Rețele sociale

ECONOMIE

PwC: Pandemia a produs cel mai mare șoc în sectorul energiei din ultimii 70 de ani

În ultimele luni, sectorul energetic a suferit un dublu șoc: din cauza pandemiei COVID-19 și a perturbării pieței petrolului pe fondul prăbușirii cererii și al surplusului de ofertă

Radio CECCAR FM

În ultimele luni, sectorul energetic a suferit un dublu șoc: din cauza pandemiei COVID-19 și a perturbării pieței petrolului pe fondul prăbușirii cererii și al surplusului de ofertă, arată raportul ”PwC Power Utilities Future of Industries”, citat de Mediafax.

Potrivit estimărilor PwC din cadrul raportului, care are la bază datele Agenției Internaționale pentru Energie pentru 2020 (IEA), șocul cererii de energie din 2020 este cel mai mare din ultimii 70 de ani. În același timp, se anticipează că cererea globală de energie va scădea cu 6% în acest an, de șapte ori mai mult decât în criza financiară din 2009.

Recesiunea globală cauzată de restricțiile prelungite privind circulația oamenilor, bunurilor și activitatea socială și economică vor avea un impact semnificativ și asupra investițiilor în energie care se estimează că se vor reduce cu 20% în acest an.

Ca răspuns la prăbușirea prețului petrolului și la continuarea incertitudinii prețurilor, Opec a anunțat cea mai mare reducere a ofertei din lume, de 10 milioane de barili pe zi, însă este doar o măsură pe termen scurt. Chiar dacă există șansa unei recuperări economice în formă de V, șocul pandemiei asupra comportamentului viitor nu poate fi ignorat. Astfel că, trebuie luate în calcul toate scenariile posibile: o recuperare mai lentă în formă de U sau o recesiune mai lungă în formă de L care vor avea implicații mai profunde. Indiferent ce va urma, lumea va fi diferită și companiile trebuie să se pregătească pentru noua normalitate.

Toate componentele lanțului valoric din energie sunt afectate – companii din amonte, midstream, aval și companii de servicii. Pe lângă implementarea măsurilor de siguranță COVID-19, companiile trebuie să acționeze toate pârghiile tradiționale în caz de declin, cum ar fi reducerile cheltuielilor de capital și conservarea numerarului. În același timp, strategiile viitoare de achiziții și de atenuare a riscurilor vor trebui să se bazeze pe analiza eficientă a tuturor scenariilor și a evoluției cererii. Este posibil ca producătorii cu costuri ridicate să fie nevoiți să meargă mai departe și să ia în considerare parteneriate sau fuziuni care să le permită reducerea bazei de costuri.

Astfel, pentru companiile din sectoarele energiei, utilităților și resurselor va fi vitală combinarea unei planificări eficiente a scenariilor cu o examinare a modului în care evoluțiile diferite ar putea afecta afacerile lor pe termen scurt, mediu și lung. De asemenea, pe fondul noilor comportamente de călătorie, de muncă și de consum ale consumatorilor și accelerării digitalizării serviciilor, companiile au nevoie de strategii pentru a răspunde acestor schimbări.

Impactul crizei generate de COVID-19 este resimțit pe toate palierele sectorului energetic, de la alimentarea cu combustibil și la eficiență, cu implicații serioase pentru securitatea energetică și tranziția către energia curată.

Industria se îndepărtează tot mai mult de utilizarea combustibililor fosili și se îndreaptă către surse regenerabile. Cărbunele va înregistra cel mai mare declin de la cel de-al Doilea Război Mondial, alături de reduceri puternice pentru gaz și petrol.

În același timp, cererea de combustibili este puțin probabil să se recupereze pe deplin din cauza schimbărilor de comportament post COVID-19 legate de mobilitatea locală și internațională. Concurența va crește între furnizori pentru a asigura accesul la piețele finale. Oferta viabilă va fi eliminată pe baza echilibrului de piață revizuit și a previziunilor prețurilor, ceea ce va conduce la o contracție permanentă a piețelor de petrol și gaze.

De asemenea, o schimbare perturbatoare va avea loc și în mobilitatea vehiculelor electrice cu baterii care înlocuiesc deja autovehiculele pe bază de gaz și diesel. Apoi există „hidrogen verde”, care folosește energie regenerabilă pentru a extrage hidrogenul din apă prin procesul de electroliză. Consumatorii se vor aștepta la o experiență energetică integrată, cu surse interschimbabile utilizate perfect pentru a-și alimenta casele, vehiculele și locurile de muncă.

Energia nucleară este mai puțin afectată de măsurile de blocare, în timp ce sursele regenerabile sunt singurele aflate în creștere în 2020. Astfel, energia solară, eoliană, maree și geotermală își majorează ponderea în mixul energetic global.

În ceea ce privește sectorul de utilități, care a suferit ca urmare a prăbușirii pieței la începutul crizei, acesta pare că ar fi mai rezistent decât altele, fiind inclus la servicii esențiale. Multe activități sunt reglementate sau desfășurate în baza contractelor pe termen lung, astfel că le este asigurată continuitatea ofertei. Multe companii de utilități au planuri de urgență elaborate pentru gestionarea perturbării și protejarea infrastructurii critice și au trecut la surse regenerabile în ultimul deceniu, beneficiind de prețuri fixe pe termen lung.

Pe termen scurt, companiile ar trebui să se concentreze pe restructurarea strategică a costurilor și să se asigure că inițiativele de cost nu inhibă creșterea strategică viitoare. La fel de importantă este restructurarea lanțului de aprovizionare pentru a îmbunătăți rezistența și a reduce costurile. O poziție financiară puternică și asigurarea capabilităților de a construi infrastructură critică poate crea un avantaj competitiv durabil. Accelerarea agendei digitale poate oferi „mai multe servicii la costuri mai mici” și poate îmbunătăți eficiența întreținerii și a operațiunilor. Construirea unor platforme digitale integrate care să permită interacțiunea perfectă între diverși actori poate constitui un punct de pornire pe piața emergentă a serviciilor energetice din aval și astfel accesul la noi modele de a genera venituri. Și nu în ultimul rând, inovația poate oferi produse și servicii moderne, care implică tehnologii precum realitatea virtuală / augmentată pentru a crea o soluții energetice integrate.

Oportunitățile de investiții sunt încă multe, iar companiile au suficientă lichiditate și acces la piețele de capital. Potențialele investiții vor depinde însă de capacitățile esențiale ale companiei și de prioritățile sale strategice: renunțarea la cărbune și investiții în gaze, dublarea mizei pe energiile regenerabile, construirea infrastructurii critice pentru baterii, tehnologia hidrogenului, concentrarea pe rețele critice.

De asemenea, se așteaptă ca activitățile de fuziuni și achiziții (M&A) să înceapă să crească din nou pe termen mediu-lung, pe măsură ce companiile scapă de efectele imediate ale crizei. Investitorii financiari încep să aibă mai mult interes pentru investiții în capitaluri / datorii pentru a capta oportunități de la companii aflate în dificultate, cu modele de afaceri sănătoase și poziții de piață, dar afectate negativ de criză. De asemenea, M&A pot fi utilizate ca o pârghie pentru a da prioritate competitivității pe termen lung, obținând acces la ideile, persoanele, capacitățile sau clienții țintei de achiziție.

Investițiile viitoare în tranziția energetică depind de acțiunile guvernamentale: guvernele ar putea alege să nu cheltuiască pe surse regenerabile, dar să favorizeze companiile să o facă prin stimulente economice. Mai mult, companiile din petrol și gaze, care au făcut investiții mari pe piețele de energie și utilități la nivel mondial în ultimul deceniu, ar putea continua această tendință de investiții, în special în sectorul regenerabilelor, determinată de necesitatea diversificării portofoliului.

Pandemia de coronavirus a accelerat transformarea industriei energetice, iar singura întrebare pentru liderii din acest sector este dacă vor lua măsurile necesare pentru a-și transforma și a-și asigura securitatea companiilor în noua normalitate.

ECONOMIE

ANAF: Modificări în cuprinsul unor formulare de declarații de impunere

Radio CECCAR FM

Agenția Națională de Administrare Fiscală (ANAF) a modificat, prin OPANAF nr. 779/2024, publicat în  Monitorul Oficial nr. 374 din 22 aprilie 2024, o serie de acte normative din domeniul declarării impozitelor, taxelor și contribuțiilor sociale.

ANAF reamintește, în Referatul de aprobare a actului normativ, că, potrivit dispozițiilor art. 9 alin. (1) din OUG nr. 116/2023 privind unele măsuri pentru gestionarea și evidențierea veniturilor curente ale bugetului public prin implementarea unor proiecte de digitalizare, începând cu data de 1 ianuarie 2024 s-a înființat, la nivelul instituției, Evidența operativă a veniturilor din digitalizare, care are drept scop evidențierea/urmărirea/ monitorizarea lunară a veniturilor suplimentare rezultate ca urmare a utilizării neconcordanțelor și/sau inadvertențelor identificate prin Sistemul informatic de interes strategic național (SIISN) și a modulelor de valorificare, precum și ca urmare a utilizării profilelor de risc.

Notificările de conformare cuprind riscurile fiscale identificate și se transmit de organele cu atribuții de control, în temeiul prevederilor Legii nr. 207/2015 privind Codul de procedură fiscală, cu modificările și completările ulterioare, în scopul reanalizării de către contribuabili a situației fiscale și, după caz, de a depune sau de a corecta declarațiile fiscale.

În vederea identificării declarațiilor rectificative depuse de contribuabili ca urmare a unei notificări de conformare transmisă de organele fiscale, ANAF a stabilit, prin noul Ordin, ca, în cuprinsul formularelor de declarații de impunere, pentru care este prevăzută și posibilitatea de rectificare a datelor declarate inițial, să fie cuprinsă o căsuță distinctă pentru această situație.

Formularele de declarații fiscale vizate de această modificare sunt:

 formularul 101 „Declarație privind impozitul pe profit”;

▪ formularul 101 Grup fiscal „Declarație consolidată privind impozitul pe profit determinat de grupul fiscal”;

▪ formularul (301) „Decont special de taxă pe valoarea adăugată”;

▪ formularul (307) „Declarație privind sumele rezultate din ajustarea/corecția ajustărilor/regularizarea taxei pe valoarea adăugată”;

▪ formularul (311) „Declarație privind taxa pe valoarea adăugată colectată datorată de către persoanele impozabile al căror cod de înregistrare în scopuri de taxă pe valoarea adăugată a fost anulat conform art. 316 alin. (11) lit. a) – e), lit. g) sau lit. h) din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal”;

▪ formularul 710 „Declarație rectificativă”.

Tot ca urmare a unei notificări de conformare transmisă de organele fiscale, persoana impozabilă înregistrată în scopuri de TVA poate solicita corectarea erorilor materiale din decontul de taxă pe valoarea adăugată.

Pentru a identifica această sursă de venituri, ANAF a modificat OPANAF nr.3604/2015, prin:  aprobarea unui nou formular, „Cerere privind corectarea erorilor materiale din decontul de taxă pe valoarea adăugată„, în care contribuabilul să poată menționa că solicitarea de corectare a erorilor materiale este formulată ca urmare a unei notificări de conformare; ▪ completarea Instrucțiunilor de corectare a erorilor materiale din deconturile de taxă pe valoarea adăugată, astfel încât în formularul ”Decizie de corectare a erorilor materiale din decontul de taxă pe valoarea adăugată” să se înscrie o mențiune referitoare la faptul că solicitarea de corectare a fost formulată ca urmare a unei notificări de conformare.

Continuare

ECONOMIE

Proiectul Programului START UP NATION – ROMÂNIA 2024, în consultare publică

Radio CECCAR FM

Ministerul Economiei, Antreprenoriatului și Turismului (MEAT) a publicat astăzi, în transparență decizională, proiectul de OUG privind aprobarea și implementarea Programului pentru stimularea întreprinderilor mici și mijlocii „START UP NATION – ROMÂNIA“ ediția 2024, finanțat din fonduri externe nerambursabile, aferente Programului Educație și Ocupare 2021-2027.

Proiectul stabilește cadrul general de acordare a sprijinului financiar de minimis pentru înființarea și dezvoltarea de întreprinderi mici și mijlocii prin intermediul Programului „Start Up Nation – România”, ediția 2024. Coordonatorul Programului este MEAT, cu rol de beneficiar responsabil de inițierea și implementarea operațiunilor prevăzute de prezenta ordonanță de urgență precum și de administrator operațional al aplicației informatice, în parteneriat cu ATIMMT și STS.

Bugetul Programului, asigurat din fonduri externe nerambursabile aferente Programului Educație și Ocupare (PEO) 2021 – 2027,  este de 446.185.295 euro calculat la cursul Inforeuro din luna aprilie 2024, din care:  Pilonul I – Activarea potențialului anteprenorial al tinerilor, cu un buget de 295.750.000 euro;  Pilonul II – Sprijin pentru dezvoltarea anteprenoriatului în rândul persoanelor din grupul țintă, cu un buget de 150.435.295,00 euro.

În cadrul componentei specifice pilonului I – Activarea potențialului anteprenorial al tinerilor se are în vedere asigurarea accesului la cursuri de formare în vederea dobândirii de competențe anteprenoriale pentru un număr estimat de 25.000 de persoane fizice eligibile în conformitate cu prevederile PEO 2021 -2027.

Minimum 10% din persoanele fizice sprijinite pentru participarea la cursuri de formare în vederea dobândirii de competențe anteprenoriale vor fi persoane ce aparțin minorității rome. Încadrarea în categoria de persoane aparținând minorității rome se realizează pe bază de declarație pe propria răspundere.

În cadrul componentei specifice pilonului I se finanțează un număr estimat de 5.250 de înteprinderi nou înființate. Întreprinderile vor crea prin intermediul programului un număr estimat de 10.500 de locuri de muncă.

În cadrul componentei specifice pilonului II – Sprijin pentru dezvoltarea anteprenoriatului în rândul persoanelor din grupul țintă se are în vedere asigurarea accesului la cursuri de formare în vederea dobândirii de competențe anteprenoriale pentru un număr estimat de 4.600 de persoane fizice eligibile, care au domiciliul în regiunile mai puțin dezvoltate. În cadrul componentei specifice pilonului II se finanțează un număr estimat de 2.500 de întreprinderi nou înființate.

În cadrul întreprinderilor se va crea un număr estimat de 5.000 de locuri de muncă.

Sprijinul financiar pentru beneficiarii de ajutor de minimis este de maximum 250.000 lei/beneficiar de ajutor de minimis și reprezintă maximum 90% din valoarea totală eligibilă a proiectului. Beneficiarul ajutorului de minimis are obligația de a asigura o cofinanțare de minimum 10% din valoarea proiectului.

Totodată, beneficiarii ajutorului de minimis au obligația de a menține ocupate locurile de muncă asumate prin formularul de finanțare pentru o perioadă de minim 24 de luni de la finalizarea perioadei de implementare și nu au dreptul de a înstrăina acțiunile/părțile sociale pe perioada implementării sau sustenabilității afacerii.

Procedura de implementare a Programului se elaborează și aprobă de către MEAT în termen de 30 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei ordonanțe de urgență și se actualizează, după caz, în conformitate cu prevederile Ghidului solicitantului – Condiții Specifice și ale schemei de ajutor de minimis elaborate și aprobate de către MIPE. Pentru implementarea Programului, MEAT va încheia acte adiționale la convențiile de colaborare cu instituțiile de credit  partenere, în vederea plății ajutorului de minimis, respectiv contracte de formare profesională cu furnizorii autorizați de cursuri de antreprenoriat.

Continuare

ECONOMIE

Reguli care obligă companiile să repare produsele uzate

Radio CECCAR FM

Parlamentul European (PE) a adoptat Directiva privind așa-numitul „drept la reparare”, care dă consumatorilor dreptul de a le fi reparate produsele uzate, precum mașini de spălat sau smartphone-uri, de către producători, la un preț rezonabil și într-un termen rezonabil după perioada de garanție legală, relatează Agerpres. Noile norme adoptate de PE clarifică obligațiile producătorilor de a repara bunurile și încurajează consumatorii să prelungească ciclul de viață al produselor reparându-le.

Noile norme prevăd că producătorii au obligația să furnizeze servicii de reparații în timp util și la costuri accesibile și să informeze consumatorii în legătură cu dreptul lor la reparare. Bunurile reparate în perioada de garanție vor beneficia de o prelungire de un an a garanției legale. Astfel, consumatorii vor fi încurajați și mai mult să aleagă să repare produsul în loc să îl înlocuiască.

După ce expiră perioada de garanție, producătorii vor avea în continuare obligația să repare produsele comune de uz casnic, care pot fi reparate din punct de vedere tehnic conform legislației Uniunii. În această categorie intră mașinile de spălat, aspiratoarele și chiar telefoanele mobile. Lista categoriilor de produse poate fi extinsă în timp. Totodată, consumatorii pot să împrumute un dispozitiv cât timp dispozitivul lor este reparat sau pot să opteze pentru unul recondiționat ca alternativă, dacă produsul nu mai poate fi reparat.

Noile norme urmăresc să consolideze piața reparațiilor din Uniune și să reducă costul reparațiilor suportat de consumatori. Producătorii vor avea obligația să ofere piese de schimb și ustensile la un preț rezonabil. De asemenea, le va fi interzis să utilizeze clauze contractuale și tehnici legate de componente sau de programele informatice care împiedică repararea. Mai precis, producătorii nu vor putea să împiedice reparatorii independenți să utilizeze componente second-hand sau imprimate 3D și nici nu vor putea să refuze să repare un produs doar din motive economice sau fiindcă a fost reparat anterior de altcineva.

Pentru a face reparațiile mai accesibile, fiecare țară a Uniunii va trebui să aplice cel puțin una dintre următoarele măsuri: să ofere vouchere și fonduri pentru reparații, să desfășoare campanii de informare, să ofere cursuri de reparare sau să sprijine inițiativele din domeniu de la nivelul comunităților.

„Dreptul consumatorilor de a repara produse va deveni acum o realitate. A repara va fi mai ușor și mai ieftin în loc de a cumpăra produse noi, scumpe. Aceasta este o reușită semnificativă pentru Parlament și angajamentul său de a sprijini consumatorii în lupta împotriva schimbărilor climatice. Noua legislație extinde garanțiile legale cu 12 luni atunci când se optează pentru reparații, oferă un acces mai bun la piesele de schimb și asigură reparații mai ușoare, mai ieftine și mai rapide”, a declarat raportorul Rene Repasi. După ce Directiva va fi aprobată oficial de Consiliu și publicată în Jurnalul Oficial al UE, statele membre vor avea la dispoziție 24 de luni pentru a o transpune în legislația națională.

Continuare

Trending