în luna mai

Radio CECCAR FM

Bugetul general consolidat, care include atât bugetul de stat, cât şi bugetele de pensii şi de şomaj, a încheiat primele cinci luni ale acestui an cu un deficit de 2,17 miliarde lei, reprezentând 0,27% din PIB, în creştere de aproape trei ori faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, în condiţile în care ritmul de creştere a cheltuielilor a depăşit avansul încasărilor, arată datele publicate pe site-ul Ministerului Finanţelor. Principala cauză a deficitului a fost creşterea puternică a cheltuielilor în luna mai, care a dezechilibrat bugetul şi a produs un deficit lunar record, de 3,5 miliarde lei.

După primele patru luni, bugetul consolidat era încă pe plus, cu un excedent de 1,35 miliarde lei, reprezentând 0,17% din PIB, ceea ce înseamnă că execuţia bugetară a fost foarte slabă în luna mai, când s-a înregistrat un deficit – sau diferenţă dintre cheltuieli şi venituri bugetare – de 3,52 miliarde lei.

În primele cinci luni ale anului trecut, bugetul general consolidat al statului a înregistrat un deficit de 0,1% din PIB sau 782 milioane lei.

Principalul motiv al execuţiei bugetare slabe a fost creşterea încasărilor la buget într-un ritm inferior ritmului de creştere a cheltuielilor.

„Veniturile bugetului general consolidat, în sumă de 98,4 miliarde lei, reprezentând 12,1% din PIB, au fost cu 7,9% mai mari, în termeni nominali, faţă de aceeaşi perioadă a anului precedent. (…) Cheltuielile bugetului general consolidat, în sumă de 100,6 miliarde lei, cresc în termeni nominali cu 9,4% faţă de aceeaşi perioadă din anul precedent”, arată raportul bugetar lunar, citat de News.ro.

Pe categorii de venituri, creşteri importante au fost înregistrate în primele cinci luni la contribuţiile sociale, cu un avans de 15,9%, urmate veniturile de capital (+13,2%), impozitul pe salarii şi venit (+12,9%) şi impozitul pe comerţ exterior şi tranzacţii internaţionale (+10,1%).

O creştere conjuncturală a fost înregistrată la sumele din alte impozite şi taxe pe bunuri şi servicii, cu 64,4% faţă de aceeaşi perioadă a anului precedent, însă taxa a adus bugetului doar 1,6 miliarde lei în cinci luni.

Avansul a fost determinat, în principal, de contribuţia datorată pentru medicamente şi pentru contractele finanţate din bugetul Fondului naţional unic de asigurări sociale de sănătate, potrivit ministerului.

Încasările din TVA s-au redus în primele cinci luni cu 5% faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, la 21,14 miliarde lei, evoluţie mai slabă decât cea înregistrată după patru luni (-3,6%), ceea ce infirmă argumentul invocat până acum de Ministerul Finanţelor, legat de reducerea cotei standard de TVA de la 20% la 19% de la 1 ianuarie 2017, care a produs efecte bugetare din februarie.

Cheltuielile bugetului general consolidat au fost în primele cinci luni de 100,6 miliarde lei, în creştere cu 9,4% faţă de aceeaşi perioadă din anul precedent, ceea ce reprezintă o accelerare puternică faţă de primele patru luni, când rata de creştere era de doar 6,8%.

Cheltuielile cu salariile bugetarilor au crescut cu 19,1% faţă de aceeaşi perioadă a anului precedent, la 27,44 miliarde lei, ca urmare a majorările salariale acordate în a doua parte a anului trecut şi la începutul acestui an.

De asemenea, cheltuielile cu asistenţa socială au crescut cu 10,1%, la 36,7 miliarde lei, fiind influenţate, în principal, de majorarea cu 5,25% a punctului de pensie de la 1 ianuarie 2017.

În schimb, cheltuielile cu bunuri şi servicii s-au redus în primele cinci luni cu 0,5% faţă de aceeaşi perioadă a anului precedent, la 14,31 miliarde lei.

Cheltuielile pentru investiţii, care includ cheltuielile de capital, precum şi cele aferente programelor de dezvoltare finanţate din surse interne şi externe, au fost de 4,1 miliarde lei, echivalent cu 0,5% din PIB, susţine Ministerul Finanţelor, ceea ce înseamnă o scădere semnificativă – cu 55% – faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut.

În primele cinci luni din 2016, cheltuielile pentru investiţii au fost de 9 miliarde lei, respectiv 1,2% din PIB, potrivit execuţiei bugetare publicate de MFP în urmă cu un an.

Execuţia bugetară îngrijorătoare din luna mai a fost semnalată de ministrul Finanţelor, Viorel Ştefan, într-o declarație din 6 iunie.

”Primele indicii ne arată că, pe partea de venituri, se realizează planul. Am emoții, vă mărturisesc, (…) în legătură cu cheltuielile. În final, mă interesează diferenţa dintre venituri şi cheltuieli. Este prematur să vă spun astăzi cum ne vom închide. Cu siguranţă, vom rămâne, pe primele cinci luni, într-un echilibru bugetar”, afirma Ştefan, într-o conferinţă de presă.

În 2016, deficitul bugetului general consolidat al statului a fost de 18,3 miliarde lei, reprezentând 2,4% din produsul intern brut (PIB), pe metodologia cash, însă ultimele date ale Eurostat arată că, pe metodologia europeană ESA 2010, deficitul bugetar al României a fost de 3% din PIB anul trecut.

Guvernul PSD-ALDE a construit bugetul pentru 2017 pe venituri estimate la 254,7 miliarde lei, mai mari cu 14% faţă de nivelul de anul trecut, şi pe cheltuieli de 278,8 miliarde lei, cu 15% mai mari.

Astfel, deficitul bugetar a fost prevăzut la 24,1 miliarde lei, reprezentând 2,96% din PIB pe metodologia cash şi 2,99% din PIB pe metodologia ESA 2010, PIB-ul fiind estimat la 815,2 miliarde lei, cu o creştere economică de 5,2%.

ECONOMIE

România, cea mai ridicată rată anuală a inflației din UE în luna ianuarie

Radio CECCAR FM

Rata anuală a inflației în Uniunea Europeană a scăzut în luna ianuarie până la 3,1%, de la 3,4% în decembrie, însă în România rata anuală a inflației a fost de două ori mai mare decât media din blocul comunitar și în creștere față de luna decembrie a anului trecut, arată datele publicate de Eurostat, citate de Agerpres.

În prima lună a acestui an, țările membre ale UE cu cele mai ridicate rate ale inflației au fost România (7,3%), Estonia (5%) și Croația (4,8%). La polul opus, țările membre UE cu cele mai scăzute rate anuale ale inflației au fost Danemarca și Italia (ambele cu 0,9%),urmate de Letonia, Lituania și Finlanda (toate cu o inflație de 1,1%).

Comparativ cu luna decembrie 2023, rata anuală a inflației a scăzut în 15 state membre, a rămas stabilă într-o singură țară și a crescut în 11 state, inclusiv în România de la 7%, până la 7,3%.

În zona euro, rata anuală a inflației a scăzut de la 2,9% în luna decembrie, până la 2,8% în luna ianuarie. De asemenea, Eurostat arată că inflația de bază (core inflation), adică ceea ce rămâne după ce sunt eliminate prețurile pentru bunuri volatile, precum energia și alimentele, a scăzut până la 3,6%, de la 3,9% în decembrie. Un alt indicator care, pe lângă prețurile la energie și alimente, exclude și prețurile la țigări și alcool, a crescut până la 3,3%, de la 3,4% în luna decembrie. Inflația de bază este indicatorul urmărit cu atenție de către BCE la elaborarea deciziilor sale de politică monetară.

Continuare

ECONOMIE

O nouă schemă de ajutor de stat pentru susținerea producției de cartofi

Radio CECCAR FM

Executivul a aprobat schema „Ajutor de minimis pentru aplicarea programului de susținere a producției de cartof de consum”. Potrivit unui comunicat al Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR), actul normativ vizează acordarea unui ajutor de minimis pentru susținerea producției de cartof de consum, pentru anul 2024, suma totală alocată este în valoare de 11.483.880 lei (echivalentul a maximum 2.309.010 euro), iar cuantumul maxim al ajutorului de minimis de 200  euro/ha se acordă proporțional cu suprafața efectiv cultivată.

Pentru a obține sprijinul financiar, beneficiarii trebuie să utilizeze o suprafață cultivată cu cartof de consum de minimum 0,3 ha inclusiv și să obțină o producție de minimum 15 tone/ha, din care să comercializeze cel puțin 6 tone/ha, până cel târziu la data de 18 noiembrie inclusiv a anului de cerere.

Beneficiarii pot fi din următoarele categorii: producători agricoli persoane fizice, producători agricoli persoane fizice autorizate, întreprinderi individuale și întreprinderi familiale, producători agricoli societăți agricole și producători agricoli persoane juridice.

Cererile de înscriere în program trebuie depuse începând cu data intrării în vigoare a actului normativ și până la cel târziu data de 20 mai a anului de cerere inclusiv. Valorificarea producției se face până cel târziu la data de 18 noiembrie inclusiv a anului de cerere.

Pentru înscrierea în Program se vor depune următoarele documente justificative: copia rapoartelor fiscale de închidere zilnică /bonul fiscal/factura/fila/filele din carnetul de comercializare până la data de 20 noiembrie inclusiv a anului de cerere. Verificările în teren se realizează de către DAJ și APIA, cu cel puțin 10 zile înainte de recoltare, în baza notificărilor solicitanților ajutorului de minimis.

Continuare

ECONOMIE

Schemă de ajutor de stat pentru sectorul creșterii animalelor

Radio CECCAR FM

Guvernul a aprobat o Hotărâre prin care sectorul creșterii animalelor va beneficia de o schemă de ajutor de stat în anul 2024, în valoare de aproximativ 390 milioane de lei, reprezentând credite de angajament și credite bugetare.

Potrivit unui comunicat al Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR), valoarea totală a schemei de ajutor de stat pentru anul 2024 se încadrează în plafonul total maxim al schemei de ajutor de stat pentru perioada 2023-2027, care este de 561.571.180 lei.

În urma actului aprobat de Executiv, speciile taurine, bubaline, porcine și ecvine vor beneficia de 120,7 milioane lei, iar pentru speciile ovine și caprine va fi prevăzută suma de 269 milioane de lei.

Ajutoarele sunt furnizate sub formă de servicii subvenționate microîntreprinderilor, întreprinderilor mici și mijlocii, respectiv întreprinderilor individuale și familiale, persoanelor fizice autorizate, persoanelor fizice care dețin atestat de producător după caz, precum și persoanelor juridice care își desfășoară activitatea în domeniul producției de produse agricole.

Fondurile vor fi asigurate de la bugetul MADR, în limita sumelor aprobate prin legile bugetare anuale.

Continuare

Trending