Rețele sociale

ECONOMIE

Deficitul bugetar, 0,33% din PIB în prima lună a anului

În luna ianuarie 2021, deficitul bugetului general consolidat a fost de 3,69 miliarde lei (0,33% din PIB), potrivit datelor publicate de Ministerul Finanțelor (MF).

Radio CECCAR FM

⠀

acum 3 ani

⠀

Sume în valoare de 2,29 miliarde lei (0,2% din PIB) au fost lăsate în mediul economic prin rambursări de TVA, investiții și cheltuieli excepționale alocate pentru combaterea efectelor epidemiei de COVID-19, precizează MF. Astfel, în luna ianuarie 2021, restituirile de TVA au fost cu 1,03 miliarde lei mai mari decât la nivelul lunii ianuarie 2020 pentru susținerea lichidității în sectorul privat, iar cheltuielile de investiții au fost cu 0,39 miliarde lei mai mari față de aceeași perioadă a anului precedent, iar plățile cu caracter excepțional generate de epidemia COVID-19 au fost de 0,86 miliarde lei.

Veniturile bugetului general consolidat au însumat 29,18 miliarde lei în ianuarie 2021, cu 5,9% peste nivelul încasat în luna similară a anului trecut. Exprimate ca pondere în PIB estimat, veniturile bugetare au stagnat la 2,6% din PIB. Majoritatea categoriilor de încasări au înregistrat evoluții pozitive (în principal, fonduri europene, venituri nefiscale, precum și încasările din contribuții de asigurări, impozit pe venit și profit), mai puțin veniturile din TVA, care au consemnat o scădere, însă pe fondul accelerării restituirilor de TVA pentru susținerea lichidității în sectorul privat. 

Încasările din impozitul pe salarii și venit au totalizat 2,44 miliarde lei în luna ianuarie, consemnând o creștere de 6,8% (an/an). Un aport însemnat la acest avans l-a avut dinamica încasărilor din impozitul pe veniturile pensii (+44,4%), respectiv impozitul pe dividende (+9,4%).

Încasările din impozitul pe salarii în luna ianuarie au crescut 5,2%, însă sub evoluția fondului de salarii din economie (+6,7%).

Contribuțiile de asigurări au totalizat 10,35 miliarde lei în ianuarie, înregistrând o creștere de 3,7% (an/an). Similar impozitului pe salarii, evoluția contribuțiilor este inferioară dinamicii fondului de salarii din economie. Încasările din impozitul pe profit au însumat 0,33 miliarde lei în prima lună a anului, în creștere cu 51,7% (an/an). În structură, principala componentă – încasările din impozitul pe profit de la agenții economici prezintă o dinamică pozitivă de 42,3% (an/an), în timp ce veniturile din impozitul pe profit de la băncile comerciale depășesc substanțial nivelul viramentelor din prima lună a anului precedent cu 956,7% (an/an).

Încasările nete din TVA au totalizat 6,05 miliarde lei în ianuarie, în scădere cu 9,4% comparativ cu nivelul înregistrat în luna similară a anului trecut. Scăderea încasărilor nete din TVA este explicată de majorarea restituirilor din TVA cu 60%, an/an (+1,03 miliarde lei: 2,76 miliarde lei în ianuarie 2021, comparativ cu 1,72 miliarde lei în ianuarie 2020), cu scopul de a asigura companiilor un nivel de lichiditate suplimentar în contextul actual. De altfel, în perioada analizată, se constată creșterea cu 4,9% a veniturilor brute din TVA.

Veniturile din accize au însumat 3,38 miliarde lei în ianuarie, în creștere cu 1,9% (an/an), pe fondul evoluției încasărilor din accizele pentru produsele din tutun (+15,5%, an/an). Pe de altă parte, încasările din accizele pentru produse energetice s-au contractat cu 17,9% (an/an). Evoluția încasărilor din accize prezintă o volatilitate lunară mai ridicată, determinată atât de politica operatorilor economici de antrepozitare fiscală a produselor accizabile, cât și de volatilitatea consumului.

Veniturile din taxele pe utilizarea bunurilor, autorizarea utilizării bunurilor sau pe desfășurarea de activități au înregistrat 0,40 miliarde lei în luna ianuarie (+11,4% an/an). O dinamică pozitivă au înregistrat-o veniturile din taxele pentru jocurile de noroc (+23,1% an/an)

Veniturile nefiscale au înregistrat 3,09 miliarde lei în ianuarie, în creștere cu 46,8% (an/an), acestă creștere fiind detreminată și de înregistrarea sumelor din vânzarea certificatelor de emisii de gaze cu efect de seră, potrivit OUG  nr. 115/2011

Sumele rambursate de Uniunea Europeană în contul plăților efectuate și donații au totalizat 1,74 miliarde lei în luna ianuarie, în creștere cu 55,7% față de nivelul înregistrat în aceeași lună a anului trecut.

Cheltuielile bugetului general consolidat, în sumă de 32,87 miliarde lei, au crescut în termeni nominali cu 17,4% comparativ cu aceeași perioadă a anului precedent. Exprimate ca procentaj din PIB, cheltuielile au înregistrat o creștere cu 0,2 puncte procentuale de la 2,7% din PIB în luna ianuarie 2020 la 2,9% din PIB în luna ianurie 2021. Majorarea cheltuielilor este determinată și de continuarea măsurilor cu caracter excepțional, în domeniul social și economic, pentru diminuarea efectelor negative asupra economiei (863,0 milioane lei).

Cheltuielile de personal au însumat 9,15 miliarde lei, în creștere cu 8,1% comparativ cu aceeași perioadă a anului precedent. Exprimate ca pondere în PIB, acestea s-au menținut la nivelul de 0,8%. Din totalul cheltuielilor de personal, plățile reprezentând stimulentul de risc acordat pentru COVID-19 au fost de 43,1 milioane lei. Cheltuielile cu bunuri și servicii au fost 3,88 miliarde lei, în creștere cu 20,3% comparativ cu aceeași perioadă a anului precedent. O creștere se reflectă la bugetul Fondului național unic de asigurări sociale de sănătate, de 21,2% față de anul anterior, determinată de deconturile mai mari pentru plata medicamentelor care fac obiectul contractelor cost-volum rezultat și pentru decontarea serviciilor medicale în ambulatoriu.

Cheltuielile cu asistența socială au fost de 13,82 miliarde lei, în creștere cu 16,4% comparativ cu aceeași perioadă a anului precedent. Evoluția cheltuielilor cu asistența socială a fost influențată, în principal, de majorarea punctului de pensie, de la 1 septembrie 2020, cu 177 lei, respectiv de la 1.265 lei la 1.442 lei. De asemenea, se reflectă și majorarea de la 1 septembrie 2020 a nivelului îndemnizației sociale pentru pensionari garantată de la 704 lei la 800 lei, precum și majorările privind alocațiile de stat pentru copii începând cu 1 ianuarie 2020 și cea de la 1 august 2020 care reprezintă o creștere a alocației cu aproximativ 20% mai mare decât cea plătită în luna iulie 2020, precum și devansarea sumei de 1,6 miliarde lei pentru plata a 50% din cheltuielile cu pensiile pentru luna februarie care se distribuie prin Poșta Română.

Totodată, se continuă plățile pe măsurile care au fost luate cu caracter excepțional, în domeniul social și economic, pentru diminuarea efectelor negative generate de pandemia de COVID-19. Astfel, în ianuarie s-au plătit pe măsuri active 236,5 milioane lei, respectiv 128,11 milioane lei pentru îndemnizații acordate pe perioada suspendării temporare a contractului individual de muncă din inițiativa angajatorului, 33,3 milioane lei pentru îndemnizații acordate pentru alți profesioniști și pentru persoanele care au încheiate convenții individuale de muncă care întrerup activitatea ca urmare a efectelor SARS-CoV-2, 28,91 milioane lei pentru sume acordate angajatorilor pentru decontarea unei părți a salariului brut al angajaților menținuți în muncă, 4,39 milioane lei sume acordate angajatorilor pentru încadrarea în muncă a unor categorii de persoane, precum și 41,79 milioane lei îndemnizații acordate pe perioada reducerii temporare a activității pentru profesioniști, precum și pentru persoanele care au încheiate convenții individuale de muncă în baza Legii nr.1/2005. De asemenea, se continuă decontările îndemnizațiilor de asigurări sociale de sănătate pentru concedii medicale în scopul diminuării stocului de plăți restante aferente acestora, astfel că, la sfârșitul lunii ianuarie, plățile au fost de 298,78 milioane lei.

Cheltuielile cu subvențiile  au fost de 0,4 miliarde lei, cea mai mare parte dintre acestea fiind alocate către transporturi, respectiv subvenții pentru transportul călătorilor.

Alte cheltuieli  au fost de 0,36 miliarde lei, reprezentând, în principal, sume aferente titlurilor de plată emise de Autoritatea Națională pentru Restituirea Proprietăților, conform legislației în vigoare, burse pentru elevi și studenți, alte despăgubiri civile, precum și îndemnizații acordate părinților pentru supravegherea copiilor pe perioada închiderii temporare a unităților de învățământ.

Cheltuielile privind proiectele finanțate din fonduri externe nerambursabile (inclusiv subvențiile de la Uniunea Europeană aferente agriculturii) au fost de 1,9 miliarde lei, cu 48,2% mai mari comparativ cu anul precedent.

Cheltuielile pentru investiții, care includ cheltuielile de capital, precum și cele aferente programelor de dezvoltare finanțate din surse interne și externe, au fost în valoare de 1,7 miliarde lei, în creștere cu 29,9% comparativ cu aceeași perioadă a anului precedent.

De asemenea, din bugetul Ministerului Afacerilor Interne s-au plătit 14,6 milioane lei pentru achiziționarea de produse – stocuri de urgență medicală, inclusiv scannere termice pentru combaterea răspândirii infecției cu coronavirusul SARS-COV-2.

Din categoria:
Radio CECCAR FM

Primul post de radio cu profil economic din România

ECONOMIE

ANAF: Modificări în cuprinsul unor formulare de declarații de impunere

Radio CECCAR FM

⠀

acum 2 zile

⠀

24 aprilie 2024

✓

Agenția Națională de Administrare Fiscală (ANAF) a modificat, prin OPANAF nr. 779/2024, publicat în  Monitorul Oficial nr. 374 din 22 aprilie 2024, o serie de acte normative din domeniul declarării impozitelor, taxelor și contribuțiilor sociale.

ANAF reamintește, în Referatul de aprobare a actului normativ, că, potrivit dispozițiilor art. 9 alin. (1) din OUG nr. 116/2023 privind unele măsuri pentru gestionarea și evidențierea veniturilor curente ale bugetului public prin implementarea unor proiecte de digitalizare, începând cu data de 1 ianuarie 2024 s-a înființat, la nivelul instituției, Evidența operativă a veniturilor din digitalizare, care are drept scop evidențierea/urmărirea/ monitorizarea lunară a veniturilor suplimentare rezultate ca urmare a utilizării neconcordanțelor și/sau inadvertențelor identificate prin Sistemul informatic de interes strategic național (SIISN) și a modulelor de valorificare, precum și ca urmare a utilizării profilelor de risc.

Notificările de conformare cuprind riscurile fiscale identificate și se transmit de organele cu atribuții de control, în temeiul prevederilor Legii nr. 207/2015 privind Codul de procedură fiscală, cu modificările și completările ulterioare, în scopul reanalizării de către contribuabili a situației fiscale și, după caz, de a depune sau de a corecta declarațiile fiscale.

În vederea identificării declarațiilor rectificative depuse de contribuabili ca urmare a unei notificări de conformare transmisă de organele fiscale, ANAF a stabilit, prin noul Ordin, ca, în cuprinsul formularelor de declarații de impunere, pentru care este prevăzută și posibilitatea de rectificare a datelor declarate inițial, să fie cuprinsă o căsuță distinctă pentru această situație.

Formularele de declarații fiscale vizate de această modificare sunt:

▪ formularul 101 „Declarație privind impozitul pe profit”;

▪ formularul 101 Grup fiscal „Declarație consolidată privind impozitul pe profit determinat de grupul fiscal”;

▪ formularul (301) „Decont special de taxă pe valoarea adăugată”;

▪ formularul (307) „Declarație privind sumele rezultate din ajustarea/corecția ajustărilor/regularizarea taxei pe valoarea adăugată”;

▪ formularul (311) „Declarație privind taxa pe valoarea adăugată colectată datorată de către persoanele impozabile al căror cod de înregistrare în scopuri de taxă pe valoarea adăugată a fost anulat conform art. 316 alin. (11) lit. a) – e), lit. g) sau lit. h) din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal”;

▪ formularul 710 „Declarație rectificativă”.

Tot ca urmare a unei notificări de conformare transmisă de organele fiscale, persoana impozabilă înregistrată în scopuri de TVA poate solicita corectarea erorilor materiale din decontul de taxă pe valoarea adăugată.

Pentru a identifica această sursă de venituri, ANAF a modificat OPANAF nr.3604/2015, prin: ▪ aprobarea unui nou formular, „Cerere privind corectarea erorilor materiale din decontul de taxă pe valoarea adăugată„, în care contribuabilul să poată menționa că solicitarea de corectare a erorilor materiale este formulată ca urmare a unei notificări de conformare; ▪ completarea Instrucțiunilor de corectare a erorilor materiale din deconturile de taxă pe valoarea adăugată, astfel încât în formularul ”Decizie de corectare a erorilor materiale din decontul de taxă pe valoarea adăugată” să se înscrie o mențiune referitoare la faptul că solicitarea de corectare a fost formulată ca urmare a unei notificări de conformare.

Continuare

ECONOMIE

Proiectul Programului START UP NATION – ROMÂNIA 2024, în consultare publică

Radio CECCAR FM

⠀

acum 2 zile

⠀

24 aprilie 2024

✓

Ministerul Economiei, Antreprenoriatului și Turismului (MEAT) a publicat astăzi, în transparență decizională, proiectul de OUG privind aprobarea și implementarea Programului pentru stimularea întreprinderilor mici și mijlocii „START UP NATION – ROMÂNIA“ ediția 2024, finanțat din fonduri externe nerambursabile, aferente Programului Educație și Ocupare 2021-2027.

Proiectul stabilește cadrul general de acordare a sprijinului financiar de minimis pentru înființarea și dezvoltarea de întreprinderi mici și mijlocii prin intermediul Programului „Start Up Nation – România”, ediția 2024. Coordonatorul Programului este MEAT, cu rol de beneficiar responsabil de inițierea și implementarea operațiunilor prevăzute de prezenta ordonanță de urgență precum și de administrator operațional al aplicației informatice, în parteneriat cu ATIMMT și STS.

Bugetul Programului, asigurat din fonduri externe nerambursabile aferente Programului Educație și Ocupare (PEO) 2021 – 2027,  este de 446.185.295 euro calculat la cursul Inforeuro din luna aprilie 2024, din care: ▪ Pilonul I – Activarea potențialului anteprenorial al tinerilor, cu un buget de 295.750.000 euro; ▪ Pilonul II – Sprijin pentru dezvoltarea anteprenoriatului în rândul persoanelor din grupul țintă, cu un buget de 150.435.295,00 euro.

În cadrul componentei specifice pilonului I – Activarea potențialului anteprenorial al tinerilor se are în vedere asigurarea accesului la cursuri de formare în vederea dobândirii de competențe anteprenoriale pentru un număr estimat de 25.000 de persoane fizice eligibile în conformitate cu prevederile PEO 2021 -2027.

Minimum 10% din persoanele fizice sprijinite pentru participarea la cursuri de formare în vederea dobândirii de competențe anteprenoriale vor fi persoane ce aparțin minorității rome. Încadrarea în categoria de persoane aparținând minorității rome se realizează pe bază de declarație pe propria răspundere.

În cadrul componentei specifice pilonului I se finanțează un număr estimat de 5.250 de înteprinderi nou înființate. Întreprinderile vor crea prin intermediul programului un număr estimat de 10.500 de locuri de muncă.

În cadrul componentei specifice pilonului II – Sprijin pentru dezvoltarea anteprenoriatului în rândul persoanelor din grupul țintă se are în vedere asigurarea accesului la cursuri de formare în vederea dobândirii de competențe anteprenoriale pentru un număr estimat de 4.600 de persoane fizice eligibile, care au domiciliul în regiunile mai puțin dezvoltate. În cadrul componentei specifice pilonului II se finanțează un număr estimat de 2.500 de întreprinderi nou înființate.

În cadrul întreprinderilor se va crea un număr estimat de 5.000 de locuri de muncă.

Sprijinul financiar pentru beneficiarii de ajutor de minimis este de maximum 250.000 lei/beneficiar de ajutor de minimis și reprezintă maximum 90% din valoarea totală eligibilă a proiectului. Beneficiarul ajutorului de minimis are obligația de a asigura o cofinanțare de minimum 10% din valoarea proiectului.

Totodată, beneficiarii ajutorului de minimis au obligația de a menține ocupate locurile de muncă asumate prin formularul de finanțare pentru o perioadă de minim 24 de luni de la finalizarea perioadei de implementare și nu au dreptul de a înstrăina acțiunile/părțile sociale pe perioada implementării sau sustenabilității afacerii.

Procedura de implementare a Programului se elaborează și aprobă de către MEAT în termen de 30 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei ordonanțe de urgență și se actualizează, după caz, în conformitate cu prevederile Ghidului solicitantului – Condiții Specifice și ale schemei de ajutor de minimis elaborate și aprobate de către MIPE. Pentru implementarea Programului, MEAT va încheia acte adiționale la convențiile de colaborare cu instituțiile de credit  partenere, în vederea plății ajutorului de minimis, respectiv contracte de formare profesională cu furnizorii autorizați de cursuri de antreprenoriat.

Continuare

ECONOMIE

Reguli care obligă companiile să repare produsele uzate

Radio CECCAR FM

⠀

acum 2 zile

⠀

24 aprilie 2024

✓

Parlamentul European (PE) a adoptat Directiva privind așa-numitul „drept la reparare”, care dă consumatorilor dreptul de a le fi reparate produsele uzate, precum mașini de spălat sau smartphone-uri, de către producători, la un preț rezonabil și într-un termen rezonabil după perioada de garanție legală, relatează Agerpres. Noile norme adoptate de PE clarifică obligațiile producătorilor de a repara bunurile și încurajează consumatorii să prelungească ciclul de viață al produselor reparându-le.

Noile norme prevăd că producătorii au obligația să furnizeze servicii de reparații în timp util și la costuri accesibile și să informeze consumatorii în legătură cu dreptul lor la reparare. Bunurile reparate în perioada de garanție vor beneficia de o prelungire de un an a garanției legale. Astfel, consumatorii vor fi încurajați și mai mult să aleagă să repare produsul în loc să îl înlocuiască.

După ce expiră perioada de garanție, producătorii vor avea în continuare obligația să repare produsele comune de uz casnic, care pot fi reparate din punct de vedere tehnic conform legislației Uniunii. În această categorie intră mașinile de spălat, aspiratoarele și chiar telefoanele mobile. Lista categoriilor de produse poate fi extinsă în timp. Totodată, consumatorii pot să împrumute un dispozitiv cât timp dispozitivul lor este reparat sau pot să opteze pentru unul recondiționat ca alternativă, dacă produsul nu mai poate fi reparat.

Noile norme urmăresc să consolideze piața reparațiilor din Uniune și să reducă costul reparațiilor suportat de consumatori. Producătorii vor avea obligația să ofere piese de schimb și ustensile la un preț rezonabil. De asemenea, le va fi interzis să utilizeze clauze contractuale și tehnici legate de componente sau de programele informatice care împiedică repararea. Mai precis, producătorii nu vor putea să împiedice reparatorii independenți să utilizeze componente second-hand sau imprimate 3D și nici nu vor putea să refuze să repare un produs doar din motive economice sau fiindcă a fost reparat anterior de altcineva.

Pentru a face reparațiile mai accesibile, fiecare țară a Uniunii va trebui să aplice cel puțin una dintre următoarele măsuri: să ofere vouchere și fonduri pentru reparații, să desfășoare campanii de informare, să ofere cursuri de reparare sau să sprijine inițiativele din domeniu de la nivelul comunităților.

„Dreptul consumatorilor de a repara produse va deveni acum o realitate. A repara va fi mai ușor și mai ieftin în loc de a cumpăra produse noi, scumpe. Aceasta este o reușită semnificativă pentru Parlament și angajamentul său de a sprijini consumatorii în lupta împotriva schimbărilor climatice. Noua legislație extinde garanțiile legale cu 12 luni atunci când se optează pentru reparații, oferă un acces mai bun la piesele de schimb și asigură reparații mai ușoare, mai ieftine și mai rapide”, a declarat raportorul Rene Repasi. După ce Directiva va fi aprobată oficial de Consiliu și publicată în Jurnalul Oficial al UE, statele membre vor avea la dispoziție 24 de luni pentru a o transpune în legislația națională.

Continuare

Trending