Rețele sociale

ECONOMIE

Deficitul bugetului general consolidat a fost de 20,9 miliarde de lei în primele zece luni

Radio CECCAR FM

Bugetul general consolidat, care include atât bugetul de stat, cât şi bugetele de pensii şi de şomaj, a încheiat primele zece luni cu un deficit de 20,9 miliarde lei (4,49 miliarde euro), 2,2% din Produsul Intern Brut (PIB), de peste trei ori mai mare faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, arată datele publicate joi seară pe site-ul Ministerului Finanţelor și citate de News.ro.

În primele zece luni din 2017, deficitul bugetar a fost de 6,6 miliarde lei, respectiv 0,79% din PIB. În aceeaşi perioadă din 2016, deficitul bugetar a fost de 1,3 miliarde lei, respectiv 0,17% din PIB.

În septembrie, bugetul general consolidat a încheiat primele nouă luni cu un deficit de 16,8 miliarde lei, 1,77% din Produsul Intern Brut (PIB).

În ianuarie-octombrie 2018, veniturile bugetului general consolidat, în sumă de 232,3 miliarde lei, reprezentând 24,5% din PIB, sunt cu 11,8% mai mari, în termeni nominali, faţă de aceeaşi perioadă a anului precedent.

”Se înregistrează creşteri faţă de anul precedent în cazul încasărilor din contribuţiile de asigurări (+37,8%) şi din veniturile nefiscale (+18,5%). Începând cu luna februarie încasările din contribuţiile sociale au fost influenţate pozitiv de condiţiile legislative noi privind transferul contribuţiilor din sarcina angajatorului în sarcina angajatului, reglementate prin OUG nr. 79/2017”, se arată în comunicat.

Începând cu luna mai, se constantă o îmbunătăţire a colectării veniturilor din TVA, astfel acestea au crescut cu 9% faţă de realizările aceleiaşi perioade din 2017, ajungând la o valoare de 47,9 miliarde lei pe primele zece luni ale anului în curs.

Veniturile din accize au fost în sumă de 23,7 miliarde lei (2,5% din PIB) cu 7,9% mai mari comparativ cu perioada similară a anului precedent. De asemenea, încasările din impozite şi taxe pe proprietate au crescut cu 4,4% faţă de aceeaşi perioadă a anului 2017.

S-au înregistrat scăderi ale încasărilor din impozitul pe salarii şi venit cu 26,1% pe fondul reducerii, începând cu 1 ianuarie 2018, a cotei impozitului pe venit de la 16% la 10%, măsură care s-a reflectat în încasări începând cu luna februarie 2018.

”De asemenea, se înregistrează o diminuare cu 45,5% faţă de aceeaşi perioadă anului precedent la taxa pe utilizarea bunurilor, autorizarea utilizării bunurilor sau pe desfăşurarea de activităţi ca urmare a aplicării OUG nr. 52/2017 privind restituirea sumelor reprezentând taxa specială pentru autoturisme şi autovehicule, taxa pe poluare pentru autovehicule, taxa pentru emisiile poluante provenite de la autovehicule şi timbrul de mediu pentru autovehicule”, se arată în comunicat.

Sumele de la Uniunea Europeană în contul plăţilor efectuate sunt de 11,3 miliarde lei.

Cheltuielile bugetului general consolidat sunt în sumă de 253,2 miliarde lei, cu 18,1% mai mari faţă de aceeaşi perioadă din anul precedent.

”Cheltuielile de personal sunt cu 25,4% mai mari faţă de aceeaşi perioadă a anului precedent, creşterea fiind determinată de majorările salariale acordate în temeiul Legii cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice. Cheltuielile cu bunuri şi servicii au crescut cu 10,1% faţă de aceeaşi perioadă a anului precedent”, se arată în comunicat.

Creşteri semnificative se înregistrează atât la bugetele locale, cât şi la bugetul fondului naţional unic de asigurări sociale de sănătate şi la bugetele instituţiilor publice finanţate din venituri proprii şi subvenţii bugetare. Subvenţiile sunt mai mari cu 10,4% faţă de aceeaşi perioadă a anului precedent, menţinându-se la acelaşi nivel ca procent din Produsul Intern Brut, respectiv 0,6%.

”Dobânzile sunt cu 25,5% mai mari faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, reprezentând 1,2% din PIB, întrucât în luna octombrie 2018 s-a înregistrat un vârf de plată al dobânzilor, avându-se în vedere cumularea datelor de plată a dobânzilor aferente mai multor titluri de stat de tip benchmark”, se arată în comunicat.

Cheltuielile cu asistenţa socială au crescut faţă de anul precedent cu 12,1%, fiind influenţate, în principal, de majorarea cu 9% a punctului de pensie de la 1 iulie 2017, ajungând la 1000 lei, respectiv cu 10% de la 1 iulie 2018, ajungând la 1100 lei, de creşterea nivelului îndemnizaţiei sociale pentru pensionari de la 520 lei la 640 lei, precum şi majorarea şi modificarea modalităţii de stabilire a indemnizaţiei lunare pentru creşterea copilului şi stimulentul de inserţie.

Cheltuielile pentru investiţii, care includ cheltuielile de capital, precum şi pe cele aferente programelor de dezvoltare finanţate din surse interne şi externe, au fost de 20,6 miliarde lei, cu 40,2% mai mari faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut.

În 2017, deficitul bugetului general consolidat a fost de 24,3 miliarde de lei, 2,88% din PIB, sub ţinta anuală stabilită de 2,96%.

ECONOMIE

CE a revizuit în jos estimările referitoare la avansul economiei românești

Radio CECCAR FM

Comisia Europeană (CE) a estimat că ritmul de creștere a economiei românești a încetinit până la 1,8% în 2023, cu 0,4 puncte procentuale mai puțin decât anticipa în toamnă, după ce inflația ridicată și creșterea anemică a creditului au afectat cererea internă, iar cererea externă a fost una slabă, conform previziunilor economice de iarnă publicate joi de Executivul comunitar, relatează Agerpres.

CE a revizuit în jos și estimările referitoare la avansul economiei românești în 2024, până la 2,9%, de la 3,1%, cât preconiza în toamna anului trecut. „Deși consumul privat este așteptat să accelereze, investițiile vor rămâne principalul contributor la creșterea PIB și în acest an. Politica monetară este așteptată să rămână una restrictivă în 2024 și se va relaxa doar treptat, pe măsură ce presiunile inflaționiste se reduc. Relaxarea condițiilor financiare și monetare, însoțite de o cerere externă mai puternică, urmează să ducă la o creștere reală a PIB de 3,2% în 2025, de asemenea ușor mai puțin decât în prognozele de toamnă”, se arată în raportul Executivului comunitar.

În ceea ce privește inflația, CE estimează că în 2023 aceasta a scăzut până la 9,7%, de la 12% în 2022, în principal ca urmare a încetinirii semnificative a creșterii creditului privat și condițiilor monetare stricte, precum și prețurilor mai mici la energie și alimente. „Exceptând o scurtă perioadă la începutul lui 2024, după unele creșteri ale taxelor indirecte, prețurile ar urma să continue să scadă de-a lungul orizontului de prognoză. Inflația medie anuală este prognozată să ajungă la 5,8% în 2024, pentru a încetini la 3,6% în 2025”, estimează Comisia Europeană, care avertizează însă că există riscuri pentru un proces dezinflaționist mai gradual dacă salariile și pensiile vor continua să crească rapid.

Comisia Europeană publică în fiecare an două seturi de previziuni detaliate (în primăvară și în toamnă) și două seturi de previziuni intermediare (în iarnă și în vară). Previziunile intermediare cuprind valorile anuale și trimestriale ale PIB-ului și ale inflației tuturor statelor membre pentru anul în curs și pentru anul următor, precum și date agregate pentru UE și zona euro.

Continuare

ECONOMIE

Buget de 12 miliarde de lei pentru plafonul de garantare în Programul IMM Plus

Radio CECCAR FM

Programul IMM Plus ar putea deveni operațional până la începutul lunii martie și va avea un buget pentru plafonul de garantare în valoare de 12 miliarde de lei, a declarat, la evenimentul Romanian Sustainability Forum, Dumitru Nancu, directorul general al Fondului Național de Garantare a Creditelor pentru Întreprinderile Mici și Mijlocii (FNGCIMM), citat de Agerpres.

„Ultimul raport al Băncii Europene de Investiții și al Fondului European de Investiții a clasat România, prin Fondul Național de Garantare a Creditelor pentru IMM-uri, pe primul loc în Europa în anul 2023 din punct de vedere al numărului și al volumului de garanții acordate în perioada 2020-2023. Practic, consider că cel mai sustenabil instrument financiar, atât pentru mediul de afaceri, dar mai ales pentru bugetul de stat‚ îl reprezintă aceste instrumente financiare. Din 2020 până în 2023, România a avut două scheme de garantare de ajutor de stat. Prima a fost pe cadrul COVID pentru firmele afectate ca urmare a pandemiei și a doua ediție a programului a fost pe cadrul temporar Ucraina. Chiar în aceste zile, Ministerul de Finanțe pregătește prelungirea cadrului temporar și vom veni cu o nouă schemă de garantare. Este vorba de Programul IMM Plus, care va fi prelungit până la 30 iunie. Bugetul alocat de Ministerul de Finanțe pentru plafonul de garantare este de 12 miliarde de lei și sperăm ca, până la începutul lunii martie, acest program să fie operațional (…) Noi am calculat impactul fiscal pe două categorii: impact fiscal direct și impact fiscal indirect. Am luat tot ce înseamnă coduri unice de înregistrare a celor 86.000 de IMM-uri care au beneficiat de acest program și am văzut că un leu garantat de statul român a adus la bugetul de stat 12 lei”, a afirmat Dumitru Nancu.

Acesta a adăugat că, în acest moment, tot ceea ce înseamnă scheme de garantare pe IMM Invest în total garanții acordate de statul român, prin Fondul Național de Garantare, de 54 de miliarde de lei, va genera până în anul 2030 suma de 541 de miliarde de lei ca venituri la bugetul de stat.

„Statul doar garantează banii. Tot ce înseamnă credite sunt credite acordate de sistemul financiar-bancar. Consider că e cel mai mare parteneriat public din România după 1990, în sensul că peste 70 de miliarde de lei, în această perioadă de patru ani de zile, au fost acordate de sistemul financiar-bancar. Am ajuns ca din cele 65 de miliarde de lei creștere sold credite, 83% să fie garantate de Fondul Național de Garantare a Creditelor pentru IMM-uri. Am observat, în această perioadă, că insolvențele noi deschise pe parcursul anului 2020 a fost în scădere cu 7% față de nivelul anului 2019. Din punct de vedere al creșterii soldurilor, observăm că Banca Națională a României a raportat, în anul 2022, volumul cel mai mare de credite acordate sectorului IMM-urilor. Diferența dintre criza din 2008 – 2009, când, practic, creditul bancar a fost stopat către mediul de afaceri constă în această creștere a creditului bancar către IMM-uri. Practic, în 2022 am avut 72 de miliarde de lei, bani privați ai instituțiilor financiar-bancare infuzați în economia României. A fost cheia faptului că IMM-urile nu au fost afectate sau au fost afectate mai puțin față de perioada 2008 – 2009, când ne-am confruntat practic cu aceeași criză economică”, a spus oficialul FNGCIMM.

Potrivit sursei citate, companiile care au beneficiat de IMM Invest au înregistrat o creștere cu 5% a numărului de angajați, iar cele 85.000 de IMM-uri și-au crescut profitul cu 19%, în timp ce marja profitului raportat la vânzări a fost de 7,75%.

„Doar din capitalul de lucru s-au plătit 680.000 de locuri de muncă în această perioadă; tot ce înseamnă capital de lucru merge în cheltuielile curente ale întreprinderii, iar opt din zece firme care au accesat IMM Invest au raportat creșteri ale numărul de angajați”, a menționat Dumitru Nancu.

Continuare

ECONOMIE

România a început să emită primele sale obligațiuni verzi

Radio CECCAR FM

România a lansat, joi, prima sa emisiune de obligațiuni verzi, o măsură care era așteptată de mult și vizează diversificarea bazei de investitori în contextul cererii în creștere pentru obligațiunile verzi, a anunțat Reuters, preluată de Agerpres.

Obligațiunile verzi pe 12 ani au un spread de 345 puncte de bază peste mid-swaps. În paralel, România emite și obligațiuni convenționale pe șapte ani, iar ofertele pentru cele două tipuri de obligațiuni au depășit 10 miliarde de euro.

România a petrecut mai mult de un an cu pregătirea cadrului necesar pentru emiterea de obligațiuni verzi, iar șeful Trezoreriei, Ștefan Nanu, a declarat în luna decembrie că România are de gând să emită primele sale obligațiuni verzi în prima jumătate a lui 2024.

De asemenea, Ștefan Nanu a precizat că România intenționează să devină un emitent anual frecvent de obligațiuni verzi și că va încerca să mențină emisiunile la un volum mic.

România, țară care are deja mai multe proiecte de energie din surse regenerabile pregătite pentru a beneficia de finanțare de la UE, va utiliza cadrul pentru obligațiunile verzi pentru a finanța proiecte în domeniul transportului ecologic, îmbunătățirii eficienței energetice a clădirilor și reîmpăduriri, printre altele.

Oficialii care se ocupă cu administrarea datoriei statului au de gând ca în acest an să reducă emisiunile nete de eurobonduri până la 6 miliarde de euro, de la 9,5 miliarde de euro în 2023. În paralel, Guvernul de la București vrea să reducă deficitul bugetar, până la 5% din PIB, de la 5,7% din PIB anul trecut.

Finanțele au vândut în luna ianuarie semnificativ mai multe obligațiuni guvernamentale decât era programat, inclusiv eurobonduri cu maturitatea în 2029 și 2034 cu o valoare de patru miliarde de dolari, profitând de cererea solidă care există în Europa.

Continuare

Trending