Rețele sociale

ECONOMIE

Deficitul bugetar în primele nouă luni, 6,36% din PIB

Radio CECCAR FM

În primele nouă luni ale anului, deficitul bugetului general consolidat a fost de 67,27 miliarde lei (6,36% din PIB), potrivit datelor publicate de Ministerul Finanțelor Publice (MFP). Din acest nivel – precizează MFP – mai mult de jumătate este rezultat din măsurile de combatere a crizei cauzate de epidemia COVID-19.

Astfel, potrivit MFP, sume în valoare de 37,12 miliarde lei (3,51% din PIB) au fost lăsate în mediul economic prin facilitățile fiscale, investiții și cheltuieli excepționale adoptate pentru combaterea efectelor epidemiei de COVID-19. Creșterea deficitul bugetar aferent primelor nouă luni ale anului curent, comparativ cu cel înregistrat în perioada similară a anului trecut, este explicată, pe partea venituri, (i) de evoluția nefavorabilă a încasărilor bugetare în perioada martie-septembrie datorită crizei, precum și ca urmare a amânării plății unor obligații fiscale de către agenții economici pe perioada crizei (16,15 miliarde lei),  (ii) de creșterea cu 3,22 miliarde lei a restituirilor de TVA, față de nivelul aferent perioadei ianuarie-septembrie 2019, pentru susținerea lichidității în sectorul privat, (iii) precum și de bonificațiile acordate pentru plata la scadență a impozitului pe profit și a celui pe veniturile microîntreprinderilor, în valoare de 0,57 miliarde lei. De asemenea, pe partea de cheltuieli, față de creșterea bugetară prin efectul legilor s-a înregistrat o majorare a cheltuielilor de investiții cu 6,83 miliarde lei față de aceeași perioadă a anului precedent, precum și plăți cu caracter excepțional generate de epidemia COVID-19 de aproximativ 10,35 miliarde lei.

♦ Veniturile bugetului general consolidat au însumat 227,72 miliarde lei în primele nouă luni ale anului 2020, în scădere cu 0,4% față de nivelul încasat în perioada corespunzătoare a anului trecut. Exprimate ca pondere în PIB estimat, veniturile bugetare au înregistrat o reducere marginală, de 0,05 puncte procentuale (an/an), cauzată cu precădere de contracția încasărilor nete din TVA. În ceea ce privește evoluția lunară, dinamica veniturilor totale se menține și în septembrie în teritoriul pozitiv (7,6% an/an), fiind determinată în principal de avansul veniturilor din fonduri europene, al celor nefiscale, precum și cel al contribuțiilor de asigurări. Volatilitatea crescută a încasărilor lunare, începând din martie, este explicată de facilitățile fiscale acordate în conjuctura actuală.

Încasările din impozitul pe salarii și venit au înregistrat 18,08 miliarde lei în primele nouă luni ale anului curent, consemnând o creștere de 5,1% (an/an). Cel mai mare aport la acest avans l-au avut încasările din impozitul pe veniturile din pensii, cu 41,4% mai mari față de cele consemnate în perioada similară a anului trecut. Totodată, evoluția veniturilor din această sursă a fost susținută și de sporul încasărilor din impozitul pe veniturile din dividende, cele aferente Declarației unice (12,2%, respectiv 19% an/an).

MFP precizează că, în condițiile unei dinamici pozitive a fondului de salarii din economie, de 5,6% în perioada decembrie 2019 – august 2020 (an/an), încasările din impozitul pe salarii au crescut cu 1,1% în primele nouă luni a.c., evoluție explicată în principal de prorogarea termenului de plată a obligațiilor fiscale. Cu toate acestea, încasările din luna septembrie prezintă o accelerare (+5,3% an/an), în concordanță cu baza macroeconomică.

Contribuțiile de asigurări au totalizat 82,92 miliarde lei în primele nouă luni ale anului, în stagnare față de nivelul înregistrat în aceeași perioadă a anului trecut. Totuși, evoluția lunară reflectă o revenire a dinamicii contribuțiilor în septembrie (+2,7% an/an), în condițiile majorării fondului de salarii din economie cu 5,6%. Dinamica încasărilor din contribuții sociale a fost afectată de: (i) prorogarea termenului de plată a obligațiilor fiscale declarate de către contribuabili, (ii) modificarea bazei de calcul a CAS și CASS datorată de salariații cu contract individual de muncă cu timp parțial și (iii) scutirea de la plată a contribuției asiguratorii în muncă (pentru șomajul tehnic).

Încasările din impozitul pe profit au însumat 10,81 miliarde lei în primele trei trimestre ale anului curent, în scădere cu 13,8% față de perioada corespunzătoare a anului trecut (luna septembrie consemnând totuși o dinamică pozitivă, de 28,1% an/an). În structură, încasările din impozitul pe profit de la agenții economici s-au diminuat cu 9,3%, în timp ce încasările din impozitul pe profit de la băncile comerciale s-au contractat cu 51,5%. Evoluția negativă este explicată, în principal, de contracția activității economice, amânarea achitării obligațiilor fiscale de către contribuabilii plătitori de impozit pe profit, precum și de bonificațiile de 5% pentru marii contribuabili, respectiv 10% pentru contribuabilii mici și mijlocii, acordate pentru plata la scadență a impozitului pe profit (OUG 33/2020, bonificații acordate în sumă de cca 0,57 miliarde lei).

Alte impozite pe venit, profit și câștiguri din capital de la persoane juridice au înregistrat 2,3 miliarde lei în primele nouă luni ale anului, în scădere cu 17,2% (an/an). Evoluția acestor încasări a fost afectată, de asemenea, de amânarea plății obligațiilor fiscale declarate de către contribuabilii plătitori de impozit pe veniturile microîntreprinderilor, precum și de bonificațiile de 10% acordate acestora pentru plata impozitului la scadență (OUG 33/2020).

Încasările nete din TVA au totalizat 40,72 miliarde lei în primele nouă luni ale anului 2020, în scădere cu 14,3% comparativ cu nivelul înregistrat în perioada similară a anului trecut. Pe fondul revenirii comerțului, dinamica negativă a veniturilor brute din TVA continuă să se amelioreze și în luna septembrie (-1,7%). Evoluția încasărilor din TVA în primele trei trimestre ale anului a fost influențată negativ de: (i) creșterea rambursărilor de TVA cu 23,8%, an/an (+3,22 miliarde lei) cu scopul de a asigura companiilor un nivel de lichiditate suplimentar pe perioada crizei; (ii) prorogarea termenului de plată a obligațiilor fiscale declarate; (iii) evoluțiile nefavorabile din sectoarele economice începând cu luna martie (cu precădere industrie, servicii pentru populație și comerțul cu autovehicule).

Veniturile din accize au însumat 22,2 miliarde lei în primele nouă luni ale anului, prezentând o scădere de 3,0% față de nivelul înregistrat în perioada similară a anului trecut. Declinul este explicat de contracția încasărilor din accizele pentru produse energetice, de 20,0% (an/an) în perioada martie – septembrie 2020, în principal ca urmare a reducerii consumului de carburanți în conjunctura actuală (limitarea consumului anumitor servicii – turism și creșterea incidenței muncii la domiciliu). În schimb, veniturile din accizele pentru produsele din tutun au consemnat un avans de 13,0% (an/an), susținută și de majorarea nivelului accizei la țigarete.

Veniturile din taxele pe utilizarea bunurilor, autorizarea utilizării bunurilor sau pe desfășurarea de activități au înregistrat 2,94 miliarde lei în primele nouă luni ale anului. Deși au consemnat o creștere semnificativă față de încasările înregistrate în aceeași perioadă a anului trecut, dinamica este explicată în principal de baza foarte redusă aferentă anului 2019, în condițiile în care au fost restituite taxe pentru prima înmatriculare ce au fost încasate în anii precedenți. De asemenea, avansul se datorează și încasării taxelor de licență de la ANCOM. Totodată, în cadrul veniturilor din această sursă, încasările din taxele pe jocurile de noroc s-au redus în perioada analizată cu 23,6% (an/an), în condițiile scutirii de la plată a taxei aferente autorizațiilor de exploatare a jocurilor de noroc pentru întreaga perioadă a stării de urgență decretate (OUG nr. 48/2020) și amânării la plată a unor obligații.

Veniturile nefiscale au totalizat 20,65 miliarde lei în primele trei trimestre ale anului 2020 și prezintă o creștere de 2,2% față de încasările din aceeași perioadă a anului trecut. Dinamica acestora a fost influențată pozitiv de vărsămintele din veniturile nete ale BNR (+0,6 miliarde lei).

Sumele rambursate de Uniunea Europeană în contul plăților efectuate și donații au totalizat 16,04 miliarde lei în primele nouă luni ale anului 2020, în creștere cu 44,2% față de perioada similară a anului trecut.

♦ Cheltuielile bugetului general consolidat în sumă de 294,99 miliarde lei au crescut în termeni nominali cu 15,4% față de aceeași perioadă a anului precedent. Exprimate ca procentaj din PIB, cheltuielile au înregistrat o creștere cu 3,8 puncte procentuale, de la 24,1% din PIB în 2019 la 27,9% din PIB în 2020. Majorarea cheltuielilor este efect și al măsurilor care au fost avute în vedere pentru combaterea epidemiei de COVID-19, respectiv al sumelor necesare finanțării în regim de urgență a cheltuielilor de gestionare a situației epidemiologice cauzate de răspândirea coronavirusului SARS-CoV-2, pe de o parte, precum și al măsurilor cu caracter excepțional, în domeniul social și economic, pentru diminuarea efectelor negative asupra economiei cauzate de măsurile adoptate pentru limitarea infectării în rândul populației. Astfel, până la finele lunii septembrie, s-au plătit 4,07 miliarde lei pentru indemnizații acordate pe perioada suspendării temporare a contractului individual de muncă din inițiativa angajatorului, 842,49 milioane lei pentru îndemnizații acordate pentru alți profesioniști, precum și pentru persoanele care au încheiate convenții individuale de muncă și care întrerup activitatea ca urmare a efectelor SARS-CoV-2, 1,66 miliarde lei reprezentând sume acordate angajatorilor pentru decontarea unei părți a salariului brut al angajaților menținuți în muncă (41,5%), 87,8 milioane lei pentru îndemnizații acordate părinților pentru supravegherea copiilor pe perioada închiderii temporare a unităților de învățământ.

MFP menționează că, în luna septembrie, s-a reflectat cel mai mare nivel de plăți aferente unei luni din anul 2020, respectiv 38,9 miliarde lei față de o medie lunară de 32,0 miliarde lei. Acesta se explică prin faptul că, pe lângă plățile lunare din ultima perioadă, în luna septembrie se reflectă și sumele suplimentare de 1,1 miliarde lei aferente majorării punctului de pensie cu 177 lei începând cu 1 septembrie 2020 și majorării alocațiilor de stat pentru copii de la 1 august cu aproximativ 20% mai mult decât cea din iulie a.c.; 0,84 miliarde lei sume pentru despăgubirea producătorilor agricoli pentru culturile afectate de secetă; 0,3 miliarde lei sume din vânzarea certificatelor de emisii de gaze cu efect de seră pentru implementarea de măsuri financiare în sectoare cu riscuri semnificative de relocare a emisiilor de dioxid de carbon. De asemnea, s-au înregistrat plăți mai mari decât media lunară de până acum aferente proiectelor de investiții (2,64 miliarde lei), bunurilor și serviciilor, în special pentru medicamente și produse sanitare (1,0 miliarde lei), precum și aferente măsurilor active și concediilor medicale (0,9 miliarde lei).

Cheltuielile de personal au însumat 80,99 miliarde lei, în creștere cu 6,5% comparativ cu aceeași perioadă a anului precedent, reflectându-se majorările salariale, îndemnizația de hrană, atât cele aplicate începând cu 1 ianuarie 2019, acordate în temeiul Legii cadru nr.153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, cât și majorările salariale aplicate de la 1 ianuarie 2020. Exprimate ca pondere în PIB, cheltuielile de personal reprezintă un nivel de 7,7% din PIB, cu 0,5 puncte procentuale peste nivelul din aceeași perioadă a anului anterior. Din totalul cheltuielilor de personal, plățile reprezentând stimulentul de risc acordat pentru COVID 19 au fost de 247,5 milioane lei.

Cheltuielile cu bunuri și servicii  au fost 39,61 miliarde lei, în creștere cu 12,7% față de anul precedent. În cadrul bugetului general consolidat, majorările față de medie se înregistrează la nivelul administrației locale inclusiv spitalele din subordinea acestora, majorări determinate în special de plăți suplimentare pentru medicamente, materiale sanitare, reactivi și alte produse necesare diagnosticării și tratării pacienților infectați cu coronavirusul SARS-CoV-2.

De asemenea, o creștere se reflectă și la bugetul Fondului național unic de asigurări sociale de sănătate de 8,1% față de aceeași perioadă a anului anterior determinată de deconturile mai mari pentru plata medicamentelor care fac obiectul contractelor cost-volum rezultat și pentru decontarea serviciilor medicale în ambulatoriu.

Cheltuielile cu asistența socială au fost de 104,01 miliarde lei, în creștere cu 22,9% comparativ cu aceeași perioadă a anului precedent. Evoluția cheltuielilor cu asistența socială a fost influențată, în principal, de majorarea punctului de pensie de la 1 septembrie 2019, precum și de majorarea punctului de pensie de la 1 septembrie 2020 cu 177 lei, respectiv de la 1.265 lei la 1.442 lei. De asemenea, se reflectă și majorarea de la 1 septembrie a.c. a nivelului îndemnizației sociale pentru pensionari garantată de la 704 lei la 800 lei, precum și majorările privind alocațiile de stat pentru copii începând cu 1 mai 2019, 1 ianuarie 2020 și cea de la 1 august 2020 care reprezintă o creștere a alocației cu circa 20% față de cea plătită în luna iulie 2020.

Totodată, începând cu luna aprilie s-au realizat plăți determinate de măsurile care au fost luate cu caracter excepțional, în domeniul social și economic, pentru diminuarea efectelor negative generate de pandemia de COVID-19, cum ar fi plata pentru îndemnizații acordate pe perioada suspendării temporare a contractului individual de muncă din inițiativa angajatorului în valoare de 4,07 miliarde lei și pentru îndemnizații acordate pentru alți profesioniști, pentru persoanele care au încheiate convenții individuale de muncă care întrerup activitatea ca urmare a efectelor SARS-CoV-2 în valoare de 842,49 milioane lei, precum și sume acordate angajatorilor pentru decontarea unei părți a salariului brut al angajaților menținuți în muncă (41,5%) în valoare de 1,66 miliarde lei. De asemenea, se continuă decontările îndemnizațiilor de asigurări sociale de sănătate pentru concedii medicale în scopul diminuării stocului de plăți restante aferente acestora, astfel că până la sfârșitul lunii septembrie plățile au fost de 3,08 miliarde lei, de două ori mai mult față de aceeași perioadă a anului precedent.

Cheltuielile cu subvențiile  au fost de 5,59 miliarde lei, cea mai mare parte dintre acestea fiind alocate către sectorul agricol și transporturi, respectiv subvenții pentru sprijinirea producătorilor agricoli, subvenții pentru transportul călătorilor și pentru diferențe de preț și tarif.

Alte cheltuieli  au fost de 5,6 miliarde lei, reprezentând, în principal, sume aferente titlurilor de plată emise de Autoritatea Națională pentru Restituirea Proprietăților, conform legislației în vigoare, burse pentru elevi și studenți, alte despăgubiri civile, precum și indemnizații acordate părinților pentru supravegherea copiilor pe perioada închiderii temporare a unităților de învățământ (87,8 milioane lei). De asemenea, în luna septembrie s-au plătit schemele de ajutor de stat acordate producătorilor agricoli care au fost afectați de secetă în valoare de 842,74 milioane lei.

Cheltuielile privind proiectele finanțate din fonduri externe nerambursabile (inclusiv subvențiile de la Uniunea Europeană aferente agriculturii) au fost de 16,7 miliarde lei, cu 29,2% mai mari comparativ cu aceeași perioadă a anului precedent.

Cheltuielile pentru investiții, care includ cheltuielile de capital, precum și cele aferente programelor de dezvoltare finanțate din surse interne și externe, au fost în valoare de 29,8 miliarde lei, cea mai mare sumă investită în economie în ultimii 10 ani aferentă primelor 9 luni ale anului, în creștere cu 29,8% mai mult decât aceeași perioadă a anului precedent, depășind sumele investite pe tot anul în 2016, precum și în anul 2017. În cadrul bugetului general consolidat, majorările apar la bugetul de stat și la bugetele locale atât din fonduri naționale, cât și aferente proiectelor finanțate din fonduri externe nerambursabile. Astfel, administrația locală a investit cu 77,5% mai mult față de aceeași perioadă a anului trecut în proiecte finanțate din fonduri externe nerambursabile aferente cadrului financiar 2014-2021.

De asemenea, din bugetul Ministerului Afacerilor Interne s-au plătit 327,5 milioane lei pentru achiziționarea de produse – stocuri de urgență medicală, inclusiv scannere termice pentru combaterea răspândirii infecției cu coronavirusul SARS-COV-2.

ECONOMIE

MIPE: Modificarea PNRR a fost evaluată pozitiv de Consiliul UE

Radio CECCAR FM

Astăzi, în cadrul reuniunii consiliului miniștrilor pentru Afaceri Economice și Financiare – ECOFIN, a fost evaluată pozitiv modificarea Planului Național de Redresare și Reziliență al României (PNRR), iar în scurt timp Consiliul Uniunii Europene va emite o noua decizie de punere în aplicare, a anunțat Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene (MIPE), într-un comunicat.

Reprezentanții MIPE precizează, într-un comunicat, că, în forma sa modificată, Planul include și capitolul REPowerEU (Componenta 16) și are o alocare de 28,5 miliarde euro (14,9 miliarde euro sub formă de împrumuturi, 13,6 miliarde euro sub formă de granturi), acoperind 66 de reforme și 111 investiții.

„PNRR, în noua variantă la care am adăugat capitolul REPowerEU, pune accent hotărât pe tranziția către sustenabilitate și energie verde. Este un pas semnificativ către un viitor firesc, ce pornește din conștiința colectivă a românilor, care au înțeles profund importanța sustenabilității și necesitatea unei schimbări. Suntem mai aproape cu 66 de reforme si 111 investiții de o Românie mai modernă, mai curată și aliniată la standardele contemporane, aducând schimbări tangibile în direcția unei societăți dezvoltate și adaptate noilor provocări globale”, a declarat ministrul de resort, Adrian Câciu.

Prin REPowerEU, România va beneficia de fonduri nerambursabile suplimentare în valoare de 1,4 miliarde euro. Capitolul REPowerEU cuprinde două noi reforme și șapte investiții care se axează pe accelerarea producerii de energie verde, pe creșterea eficienței energetice a clădirilor și pe recalificarea și perfecționarea forței de muncă în domeniul generării de energie verde.

Planul modificat al României pune un accent puternic pe tranziția verde, alocând 44,1% (față de 41% în planul inițial) din fondurile disponibile pentru măsuri care sprijină obiectivele climatice. Totodată, crește alocarea fondurilor pentru tranziția digitală a țării, de la 20,5%, la 21,8%.

Planul revizuit include modificările PNRR în urma aplicării articolului 11 alineatul (2) din Regulamentul de instituire a Mecanismului de Redresare și Reziliență, care a condus la diminuarea alocării componentei de grant 2,11 miliarde euro. De asemenea, sunt incluse ajustări generate de creșterea prețurilor la materiale de construcții și întreruperea lanțurilor de aprovizionare.

Continuare

ECONOMIE

CE: Orientări antitrust pentru acordurile de durabilitate din domeniul agriculturii

Radio CECCAR FM

Comisia Europeană a adoptat, joi, orientări referitoare la modul de elaborare a acordurilor de durabilitate din domeniul agriculturii, utilizând o nouă excludere de la aplicarea normelor UE în materie de concurență introdusă de recenta reformă a politicii agricole comune, informează un comunicat de presă al Executivului comunitar, citat de Agerpres.

Articolul 101 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene interzice, în general, acordurile dintre întreprinderi care restrâng concurența, cum ar fi acordurile dintre concurenți care duc la prețuri mai mari sau la cantități mai mici. Cu toate acestea, articolul 210a din Regulamentul nr. 1308/2013 de instituire a unei organizări comune a piețelor produselor agricole exclude de la această interdicție anumite acorduri restrictive din sectorul agricol, atunci când acordurile respective sunt indispensabile pentru atingerea standardelor de durabilitate care depășesc normele obligatorii ale UE sau naționale.

„Tranziția către o producție agricolă mai rezilientă și mai durabilă necesită o cooperare consolidată a actorilor din cadrul întregului lanț de aprovizionare, asigurând faptul că fermierii obțin un randament economic echitabil pentru eforturile lor de a asigura un nivel mai durabil al producției decât cel care este obligatoriu în prezent. Noile orientări le oferă îndrumări fermierilor și altor actori din cadrul lanțului de aprovizionare cu privire la modul în care să elaboreze acordurile lor de durabilitate astfel încât să beneficieze de noua excludere de la normele în materie de concurență”, a declarat comisarul pentru Agricultură, Janusz Wojciechowski.

Noile orientări urmăresc să clarifice modul în care operatorii care își desfășoară activitatea în sectorul agroalimentar pot elabora inițiative comune în materie de durabilitate în conformitate cu articolul 210a.

În special, noile orientări definesc domeniul de aplicare al excluderii. Excluderea se referă numai la acordurile dintre diferiți producători agricoli și acordurile dintre producători agricoli și alți actori din lanțul agroalimentar, cum ar fi întreprinderile care furnizează materii prime pentru producția, distribuția, transportul sau ambalarea produsului. Aceasta înseamnă că acordurile încheiate fără a include producătorii agricoli nu pot beneficia de excludere. În plus, acordurile trebuie să se refere întotdeauna la produse agricole.

Noile orientări definesc obiectivele de durabilitate eligibile. Orientările clarifică domeniul de aplicare a obiectivelor de durabilitate care pot fi urmărite prin acorduri. Aceste obiective sunt prevăzute la articolul 210a din Regulamentul OCP și pot fi împărțite în trei categorii: protecția mediului; reducerea utilizării pesticidelor și a rezistenței la antimicrobiene și sănătatea și bunăstarea animalelor. Aceasta înseamnă că acordurile care urmăresc obiective de durabilitate economică și socială (de exemplu, remunerarea echitabilă a fermierilor și a lucrătorilor agricoli) nu intră în domeniul de aplicare a excluderii.

De asemenea, noile orientări stabilesc cerințe pentru standardele de durabilitate. Pentru a beneficia de excludere, părțile trebuie să convină asupra adoptării unui standard de durabilitate care să fie mai ridicat decât standardele obligatorii în temeiul legislației UE sau al legislației naționale, chiar dacă doar în mod marginal. Astfel de acorduri ar trebui să fie indispensabile pentru atingerea standardului de durabilitate.

Noile orientări explică faptul că acordurile de durabilitate pot include orice tip de restrângere a concurenței, cu condiția ca restricția să fie indispensabilă pentru atingerea unui standard de durabilitate. Orientările detaliază modul în care se poate evalua în practică dacă o anumită restrângere a concurenței este indispensabilă. De exemplu, operatorii pot conveni asupra unor plăți către producători menite să acopere costurile suplimentare, precum și asupra unui stimulent monetar pentru ca producătorii să își asume riscul aferent adoptării standardului. Se consideră că excluderea bunurilor sau a operatorilor din alte state membre nu este, în principiu, indispensabilă pentru atingerea unui standard de durabilitate.

Noile orientări definesc domeniul de aplicare a intervenției ex post a autorităților din domeniul concurenței. Orientările explică faptul că, în cazurile în care punerea în aplicare a unui acord de durabilitate conduce, printre altele, la prețuri de consum nerezonabile sau la eliminarea de pe piață a unui produs pentru care există o cerere semnificativă din partea consumatorilor, autoritățile din domeniul concurenței pot interveni și pot solicita încetarea sau modificarea acordurilor de durabilitate.

Orientările vor intra în vigoare după publicarea lor în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene. Operatorii care au încheiat deja acorduri de durabilitate sunt invitați să le alinieze la orientările Comisiei. Operatorii pot solicita un aviz din partea Comisiei cu privire la compatibilitatea acestora cu normele UE în materie de concurență începând cu 8 decembrie 2023.

Continuare

ECONOMIE

AFIR anunță lansarea canalului oficial de WhatsApp al instituției, destinat publicului

Radio CECCAR FM

Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale (AFIR) anunță lansarea canalului oficial de WhatsApp al instituției, destinat publicului, o nouă și eficientă modalitate de comunicare și colaborare cu Agenția.

„Acest canal va fi un loc unde veți primi informații de ultimă oră, știri de presă, precum și oportunități de interacțiune pentru orice informații suplimentare sau clarificări. De ce ar trebui să vă alăturați canalului nostru: ▪ rapiditate: actualizări instant și informații esențiale la îndemâna dvs.; ▪ acces exclusiv: oportunitatea de a fi la curent cu cele mai recente noutăți și informații de presă privind derularea fondurilor nerambursabile acordate proiectelor de investiții din agricultură și pentru dezvoltarea mediului rural; ▪ conținut verificat și oficial”, se menționează într-un comunicat transmis de AFIR.

Pentru a urmări canalul oficial de WhatsApp al AFIR, cei interesați trebuie să acceseze de pe telefon link-ul de mai jos: https://whatsapp.com/channel/0029VaAdKx0KgsNudHQFyg1o.

„Ne-am bucura să vă alăturați nouă pentru a beneficia de toate avantajele pe care le oferă acest canal de comunicare”, menționează reprezentanții AFIR.

Continuare

Trending