Rețele sociale

ECONOMIE

Raport: Prețurile solicitate pentru locuințele din România s-au majorat cu 2,9% în T4 2019

Radio CECCAR FM

Marja de creștere a prețurilor proprietăților rezidențiale din România s-a situat, în ultimul trimestru din 2019, la 2,9%, după un plus de 3,2% în cele trei luni anterioare. Comparativ cu perioada similară din 2018, nivelul actual al prețurilor este cu 7,4% mai mare; spre comparație, în T4 2018, diferența anuală de preț se situa la 5,3%, conform imobiliare.ro, citat de Mediafax.

Dintre orașele cu peste 200.000 de locuitori din România, opt centre regionale au avut, în T4 2019, prețuri medii solicitate de minimum 1.000 de euro pe metru pătrat util pentru apartamentele disponibile spre vânzare. Cluj-Napoca se situează în continuare pe prima poziție în clasament (cu o medie de 1.690 de euro pe metru pătrat util), fiind urmat de București (cu 1.390 de euro pe metru pătrat), Timișoara (1.240 de euro pe metru pătrat), Constanța (1.190 de euro pe metru pătrat), Brașov (1.150 de euro pe metru pătrat), Craiova (1.090 de euro pe metru pătrat), Iași (1.020 de euro pe metru pătrat) și, respectiv, Oradea (cu 1.000 de euro pe metru pătrat). Capitala Bihorului este, astfel, nou-intrată pe lista orașelor cu prețuri medii pornind de la 1.000 de euro pe metru pătrat util, după ce pretențiile vânzătorilor ajunseseră aici la 990 de euro pe metru pătrat în trimestrul trecut.

Pe plan regional, prețurile solicitate de proprietari în Cluj-Napoca sunt aproape de plafonul de 1.700 de euro pe metru pătrat util, după o creștere anuală de 9,8%. Diferența față de prețurile medii din București a crescut anul trecut la 290 de euro pe metru pătrat util, de la 230 de euro în 2018. Interesant este faptul că, la începutul perioadei de creștere, la sfârșitul anului 2014, în București se înregistrau prețuri medii mai mari decât în Cluj-Napoca.

În ceea ce privește evoluția trimestrială a prețurilor, de menționat ar fi că toate aceste centre regionale au consemnat creșteri – majoritatea însă mai mici de 2%. Excepție importantă face orașul Cluj-Napoca, cu un avans de 4,4% la trei luni; capitala Transilvaniei se situează, însă, pe locul al doilea în clasamentul majorărilor de preț, fiind precedat de Brăila, cu un plus de 5,5%. Bucureștiul, pe de altă parte, a consemnat trimestrul trecut un avans de doar 0,8% – ceea ce contrabalansează creșterea de 5,5% resimțită în cele trei luni anterioare.

Și raportat la perioada similară a anului precedent evoluția prețurilor a fost una ascendentă în majoritatea marilor orașe analizate; excepție face, de data aceasta, doar Craiova, unde prețurile apartamentelor au rămas, practic, la același nivel. În urma evoluțiilor diferite de trimestrul trecut, cea mai mare marjă anuală de creștere, respectiv 9,8%, poate fi observată acum în Cluj-Napoca, oraș care a detronat Capitala în clasamentul scumpirilor în T4 2019. Următoarele locuri sunt ocupate de Brăila (9,7%), Galați (+7,6%), Brașov (+7,4%), București (+6,9%), Oradea (+5,3%), Ploiești (+4,5%), Constanța (+4,1%), Timișoara (+3,9%) și Iași (+3,5%).

Potrivit datelor Asociației Naționale a Evaluatorilor Autorizați din România (ANEVAR), în Cluj-Napoca a avut loc o creștere de 2,7% a valorii de piață mediane pentru apartamentele de bloc, de la 1.441 de euro pe metru pătrat în primul trimestru din 2019, la 1.480 de euro pe metru pătrat în cel de-al treilea. În Capitală, pe de altă parte, valoarea de piață s-a majorat ușor, anume cu 1,3% per ansamblu, de la 1.190 de euro pe metru pătrat, la 1.206 euro pe metru pătrat, asemănător fenomenului înregistrat în Constanța, unde se observă o creștere de 1,4% de la primul trimestru la cel de-al treilea. În intervalul analizat, Timișoara păstrează un trend ușor crescător (de doar 0,6%), în vreme ce, în Craiova, valoarea de piață mediană s-a diminuat cu 1,4%, de la 1.089 de euro pe metru pătrat, la 1.074 de euro pe metru pătrat. Aceste date se bazează pe valorile estimate de către evaluatorii autorizați în cazul evaluărilor realizate în scopul garantării împrumuturilor și colectate între ianuarie 2019 și septembrie 2019 în baza de date pe care ANEVAR o administrează prin IROVAL – Cercetări în evaluare (Baza Imobiliară de Garanții – BIG).

ECONOMIE

Noi modificări în Codul de procedură civilă: numirea experților judiciari, digitalizată

Radio CECCAR FM

Parlamentul României a adoptat Legea nr. 139/2024, publicată în Monitorul Oficial nr. 448 din 15 mai 2024, care modifică articolul 331 alin. (1) din Legea nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă, digitalizând procesul de numire a experților pentru efectuarea de expertize judiciare.

Potrivit noii legi, dacă părțile implicate într-un proces nu reușesc să ajungă la un acord privind numirea experților, aceștia vor fi desemnați de instanță printr-un sistem informatizat aleatoriu. Acest sistem va selecta experții dintre persoanele înscrise în evidența biroului local de expertiză și autorizate legal să efectueze expertize judiciare. Modificările intră în vigoare la un an de la data publicării legii în Monitorul Oficial.

Normele metodologice care vor reglementa funcționarea acestui sistem, având în vedere încărcătura experților în ceea ce privește numărul de expertize judiciare alocate, se aprobă în termen de 90 de zile de la publicarea legii în Monitorul Oficial.

Opinia CECCAR

Această schimbare legislativă reprezintă un pas semnificativ către digitalizarea și eficientizarea sistemului judiciar din România. Prin utilizarea unui sistem informatizat pentru numirea experților judiciari se asigură o distribuție echitabilă a cazurilor între experți.

Mai mult, această măsură poate contribui la creșterea transparenței și a încrederii publicului în procesul judiciar, oferind un cadru mai clar și mai predictibil pentru părțile implicate în procese civile.

Continuare

ECONOMIE

Modificări la formularul 300 – „Decont de taxă pe valoarea adăugată”

Radio CECCAR FM

În Monitorul Oficial nr. 448 din 15 mai 2024, a fost publicat OPANAF nr. 888/2024, act normativ prin care se modifică OPANAF nr. 1.253/2021 pentru aprobarea modelului și conținutului formularului (300) „Decont de taxă pe valoarea adăugată”. ANAF menționează, în Referatul de aprobare a actului normativ, că, prin art.III, pct.46 din Legea nr. 296/2023 privind unele măsuri fiscal-bugetare pentru asigurarea sustenabilității financiare a României pe termen lung, publicată în Monitorul Oficial nr. 977 din 27 octombrie 2023, începând cu data de 1 ianuarie 2024, a fost eliminată scutirea de TVA pentru operațiunile prevăzute la art. 294 alin. (5) lit. a) și b) din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal, efectuate către unități spitalicești din rețeaua de stat, rămânând în vigoare doar scutirea de TVA prin restituire către entitățile nonprofit.

În acest context, prin noul act normativ au fost eliminate din formularul (300) următoarele rânduri:

 rândul 14.1 ”Livrări de bunuri și prestări de servicii scutite cu drept de deducere, prevăzute la art. 294 alin. (5) lit. a) și b) din Codul fiscal”;

▪ rândul 14.2 ”Livrări de bunuri scutite cu drept de deducere, prevăzute la art. 294 alin. (5) lit. c) și d) din Codul fiscal”.

Continuare

ECONOMIE

ANAF: Modificări în cuprinsul unor formulare de declarații de impunere

Radio CECCAR FM

Agenția Națională de Administrare Fiscală (ANAF) a modificat, prin OPANAF nr. 779/2024, publicat în  Monitorul Oficial nr. 374 din 22 aprilie 2024, o serie de acte normative din domeniul declarării impozitelor, taxelor și contribuțiilor sociale.

ANAF reamintește, în Referatul de aprobare a actului normativ, că, potrivit dispozițiilor art. 9 alin. (1) din OUG nr. 116/2023 privind unele măsuri pentru gestionarea și evidențierea veniturilor curente ale bugetului public prin implementarea unor proiecte de digitalizare, începând cu data de 1 ianuarie 2024 s-a înființat, la nivelul instituției, Evidența operativă a veniturilor din digitalizare, care are drept scop evidențierea/urmărirea/ monitorizarea lunară a veniturilor suplimentare rezultate ca urmare a utilizării neconcordanțelor și/sau inadvertențelor identificate prin Sistemul informatic de interes strategic național (SIISN) și a modulelor de valorificare, precum și ca urmare a utilizării profilelor de risc.

Notificările de conformare cuprind riscurile fiscale identificate și se transmit de organele cu atribuții de control, în temeiul prevederilor Legii nr. 207/2015 privind Codul de procedură fiscală, cu modificările și completările ulterioare, în scopul reanalizării de către contribuabili a situației fiscale și, după caz, de a depune sau de a corecta declarațiile fiscale.

În vederea identificării declarațiilor rectificative depuse de contribuabili ca urmare a unei notificări de conformare transmisă de organele fiscale, ANAF a stabilit, prin noul Ordin, ca, în cuprinsul formularelor de declarații de impunere, pentru care este prevăzută și posibilitatea de rectificare a datelor declarate inițial, să fie cuprinsă o căsuță distinctă pentru această situație.

Formularele de declarații fiscale vizate de această modificare sunt:

 formularul 101 „Declarație privind impozitul pe profit”;

▪ formularul 101 Grup fiscal „Declarație consolidată privind impozitul pe profit determinat de grupul fiscal”;

▪ formularul (301) „Decont special de taxă pe valoarea adăugată”;

▪ formularul (307) „Declarație privind sumele rezultate din ajustarea/corecția ajustărilor/regularizarea taxei pe valoarea adăugată”;

▪ formularul (311) „Declarație privind taxa pe valoarea adăugată colectată datorată de către persoanele impozabile al căror cod de înregistrare în scopuri de taxă pe valoarea adăugată a fost anulat conform art. 316 alin. (11) lit. a) – e), lit. g) sau lit. h) din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal”;

▪ formularul 710 „Declarație rectificativă”.

Tot ca urmare a unei notificări de conformare transmisă de organele fiscale, persoana impozabilă înregistrată în scopuri de TVA poate solicita corectarea erorilor materiale din decontul de taxă pe valoarea adăugată.

Pentru a identifica această sursă de venituri, ANAF a modificat OPANAF nr.3604/2015, prin:  aprobarea unui nou formular, „Cerere privind corectarea erorilor materiale din decontul de taxă pe valoarea adăugată„, în care contribuabilul să poată menționa că solicitarea de corectare a erorilor materiale este formulată ca urmare a unei notificări de conformare; ▪ completarea Instrucțiunilor de corectare a erorilor materiale din deconturile de taxă pe valoarea adăugată, astfel încât în formularul ”Decizie de corectare a erorilor materiale din decontul de taxă pe valoarea adăugată” să se înscrie o mențiune referitoare la faptul că solicitarea de corectare a fost formulată ca urmare a unei notificări de conformare.

Continuare

Trending